Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 13.11.2008, 19:02:07
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 22.09.2006
Mesaje: 4.827
Implicit Ceva ca rugaciunea

[SIZE=3]Ceva ca rugaciunea

Nu stiu ce am,
Ca nu dorm cand dorm
Nu stiu ce am,
Ca nu sunt treaz,
Cand stau de veghe.

Nu stiu ce am,
Ca nu ajung nicaieri,
Cand merg.

Nu stiu ce am,
Ca stand pe loc
Sunt, hat , departe.

Doamne, din ce fel de huma
M-ai luat in palmele tale calde
Si cu ce fel de saliva
Ai amestecat si-ai framantat huma-mi?

De nu stiu ce am
Ca exist,
Nu stiu ce am
Ca nu mai am nimic,
Decat pe tine.
[/SIZE]
[SIZE=3] [/SIZE]
[SIZE=3]Marin Sorescu[/SIZE]
Reply With Quote
  #12  
Vechi 14.11.2008, 21:24:30
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

[COLOR=green]Rudyard Kipling
IF / DACĂ

Dacă ești calm, cînd toți se pierd cu firea
În jurul tău, și spun că-i vina ta;
De crezi în tine, chiar cînd Omenirea
Nu crede, dar îi crezi și ei cumva;
De știi s-aștepți, dar fără tevatură;
De nu dezminți minciuni mințind, ci drept;
De nu răspunzi la ură tot cu ură
Și nici prea bun nu pari, nici prea-nțelept;

Dacă visezi - dar nu-ți faci visul astru;
De poți să speri - dar nu-ți faci jindul țel;
De-ntîmpini și Triumful și Dezastrul
Mereu senin și în același fel;
Dacă suporți să-ți vezi vorba sucită
De șarlatan, ce-ți spurcă al tău rost;
De poți ca munca vieții, năruită,
S-o faci de la-nceput precum a fost;

Dacă-ndrăznești agonisita-ți toată
S-o pui, făr'a clipi, pe-un singur zar
Și, dac-o pierzi, să-ncepi ca prima dată
Făr-să te plîngi cu un oftat măcar;
De știi, cu nerv, cu inimă, cu vînă,
Drept să rămîi, cînd ele june nu-s,
Și stai tot dîrz, cînd nu mai e stăpînă
Decît Voința ce le ține sus;

Dacă-ntre Regi ți-e firea neschimbată
Ca și-n Mulțime - nu străin de ea;
Amic sau nu, de nu pot să te-abată;
De toți de-ți pasă, dar de nimeni prea;
Dacă ți-e dat, prin clipa zdrobitoare,
Să treci și s-o întreci, mereu bonom,
atunci: a ta e Lumea asta mare
și, mai mult, fiul meu: atunci - ești Om![/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #13  
Vechi 15.11.2008, 08:34:37
ilieion ilieion is offline
Banned
 
Data înregistrării: 14.11.2008
Mesaje: 14
Implicit

Citat:
În prealabil postat de tigerAvalo9 Vezi mesajul
[COLOR=#990033]Biruitorul morții s-a-nălțat
La Tatăl de unde supus venise,
E cerul și pamântul încântat
Căci Fiul a-mplinit cele promise.[/COLOR]
[COLOR=#990033] [/COLOR]
[COLOR=#990033]În urma Lui privind mereu în sus
Urmașii Lui au proclamat Iubirea,
Având în suflet dorul de nespus
Slujirea lor să grăbească răpirea.[/COLOR]
[COLOR=#990033] [/COLOR]
[COLOR=#990033]Două milenii au trecut de-atunci,
Și cete, cete Sfinții adormiră,
În urma lor puzderie de cruci
Au transformat pamântul în prescură.[/COLOR]
[COLOR=#990033] [/COLOR]
[COLOR=#990033]Atent la vremi, capul întorci spre cer
Să vezi de-i azi momentul crucial,
Când poți pleca sau ramâne stingher:
Credința e, cel mai sigur semnal![/COLOR]
Foarte frumos Marina,o poezie cu adevarat frumoasa.Domnul sa te binecuvinteze!
Reply With Quote
  #14  
Vechi 15.11.2008, 09:49:30
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

