judecata

[lore86]

Am citit undeva , nu retin unde ca daca oamenii te judeca ai scapat de judecata lui Dumnezeu(privind acel pacat).Daca ati avea trimiteri la ceva surse ar fi si mai bine:)

În prealabil postat de lore86

Am citit undeva , nu retin unde ca daca oamenii te judeca ai scapat de judecata lui Dumnezeu(privind acel pacat).Daca ati avea trimiteri la ceva surse ar fi si mai bine:)

Adica oamenii care te-au judecat, il substituie pe Dumnezeu? Si asa bine isi fac treaba, incat Dumnezeu nu-i mai judeca apoi pe vinovati? Si in acest caz cei care judeca, in loc sa fie osanditi ca si-au judecat aproapele, sunt premiati de Dumnezeu??

Am inteles ca sunteti preoteasa. De ce nu va intrebati mai bine sotul si apoi sa ne spuneti si noua, o parere oficiala despre asta?:-)

În prealabil postat de lore86

Am citit undeva , nu retin unde ca daca oamenii te judeca ai scapat de judecata lui Dumnezeu(privind acel pacat).Daca ati avea trimiteri la ceva surse ar fi si mai bine:)

„Nu mai este nevoie sa vina Hristos pe pamant. Noi am facut judecata”

"O perioada de cincisprezece ori douazeci de ani, n-am dat niciun cuvant de folos. M-am ferit a da sfaturi, dar am simtit candva, m-a mustrat, ca un talant mi-a dat si l-am ingropat. Si pe urma, cand a venit la mine un parinte sau cineva cu vreun necaz, nu am mai avut rabdarea asta sa nu-i spun, si-a trebuit sa-i zic un adevar. Si, spunandu-i, am simtit ca Duhul Sfant nu ma mai mustra ca un talant mi-a dat si l-am ingropat.

In manastire cat am stat, atat am simtit ajutorul lui Dumnezeu: cat m-am ferit sa judec si am luat tot asupra mea. Iar cand am zis ca si cutare ii vinovat, atunci gata: am pierdut.

Cand eram in manastire era un frate, mai bun ca mine, dar s-a intamplat ca s-a jeluit mie de ispitele lui. Si eu, in timpul acesta, am batut in struna lui: ,,Da, da, ai dreptate, ai dreptate…“. Si in timpul acela eu m-am despartit de Dumnezeu, pentru ca am judecat pe aproapele. El o zis ca cutare face asa si asa, si ca-i un hot si-un potlogar; si eu tot am batut in struna lui: „Da. Da, da...”

Dimineata mi-am luat ramas bun, si mi-a zis:

- Bogdaproste c-ai venit, de-abia te astept sa mai vii.

- Vai de mine, i-am zis. Ce-am vorbit noi azi noapte… Nu mai este nevoie sa vina Hristos pe pamant. Noi am facut judecata.

Dupa aceea, ce sa vezi? Ce ispite am avut! Si cand am mers la marturisit, duhovnicul mi-a spus:

- Ispitele astea le ai din cauza c-ai judecat.

Atunci Duhul Sfant m-a lasat in parasire si dimineata eram nauc de cap, obosit, si ma durea capul.

De atunci m-am intalnit cu un parinte si mi-a zis:

- Cate zile vei avea, sa te feresti a judeca si a osandi. Cand iti spune gandul ca cutare nu corespunde, ori este pacatos, sa-i spui asa gandului: „Eu sunt mai pacatos ca acela! Acela poate se marturiseste, poate plange, poate are smerenie, si Dumnezeu il iarta pe el pentru ca el se pocaieste.”

Si, totodata, eu daca judec, am pierdut. Vai de mine! Ani intregi iti trebuie ca Duhul Sfant sa-ti vina iar in ajutor."

[vsovivi]

Exagerări, păi dacă nu judeci ceea ce e drept față de ceea ce e nedrept, cum scoți din tine neghinele?.. că asta e porunca, să ajungi sfânt, și sfânt cu neghine în tine nu se poate, iar dragostea nu se bucură de nedreptate ci de Adevăr.

A judeca pe aproape cu răutate, cu minciună, fără dovezi, din bârfe, din știința închipuirilor, aia e prostie și atunci pleacă Duhul, căci te pui pe tine mai știutor și mai bun ca Dumnezeu, știutor al inimilor și al faptelor ascunse... osândind și nu mântuind, și o faci ca să ai mărire mincinoasă de sine însuți.

