ce as putea sa fac...

[heaven]

În prealabil postat de anonimaf

buna ziua, nu stiu exact ce caut pe acest forum..poate doar sa-mi citeasca cineva gandurile fiindca nu am cu cine sa vorbesc despre problema mea,nu exista nimeni care sa ma asculte.... intotdeauna am crezut ca Dumnezeu ma iubeste si imi ofera mai mult decat merit..acum am ajuns sa nu mai cred asta.
sunt casatorita civil de 1 an de zile, asta dupa ce am avut o relatie cu sotul meu de aproape 10 ani, de cand eram pe bancile liceului..am crezut ca putem muta muntii impreuna.

anul trecut pe vremea asta sotul meu a venit si mi-a spus ca a pierdut la jocuri de noroc aproape 80 milioane vechi...am fost distrusa. a pierdut banii din incasari de la serviciu si trebuia sa-i dea inapoi intr-un timp scurt...cu greu m-a convins si am vandut un imobil, a platit datoriile si restul banilor i-am pus la banca...am trecut peste.

acum cateva zile aflu cu groaza ca nu mai avem nici un ban in banca...nimic. s-au dus pe apa sambetei, la jocuri...500 miloane vechi, bani pe care nu-i vom putea stange nicodata din salariu.
este dependent...bolnav practic.
erau banii nostri cu care speram ca intr-o zi sa-i dam ca avans ptr casa. stam la parintii lui.....

nu mai simt nimic...nu mai vreau nimic, nu mai vreau sa-l mai vad, nu mai vreau sa-l privesc in ochi..sa aud ca-i pare rau. ma simt vinovata, nu am cu cine sa vb, parintii lui au aflat dar ce pot face? parintilor mei nu le voi spune...nu le pot umbri batranetile cu asa sufeinta, nu vreau sa-i dezamagesc..

pe Dumnezeu il simt departe...si nu pot sa ma abtin sa nu ma razvratesc, sa nu-L intreb de ce?

ma gandesc sa divortez...dar nu pot, il iubesc totusi...
dar nu mai am puterea sa o iau de la capat, si ma intreb daca mai are rost...

Iarta-ma,dar nu Dumnezeu ti-a facut asa ceva,ci sotul tau,daca nu ma insel,corect?
Pe el il ierti pentru ca il iubesti,dar te razvratesti contra divinitatii?
Eu vad asta mai mult ca pe o fuga de a accepta realitatea.
Tot ceea ce vom pune mai presus de Dumnezeu vom pierde!
Sotul tau este un om bolnav,trebuie trimis la psihoterapie,va fi un procedeu de durata.
Ai de ales sa investesti rabdare si bani in acest procedeu (daca si el va accepta,evident) ori sa iti iei inima in dinti sa te separi de acest om.

[getasart]

Ma iarta,ca-ti scriu ;am citit necazul tau;stiu ca-ti este greu;eu,am mincat 17 ani batai,nu gluma; am reactionatintr-un final nu prea ortodox; dar atunci,nu-l gasisem pe Dumenzue;Draga mea,nu renunta,nu face pe plac lui satana; te-as intreba,ai facut vreudata sfintire acolo,unde stai,la socri?ai facut macar de 2 ori pe an aghiazma mica in casa?;Nu uita,ce spune la sf.carte; satana v-a fi lepadat pe pamint si timp de 42 luni,i se v-a ingadui sa-l batjocoreasca pe dumenzeu,luindu-se de oameni;NU RENUNTA; nu face pe plac lui sanata; da pomelnice la manastri; mergi la un duhovnic,spune-i si inecarca sa-l duci si pe sotul tau; daca nu vrea,nu te supara; nu el este cel vinovat; satana a gasit un "loc caldut'in el si-l conduce; NUMAI TU poti sa faci lucrurile sa mearga bine; acum,in postul mare,da un pomelnic pentru casa ta,pentru sotul tau,sa-l ajute sa vada realitatea;
de und esti?;scrii aici daca vrei sa mai vorbim;--getasart@yahoo.com ---Stiu cum este viata in aceste situati;TE ROG,nu renunta; nu ceda in fata lui satana; roaga-te mereu;si cind faci treaba si cind maninci,gindul sa-ti fie la Maica Domnului; pe mine,m-a ajuta mereu; astept un semn de la tine;
Doamne ajuta!
Geta

[Delirul]

În prealabil postat de anonimaf

sunt casatorita civil de 1 an de zile, asta dupa ce am avut o relatie cu sotul meu de aproape 10 ani, de cand eram pe bancile liceului..am crezut ca putem muta muntii impreuna.