[COLOR=green]Rugăciune, de Mihai Eminescu [/COLOR]

[COLOR=green]Crăiasă alegîndu-te [/COLOR]
[COLOR=green]Îngenunchem rugîndu-te , [/COLOR]
[COLOR=green]Înalță-ne, ne mîntuie [/COLOR]
[COLOR=green]Din valul ce ne bîntuie; [/COLOR]
[COLOR=green]Fii scut de întărire [/COLOR]
[COLOR=green]Și zid de mîntuire, [/COLOR]
[COLOR=green]Privirea-ți adorată [/COLOR]
[COLOR=green]Asupră-ne coboară, [/COLOR]
[COLOR=green]O, maică prea curată [/COLOR]
[COLOR=green]Și pururea fecioară, [/COLOR]
[COLOR=green]Marie ! [/COLOR]

[COLOR=green]Noi, ce din mila sfîntului [/COLOR]
[COLOR=green]Umbră facem pămîntului, [/COLOR]
[COLOR=green]Rugămu-ne-ndurărilor, [/COLOR]
[COLOR=green]Luceafărului mărilor; [/COLOR]
[COLOR=green]Ascultă-a noastre plîngeri, [/COLOR]
[COLOR=green]Regină peste îngeri, [/COLOR]
[COLOR=green]Din neguri te arată [/COLOR]
[COLOR=green]Lumină dulce, clară, [/COLOR]
[COLOR=green]O, maică prea curată [/COLOR]
[COLOR=green]Și pururea fecioară, [/COLOR]
[COLOR=green]Marie ! [/COLOR]

[COLOR=#e61a1a][/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #15  
Vechi 15.11.2008, 11:29:34
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Citat:
În prealabil postat de silverstar Vezi mesajul
[COLOR=green]Rugăciune, de Mihai Eminescu [/COLOR]

[COLOR=green]Crăiasă alegîndu-te [/COLOR]
[COLOR=green]Îngenunchem rugîndu-te , [/COLOR]
[COLOR=green]Înalță-ne, ne mîntuie [/COLOR]
[COLOR=green]Din valul ce ne bîntuie; [/COLOR]
[COLOR=green]Fii scut de întărire [/COLOR]
[COLOR=green]Și zid de mîntuire, [/COLOR]
[COLOR=green]Privirea-ți adorată [/COLOR]
[COLOR=green]Asupră-ne coboară, [/COLOR]
[COLOR=green]O, maică prea curată [/COLOR]
[COLOR=green]Și pururea fecioară, [/COLOR]
[COLOR=green]Marie ! [/COLOR]

[COLOR=green]Noi, ce din mila sfîntului [/COLOR]
[COLOR=green]Umbră facem pămîntului, [/COLOR]
[COLOR=green]Rugămu-ne-ndurărilor, [/COLOR]
[COLOR=green]Luceafărului mărilor; [/COLOR]
[COLOR=green]Ascultă-a noastre plîngeri, [/COLOR]
[COLOR=green]Regină peste îngeri, [/COLOR]
[COLOR=green]Din neguri te arată [/COLOR]
[COLOR=green]Lumină dulce, clară, [/COLOR]
[COLOR=green]O, maică prea curată [/COLOR]
[COLOR=green]Și pururea fecioară, [/COLOR]
[COLOR=green]Marie ! [/COLOR]

[COLOR=#e61a1a][/COLOR]
Superb ! Si cum poate fi altfel Eminescu. Superba si icoana Prea Sfinte Fecioare . Multumim Silverstar !
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #16  
Vechi 16.11.2008, 13:50:10
fratele fratele is offline
Member
 
Data înregistrării: 30.08.2008
Mesaje: 39
Implicit

[COLOR=black]TU,OMULE,AI MARI RASPUNDERI[/COLOR]