Dar așa cu mici vorbe și judecăți copilărești ori prietenești, aia nu-i nimica, să nu fim chițibușari... problema e când îndreptățești serios o falsă victimă, când iei partea celui rău că-ți place ție de persoana care se plânge și se dă mare victimă, când vrei să te dezvinovățești și tu împreună cu ea, că cică tu ești cea mai mare victimă, mai mare decât Domnul Iisus... atunci e bai căci faci scârteală, o pui de o revoltă satanică a mândriei în contra sfântului... și orice oftat contează, orice cuvânt invocat, căci trebuia să fii drept și să iei partea săracului, orfanului, văduvei, și străinului prigonit fără să judeci după fața omului căci este poruncă:

Bucurați-vă când veți suferi de la cei ce mint pentru Mine și spun tot cuvântul rău împotiva voastră... căci iată că ei mint pentru orfan și văduvă și pentru cel sărac... și cum mint ei, în mod viclean? Nu, ci pentru că ei îl iubesc cu adevărat pe sărac, deci bucurați-vă și vă veseliți împreună cu Domnul și nu căutați să vă dezbinați de frați ci de satana gLumii acesteia și doar așa veți fi cu adevărat fericiți.

Nu e vorba de multe sau puține cuvinte ci de starea sufletească și de profunzimea nedreptății din slujitorul Domnului, de neascultare, căci Domnul nu a venit să judece și să dea cu toiagul ci să caute și să găsească pe cel pierdut, pe oaia rătăcită care e „vindecată” de gLume prin curvii și superstiții de păcălici.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Melissa

Adica oamenii care te-au judecat, il substituie pe Dumnezeu? Si asa bine isi fac treaba, incat Dumnezeu nu-i mai judeca apoi pe vinovati? Si in acest caz cei care judeca, in loc sa fie osanditi ca si-au judecat aproapele, sunt premiati de Dumnezeu??

Am inteles ca sunteti preoteasa. De ce nu va intrebati mai bine sotul si apoi sa ne spuneti si noua, o parere oficiala despre asta?:-)

Am auzit si eu ceva de acest gen. Neoficial desigur.
Nu era vorba ca nu vei mai fi judecat. Dar o data ce ti-ai primit pedeapsa pe Pamant, judecata ultima va fi mai indulgenta.

[Adriana-Simona]

În prealabil postat de lore86

Am citit undeva , nu retin unde ca daca oamenii te judeca ai scapat de judecata lui Dumnezeu(privind acel pacat).Daca ati avea trimiteri la ceva surse ar fi si mai bine:)

Depinde cum primesti judecata oamenilor.
Daca te recunosti, si nu te intristezi, dar nici nu te consideri superior (ceva de genul "uite eu sunt cu Dumnezeu, si va iert, ca eu am scapat ...") atunci Dumnezeu vazand cainta si dragostea va ierta, si va ajuta la indreptare.
Altfel sufletul se va amara, infuria, trufi, izola de lume, si ce mai vezi in jur, ca astea sunt starile actuale ale lumii: unii se distrug ca vai ce zice lumea de mine, altii se considera superiori, si se dau rotunzi ca nu le pasa, ba chiar zicand ca pacatul lor e bun.

Era o pilda frumoasa cu batranul care trimite ucenicul la morminte sa le laude apoi sa le ocarasca. Iar la urma l-a intrebat daca ele au zis ceva. Evident ca ucenicul a raspuns ca nu. La fel ca si ele trebuie sa fim si noi: nimic din lauda sau ocara lumii sa nu se tulbure, ci sa ne recunoastem mereu slabiciunile si sa avem mereu drag fata de ceilalti oricum ar fi ei.

[AlinB]

În prealabil postat de lore86

Am citit undeva , nu retin unde ca daca oamenii te judeca ai scapat de judecata lui Dumnezeu(privind acel pacat).Daca ati avea trimiteri la ceva surse ar fi si mai bine:)

Probabil o vorba de consolare scapata pentru cineva care o intrat in gura lumii :)
Nu prea inspirata desigur, ba chiar daunatoare, daca cineva chiar o ia in serios..

[AlinB]

În prealabil postat de Dumitru73

Dar o data ce ti-ai primit pedeapsa pe Pamant, judecata ultima va fi mai indulgenta.

Nu prea cred. Daca un criminal isi omoara victima si sfarste pe scaunul electric fara sa se pocaiasca pentru ce a facut..pedeapsa e cam aceeasi. Logico-teologic vorbind.

[Raziel]

În prealabil postat de AlinB

Logico-teologic vorbind.

Asta e foarte tare :))

[Dumitru73]

În prealabil postat de AlinB

Nu prea cred. Daca un criminal isi omoara victima si sfarste pe scaunul electric fara sa se pocaiasca pentru ce a facut..pedeapsa e cam aceeasi. Logico-teologic vorbind.

pedepsele omenesti sunt foarte subiective.
dar cand unul care a furat doua gaini primeste trei ani de inchisoare si mai este si batut si violat de zeci de ori acolo, tinzi sa crezi ca la Judecata va fi judecat mai bland, pentru acel pacat.