Daca casatoria s-a facut numai civil, atunci cata-ti de treaba. Casatoria civila e numai pe hartie, din alte puncte de vedere nu-i nici cat o ceapa degerata, valoreaza ceva mai mult decat o logdna. Acuma daca 10 ani de zile ati stat impreuna fara a va casatori religios, ci doar civil, era de asteptat sa-si bage un pic coada si spurcatul, mai ales daca ati crezut ca puteti muta muntii numai voi doi lasandu-L la o parte pe Dumnezeu.

Sincer nu inteleg ce te mira, era de asteptat sa se intample asa. Daca nunta nu s-a facut si in Biserica inseamna caci casatoria voastra nu este binecuvantata de Dumnezeu si daca continuati astfel probabil ca au sa vina pt voi si vremuri mult mai grele. Cat despre rusinea pe care o simti pt parintii tai ce sa-ti spun, poate tocmai la ei este solutia dar trebuie un pic sa-ti calci pe orgolii. Parintii baiatului chiar daca il mai dojenesc pt greseli intotdeauna au sa-i tina partea, du-te si vorbeste cu parintii tai. De obicei raspunsul este tocmai la cei cu care ti-e rusine sa vorbesti.

[Seraphim7]

,,Unde este comoara ta acolo este si inima ta'',zicea Domnul Iisus,daca ne legam cu inima de lucrurile materiale respectiv bani,ne mahnim cand ii pierdem,aduti aminte de Iov ca a pierdut totul si el zicea,,Domnul a dat, Domnul a luat,fie numele Domnului binecuvantat'',nu te intrista asa a vrut Dumnezeu sa te smeresca,si in privinta sotului tau,daca mai poti sprijinal si du-l la un preot sa se spovedeasca ,si rugaciune ...

[dan. h.]

În prealabil postat de anonimaf

buna ziua, nu stiu exact ce caut pe acest forum..poate doar sa-mi citeasca cineva gandurile fiindca nu am cu cine sa vorbesc despre problema mea,nu exista nimeni care sa ma asculte.... intotdeauna am crezut ca Dumnezeu ma iubeste si imi ofera mai mult decat merit..acum am ajuns sa nu mai cred asta.
sunt casatorita civil de 1 an de zile, asta dupa ce am avut o relatie cu sotul meu de aproape 10 ani, de cand eram pe bancile liceului..am crezut ca putem muta muntii impreuna.

.....................................
pe Dumnezeu il simt departe...si nu pot sa ma abtin sa nu ma razvratesc, sa nu-L intreb de ce?

ma gandesc sa divortez...dar nu pot, il iubesc totusi...
dar nu mai am puterea sa o iau de la capat, si ma intreb daca mai are rost...

buna
Cautam ceva pe net si din intamplare am dat de site-ul asta.Am crezut ca la generalitati voi gasi un raspuns la nedumerirea mea (care cred ca pentru multi e un lucru banal), dar am descoperit ca la sectiunea 'Generalitati' apar si lucruri (situatii)mai complicate.

Da-mi voie sa postez si eu umila mea parere...
In cei 10 ani , tu si sotul ati trecut prin momente de fericire(mai mari sau mai mici) , cat si prin momente dificile(mai mult sau mai putin).IMPREUNA.Intot acest timp, Dumnezeu n-a fost nici departe , nici aproape.A fost in voi.
Spui ca erati fericiti si ca aveati CREDINTA (cel putin tu) ca puteati muta muntii impreuna. Erau munti ...de fericire (bucurii, iubire etc.) aia la care te refereai?!...sau credeai /credeati ca puteti da o rezolvare IMPREUNA la problemele ce or sa apara? Si singurii care o pot face sunteti tot VOI. Aveti un munte de probleme care trebuie sa-l mutati departe de voi. AMANDOI, nu de unul/a singur/a.
Ganditi-va cum s-a ajuns aici. Ce-l determina sa continue(dat fiind recidiva)? De ce petrece mai mult timp cu un aparat decat cu tine? Prin plata datoriei care a avut-o ...s-a platit datoria, dar nu s-a eliminat CAUZA.V-ati reluat viata obisnuita, fara sa dati (nici el nici tu) o importanta prea mare la ceea ce a determinat situatia in care ati ajuns.Fiti cinstiti cu sentimentele voastre si nu amestecati banii cand vorbiti de ele.Daca banii ar fi fost cheltuiti cu o amanta ce-ai fi simtit?Sau daca ar fi fost la mijloc doar amanta?Inainte de a observa transformarea celuilalt, aruncati o privire spre propria persoana.Viata te transforma fara sa-ti dai seama.
Tu te gandesti sa va despartiti, dar il iubesti...ai vrea sa continui , dar nu stii daca mai are rost...Dar el? Care e atitudinea lui? Ce isi doreste? Voi doi discutati pe tema asta(discutat , nu certuri, tipete etc.)? va mai spuneti unul altuia ce simtiti ?
Parte din banii pierduti, au fost facuti la jocuri de noroc? Nu.Fa-l sa inteleaga ca cel mai mare noroc din viata lui ai fost si esti tu. Arata-i asta si lui si tie. Se spune ca un om puternic e un om care poate suporta multe lovituri, nu un om care loveste mai mult.
Se mai spune ca o persoana inteligenta rezolva problemele....un geniu le evita.Sper sa gasiti impreuna resursele necesare sa va rezolvati problemele si pe viitor sa le evitati.