1
O,omule,ce mari raspunderi ai
De tot ce faci pe lume,
De tot ce spui in scris sau grai,
De pilda ce la altii dai,
Caci ea mereu spre iad sau rai,
Pe multi o sa-i indrume!
2
Ce grija trebuie sa pui
In a ta viata toata,
Caci gandul care-l scrii sau spui,
S-a dus pe veci…nu-l mai aduni,
Dar vei culege roada lui
Ori viu,ori mort…odata!
3
Ai spus o vorba,vorba ta
Mergand din gura-n gura,
Va-nveseli,sau va-ntrista,
Va curati,sau va-ntina,
Rodind samanta pusa-n ea
De dragoste sau ura.
4
Scrii un cuvant;cuvantul scris
Este un leac sau e otrava.
Tu vei muri,dar tot ce-ai scris
Ramane-n urma drum deschis
Spre inaltare ,sau abis,
Spre ocara,sau spre slava.
5
Ai scris un cantec,versul tau
Ramane dupa tine:
Indemn spre bine sau spre rau,
Spre curatire sau desfrau
Lasand in urma rodul tau
De har,sau de rusine.
6
Arati o cale,calea ta
In urma ta nu piere.
E calea buna sau e rea?
Va prabusi,sau va-nalta,
Vor merge suflete pe ea
Spre har,sau spre durere?!
7
Traiesti o viata,viata ta
E una,numai una.
Oricum ti-ar fi,tu nu uita,
Cum ti-o traiesti,vei castiga
Ori bucurii pe veci prin ea,
Ori plans pe totdeauna!
8
O,omule,ce mari raspunderi ai!
Tu vei pleca din lume,
Dar ce ai spus prin scris sau grai,
Sau lasi prin pilda ce o dai,
Pe multi,pe multi la iad sau rai
Mereu o sa-i indrume!
9
Deci,nu uita,fii credincios!
Cu grija si cu teama:
Sa lasi in inimi luminos
Un semn,un gand,un drum frumos,
Caci pentru toate,ne-ndoios,
Odata veci da seama!
Sf. Ioan Iacob Hozevitul,Ierusalim
__________________
"Mainile Tale m-au facut si m-au zidit" (...spunea un prooroc...)
Reply With Quote
  #17  
Vechi 16.11.2008, 19:15:40
silverstar's Avatar
silverstar silverstar is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.04.2006
Mesaje: 1.791
Implicit

Imnul minerilor
[COLOR=green][/COLOR]
[COLOR=green]In fund de munti noi des intram,[/COLOR]
[COLOR=green]Cu''NOROC BUN'' ne salutam![/COLOR]
[COLOR=green]Si cind iesim din sinul lor,[/COLOR]
[COLOR=green]Noi tot ''NOROC'' strigam in cor![/COLOR]

[COLOR=green]In mina-i Dumnezeu cu noi ,[/COLOR]
[COLOR=green]Afara-s grijuri si nevoi![/COLOR]
[COLOR=green]Deasupra noastra n-avem cer,[/COLOR]
[COLOR=green]C-asa e viata de miner![/COLOR]

[COLOR=green]Cind plini de praf cu pasi truditi,[/COLOR]
[COLOR=green]Iesim din mina obositi,[/COLOR]
[COLOR=green]Ne doare ca-n lumina sa[/COLOR]
[COLOR=green]Pamintul tine-o lume rea.[/COLOR]

[COLOR=green]Deatitea grijuri si nevoi [/COLOR]
[COLOR=green]Noi ne intoarcem inapoi,[/COLOR]
[COLOR=green]In lumea noastra far-de cer[/COLOR]
[COLOR=green]C-asa e viata de miner![/COLOR]

[COLOR=green]In stinci lovim ciocanul greu,[/COLOR]
[COLOR=green]Si-n aer sar stropii mereu[/COLOR]
[COLOR=green]Noi brate tari pentru lucrat,[/COLOR]
[COLOR=green]Straine maini de apucat.[/COLOR]

[COLOR=green]Si moartea vine tot mai des[/COLOR]
[COLOR=green]Sa vada ce-are de cules,[/COLOR]
[COLOR=green]Din lumea noastra far-de cer,[/COLOR]
[COLOR=green]C-asa e viata de miner![/COLOR]