P.S. : In ce priveste banii pierduti...pot fi multi sau putini...ar putea fi mai usor sa-i faceti inapoi in doi. Incercati sa gasiti de lucru prin strainatate (stiu ca e greu dar nu-i imposibil) pe cat posibil amandoi...

[AlinB]

În prealabil postat de anonimaf

buna ziua, nu stiu exact ce caut pe acest forum..poate doar sa-mi citeasca cineva gandurile fiindca nu am cu cine sa vorbesc despre problema mea,nu exista nimeni care sa ma asculte.... intotdeauna am crezut ca Dumnezeu ma iubeste si imi ofera mai mult decat merit..acum am ajuns sa nu mai cred asta.
sunt casatorita civil de 1 an de zile, asta dupa ce am avut o relatie cu sotul meu de aproape 10 ani, de cand eram pe bancile liceului..am crezut ca putem muta muntii impreuna.

anul trecut pe vremea asta sotul meu a venit si mi-a spus ca a pierdut la jocuri de noroc aproape 80 milioane vechi...am fost distrusa. a pierdut banii din incasari de la serviciu si trebuia sa-i dea inapoi intr-un timp scurt...cu greu m-a convins si am vandut un imobil, a platit datoriile si restul banilor i-am pus la banca...am trecut peste.

acum cateva zile aflu cu groaza ca nu mai avem nici un ban in banca...nimic. s-au dus pe apa sambetei, la jocuri...500 miloane vechi, bani pe care nu-i vom putea stange nicodata din salariu.
este dependent...bolnav practic.
erau banii nostri cu care speram ca intr-o zi sa-i dam ca avans ptr casa. stam la parintii lui.....

nu mai simt nimic...nu mai vreau nimic, nu mai vreau sa-l mai vad, nu mai vreau sa-l privesc in ochi..sa aud ca-i pare rau. ma simt vinovata, nu am cu cine sa vb, parintii lui au aflat dar ce pot face? parintilor mei nu le voi spune...nu le pot umbri batranetile cu asa sufeinta, nu vreau sa-i dezamagesc..

pe Dumnezeu il simt departe...si nu pot sa ma abtin sa nu ma razvratesc, sa nu-L intreb de ce?

ma gandesc sa divortez...dar nu pot, il iubesc totusi...
dar nu mai am puterea sa o iau de la capat, si ma intreb daca mai are rost...

Sigur ca are rost.
Greseala ta a fost ca nu ai realizat mai devreme ca este dependente de jocuri de noroc si gravitatea acestei probleme.

Chiar a reusit sa ascunda asa bine acest lucru si n-ai aflat ca este atat de pasionat de astea de cat atunci cand a pierdut sume asa mari sau ai observat dar ai preferat sa ignori problema crezand ca nu va lua proportii?

Ar fi trebuit ca tunci cand a gresit prima data trebuia sa nu-i mai dai sansa sa faca acelasi lucru a doua oara, mai exact sa nu aiba acces la acei bani din cont.
Nu cred ca ar fi ridicat obiectii, avand in vedere greseala imensa care o facuse.

Cu Dumnezeu care e problema?
Nu El l-a impins pe sotul tau la jocuri de noroc si nu El te-a pus sa ignori problema sotului tau.

Dar poate ca de aici pornesc problemele, pana cand sa se intample aceasta nenorocire te raportai cum trebuie la el?

Fara doar si poate trebuie un efort spiritual deosebit ca sa-l poti ierta dar pe de alta parte nu prea ai alternative..

Ce ai sa faci, ai sa divortezi incercand sa cauti pe altcineva? Crezi ca poti gasi asa usor o persoana fara vicii si fara probleme?

Daca el te iubeste totusi, in ciuda viciului lui, cred ca e un lucru bun si un punct de pornire pentru un nou inceput.
Dar nu fara Dumnezeu, de data asta..

[AlinB]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Si totusi nu e vorba mai mult de modalitatea in care s-au pierdut acei bani, decat de bani in sine?

Fata e suparata din mai multe motive, nu doar pentru ca a pierdut niste bani; e vorba de socul in sine, de minciuna din partea sotului, de iresponsabilitatea lui, de dualism, de lipsa de consideratie pentru omul care iti este alaturi, si alaturi de care normal ar fi sa construiesti ceva, nu sa furi de la el...Doamneeee!!

Bun, pe scurt, tu ai divorta?

[anaana71]

sotului tau ii pare rau? vrea sa se indrepte? ca unul sa se lase de alcool, trebuie mai intai sa recunoasca faptul ca e alcoolic si pe urma sa vrea sa se lase. din pacate il facem pe Dumnezeu raspunzator de esecurile noastre, cand facem pacate nu plangem pentru ele, cand suntem fericiti nu-L chemam pe Dumnezeu sa fie langa noi, dar cand dam de greu El este singurul vionavat si ne aducem aminte ca si asa ne iubeste si nu trebuia sa ne lasa sa pacatuim, dar uitam ca dam cu pietre in El in fiecare zi.
acum esti la pamant, nu-i usor sa treci peste ce a facut sotul tau. este bine ca realizezi ca are o problema. acum depinde de amandoi cat de mult doriti sa mai fiti impreuna, si cat de mult te iubeste sotul tau, ca doar iubirea dintre voi si cea fata de Dumnezeu va mai poate tine impreuna. si daca veti hotari sa va dati inca o sansa unul altuia, porniti pe calea care trebuie cu casatorie religioasa, cu un preot duhovnic, si rugaciune, atat cat puteti, ideea este sa vreti.
Dumnezeu sa va aiba in grija si sa va lumineze. Doamne ajuta!

[philalex]

ce nasol....patima jocurilor de noroc.....eu zic sa il lasi, ce vrei sa platesti tu mai tarziu?....daca e asa....lasa-l....

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de AlinB

Bun, pe scurt, tu ai divorta?

Alin, cand se intampla asemenea lucruri...o fi fiind de vina si ea ca s-a purtat de parca o asemenea patima se poate vindeca de pe o zi pe alta, si asta l-a si incurajat poate pe sot...dar eu as ramane socata sa aflu asa ceva, de prima oara...iar a 2 a nu mai spun!

Da, as lua absolut toate aspectele in considerare; m-as si ruga, as da si pomelnice, as avea credinta si optimism...dar m-as gandi si la suma cheltuita aiurea, la minciuna, la dispretul lui fata de mine, la viitorul cu un asemenea om, la ce s-ar putea ajunge, la faptul ca ar fi atat de iresponsabil...deci nu mi-as gasi pretexte si frici, ci as semana frica si teroare...de nu ar mai cheltui dupa nici un sfant fara sa ma consulte in toate!!!

De divortat pe loc nu stiu, dar cu siguranta...nu as mai putea scoate un cuvant( nici piuit si nici urlat) si as iesi pe usa, si nu m-as mai intoarce decat daca ar veni in genunchi...si spunand ca a realizat ce a facut, si de asemenea, importanta relatiei si a mea in viata lui. Eu nu as accepta sa fiu tratata ca sora mai mare de care fuge...asta nu, iar daca s-ar intampla...as arata ca nu imi place deloc ceea ce se intampla...dar pe loc!

Oircum ar fi, cateodata daca lucrurile merg prost constant, si chiar din vina amandurora...unul din cei doi mai trebuie sa se trezeasca si sa scuture situatia...ca asa, e ca si cum ai fi bun de pelican...si de aceea avem cap, ca sa stim ce sa facem cu el!

In fine, la tambalaul pe care l-as face daca mi s-ar intampla asa ceva, sunt sigura ca nu ar mai fi nevoie sa se ajunga la divort, dar nici la al 3 lea soc pentru mine...si spun asta cunoscandu-ma...si fiind alintata de sot printre altele si " salbaticuta lui tata"...deci nu vorbesc vorbe!

Nu stiu cum vad altii casatoria crestina, dar eu atata stiu...ca ambii soti crestini, mai putin...sau deloc, trebuie sa fie preocupati pe cat posibil sa nu se dezamageasca unul pe celalalt....si nu altfel!!!