[COLOR=#800080]http://audio.neogen.ro/user/vecinoo/...9p77aiowaba5h/[/COLOR]
__________________
[COLOR=green]"În vremuri ale minciunii universale, a spune adevărul este un act revoluționar..."
George Orwell[/COLOR]
Reply With Quote
  #18  
Vechi 16.11.2008, 22:45:57
dorinastoica14
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Ne vom intoarce

Ne vom intoarce intr-o zi,
Ne vom intoarce neaparat.
Vom fi apusuri aurii,
Cum am mai fost cand am pecat.
Ne vom intoarce neaparat,
Cum apele se-ntorc in nori,
Sau cum se-ntoarce,tremurat,
Pierdutul cantec pe viori.
Ne vom intoarce intr-o zi,
Si cei de azi, cu pasii grei,
Nu ne-or vedea,nu ne-or simti,
Cum vom patrunde-ncet in ei.
Ne vom intoarce ca un fum,
Usor,tinandu-ne de mani,
Toti cei de ieri,in cei de-acum,
Cum trec fantanile-n fantani.
Cei vechi,ne-om, strecura tiptil,
In toate dragostele noi
Si-n cantecul pe care si-l
Vor spune altii dupa noi.
In zambetul ce va miji
Si-n orce geamat viitor,
Tot noi vom sta,tot noi vom fi,
Ca o samanta-n taina lor.
Noi cei pierduti,rentorsi din zari,
Cu vechiul nostru duh fecund
Ne-napoiem si-n disperari,
Si-n rani ce-n piepturi se ascund.
Si-n lacrimi ori in mangaeri,
Tot noi vom curge zi de zi,
In tot ce maine, ca si ieri,
Va sangera sau va iubi!

Radu Gyr
Reply With Quote
  #19  
Vechi 16.11.2008, 23:29:47
dorinastoica14
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit De poti

De poti sa nu-ti poti pierde capul
Cand toti in jurul tau si l-au pierdut pe-al lor.
Gaseste-ti tie vina.
De poti atunci cand toti te cred nedemn si rau
Sa nu-ti pierzi,niciodata increderea in tine,
De rabzi sa fii mintit,fara ca tu sa minti
Si cand cuvantul rostit candva de tine
Rastalmacit de oameni,cinstit si prefacut
Tu nu cu razbunare sa-ncerci a le raspunde
Dar nici cu rugaminti.
De poti vorbi multimii fara ca tu sa minti
Si de te poti plimba cu regii fara a te ingamfa
De nici dusmanii,nici amicii nu pot vreun rau sa-ti faca
Pentru ca doar dreptatea-i calauza ta.

De poti rabda oricat fara sa-ti pierzi rabdarea,
De poti risca pe-o carte intreaga ta avere
Si ce-ai cladit o viata sa pierzi, intr-un minut
Si-atunci fara,a scoate ,o vorba de durere
Sa incepi agoniseala, cu elan de la inceput.
De poti visa fara sa te robesti visarii,
De poti gandi fara sa-ti faci din asta un tel
Sa poti sa nu cazi prada,nicicand disperarii,
Sucesul si dezastrul privindu-le la fel.
Si atunci cand corpul tau uzat si obosit
Il vei putea forta sa-ti mai slujeasca inca
Numai prin strasnicia vointei tale
Si astfel sa stee peste veacuri,asa cum sta o stanca
Daca poti sa umpli mintea trecatoare
Sa nu pierzi nici o fila din al vietii ton,
Al tau va fi pamantul cu bucuriile toate
Si ceea ci-i mai mult chiar,sa stii vei fi un OM!

RUDGARD KIPLER
Reply With Quote
  #20  
Vechi 17.11.2008, 00:11:34
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.411
Implicit

[SIZE=+1]Scrisoarea I[/SIZE]

Când cu gene ostenite sara suflu-n lumânare,
Doar ceasornicul urmează lung-a timpului cărare,
Căci perdelele-ntr-o parte când le dai, și în odaie
Luna varsă peste toate voluptoasa ei văpaie,
Ea din noaptea amintirii o vecie-ntreagă scoate
De dureri, pe care însă le simțim ca-n vis pe toate.

Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci
Și gândirilor dând viață, suferințele întuneci;
Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,
Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!
Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,
Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate!
Câte țărmuri înflorite, ce palate și cetăți,
Străbătute de-al tău farmec ție singură-ți arăți!
Și în câte mii de case lin pătruns-ai prin ferești,
Câte frunți pline de gânduri, gânditoare le privești!
Vezi pe-un rege ce-mpânzește globu-n planuri pe un veac,
Când la ziua cea de mâine abia cuget-un sărac...
Deși trepte osebite le-au ieșit din urna sorții,
Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții;
La același șir de patimi deopotrivă fiind robi,
Fie slabi, fie puternici, fie genii ori neghiobi!
Unul caută-n oglindă de-și buclează al său păr,
Altul caută în lume și în vreme adevăr,
De pe galbenele file el adună mii de coji,
A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj;
Iară altu-mparte lumea de pe scândura tărăbii,
Socotind cât aur marea poartă-n negrele-i corăbii.
Iar colo bătrânul dascăl, cu-a lui haină roasă-n coate,
Într-un calcul fără capăt tot socoate și socoate
Și de frig la piept și-ncheie tremurând halatul vechi,
Își înfundă gâtu-n guler și bumbacul în urechi;
Uscățiv așa cum este, gârbovit și de nimic,
Universul fără margini e în degetul lui mic,
Căci sub fruntea-i viitorul și trecutul se încheagă,
Noaptea-adânc-a veciniciei el în șiruri o dezleagă;
Precum Atlas în vechime sprijinea cerul pe umăr
Așa el sprijină lumea și vecia într-un număr.

Pe când luna strălucește peste-a tomurilor bracuri,
Într-o clipă-l poartă gândul îndărăt cu mii de veacuri,
La-nceput, pe când ființă nu era, nici neființă,
Pe când totul era lipsă de viață și voință,
Când nu s-ascundea nimica, deși tot era ascuns...
Când pătruns de sine însuși odihnea cel nepătruns.
Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă?
N-a fost lume pricepută și nici minte s-o priceapă,
Căci era un întuneric ca o mare făr-o rază,
Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază.
Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface,
Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!...
Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l
Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!...
Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii,
E stăpânul fără margini peste marginile lumii...
De-atunci negura eternă se desface în fășii,
De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii...
De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute
Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute
Și în roiuri luminoase izvorând din infinit,
Sunt atrase în viață de un dor nemărginit.
Iar în lumea asta mare, noi copii ai lumii mici,
Facem pe pământul nostru mușunoaie de furnici;
Microscopice popoare, regi, oșteni și învățați
Ne succedem generații și ne credem minunați;
Muști de-o zi pe-o lume mică de se măsură cu cotul,
În acea nemărginire ne-nvârtim uitând cu totul
Cum că lumea asta-ntreagă e o clipă suspendată,
Că-ndărătu-i și-nainte-i întuneric se arată.
Precum pulberea se joacă în imperiul unei raze,
Mii de fire viorie ce cu raza încetează,
Astfel, într-a veciniciei noapte pururea adâncă,
Avem clipa, avem raza, care tot mai ține încă...
Cum s-o stinge, totul piere, ca o umbră-n întuneric,
Căci e vis al neființei universul cel himeric...

În prezent cugetătorul nu-și oprește a sa minte,
Ci-ntr-o clipă gându-l duce mii de veacuri înainte;
Soarele, ce azi e mândru, el îl vede trist și roș
Cum se-nchide ca o rană printre nori întunecoși,
Cum planeții toți îngheață și s-azvârl rebeli în spaț'
Ei, din frânele luminii și ai soarelui scăpați;
Iar catapeteasma lumii în adânc s-au înnegrit,
Ca și frunzele de toamnă toate stelele-au pierit;
Timpul mort și-ntinde trupul și devine vecinicie,
Căci nimic nu se întâmplă în întinderea pustie,
Și în noaptea neființii totul cade, totul tace,
Căci în sine împăcată reîncep-eterna pace...

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Începând la talpa însăși a mulțimii omenești
Și suind în susul scării pân' la frunțile crăiești,
De a vieții lor enigmă îi vedem pe toți munciți,
Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți...
Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate,
De asupra tuturora se ridică cine poate,
Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită
Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită -
Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?...
Ca și vântu-n valuri trece peste traiul omenesc.

Fericească-l scriitorii, toată lumea recunoască-l...
Ce-o să aibă din acestea pentru el, bătrânul dascăl?
Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă,
Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă.
"De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte
Secolii din gură-n gură și l-or duce mai departe,
De a pururi, pretutindeni, în ungherul unori crieri
Și-or găsi, cu al meu nume, adăpost a mele scrieri!"
O, sărmane! ții tu minte câte-n lume-ai auzit,
Ce-ți trecu pe dinainte, câte singur ai vorbit?
Prea puțin. De ici, de colo de imagine-o fășie,
Vre o umbră de gândire, ori un petec de hârtie;
Și când propria ta viață singur n-o știi pe de rost,
O să-și bată alții capul s-o pătrunză cum a fost?
Poate vrun pedant cu ochii cei verzui, peste un veac,
Printre tomuri brăcuite așezat și el, un brac,
Aticismul limbii tale o să-l pună la cântari,
Colbul ridicat din carte-ți l-o sufla din ochelari
Și te-o strânge-n două șiruri, așezându-te la coadă,
În vro notă prizărită sub o pagină neroadă.
Poți zidi o lume-ntreagă, poți s-o sfarămi... orice-ai spune,
Peste toate o lopată de țărână se depune.
Mâna care-au dorit sceptrul universului și gânduri
Ce-au cuprins tot universul încap bine-n patru scânduri...
Or să vie pe-a ta urmă în convoi de-nmormântare,
Splendid ca o ironie cu priviri nepăsătoare...
Iar deasupra tuturora va vorbi vrun mititel,
Nu slăvindu-te pe tine... lustruindu-se pe el
Sub a numelui tău umbră. Iată tot ce te așteaptă.
Ba să vezi... posteritatea este încă și mai dreaptă.

Neputând să te ajungă, crezi c-or vrea să te admire?
Ei vor aplauda desigur biografia subțire
Care s-o-ncerca s-arate că n-ai fost vrun lucru mare,
C-ai fost om cum sunt și dânșii... Măgulit e fiecare
Că n-ai fost mai mult ca dânsul. Și prostatecele nări
Și le umflă orișicine în savante adunări
Când de tine se vorbește. S-a-nțeles de mai nainte
C-o ironică grimasă să te laude-n cuvinte.
Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,
Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înțelege...
Dar afară de acestea, vor căta vieții tale
Să-i găsească pete multe, răutăți și mici scandale -
Astea toate te apropie de dânșii... Nu lumina
Ce în lume-ai revărsat-o, ci păcatele și vina,
Oboseala, slăbiciunea, toate relele ce sunt
Într-un mod fatal legate de o mână de pământ;
Toate micile mizerii unui suflet chinuit
Mult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

Între ziduri, printre arbori ce se scutură de floare,
Cum revarsă luna plină liniștita ei splendoare!
Și din noaptea amintirii mii de doruri ea ne scoate;
Amorțită li-i durerea, le simțim ca-n vis pe toate,
Căci în propria-ne lume ea deschide poarta-ntrării
Și ridică mii de umbre după stinsul lumânării...
Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară,
Și câți codri-ascund în umbră strălucire de izvoară!
Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate,
Când plutești pe mișcătoarea mărilor singurătate,
Și pe toți ce-n astă lume sunt supuși puterii sorții
Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții!
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Citate preferate, cugetari, vorbe de duh silverstar Generalitati 1175 03.08.2016 15:54:36
poezii crestine Maria-Raluca Generalitati 35 08.04.2015 19:15:49
Poezii de Pasti laurastifter Sfintele Pasti - Invierea Domnului 21 02.05.2013 16:59:15
Poezii de Pasti PuiMicGeorgiana Sfintele Pasti - Invierea Domnului 0 19.04.2011 12:46:00
Poezii crestine! Laurentiu Generalitati 1 01.03.2007 15:31:41