Mania

[iustin10]

În prealabil postat de AndraEu

vreau sa nu ajung in iad..... mie frica, vreau sa fiu cu DUmnezeu..... Vreau sa nu mai pun la suflet rautatile, ce sa fac cand un om e nedrept? Sa ignor si sa nu bag de seama.
Am iubit mult pana in prezent....multi oameni si pe mine cu adevarat nimeni! Sa isi dea si el sufletul pt mine...sa planga, sa ii pese...... cred ca trebuie sa ma obisnuiesc ca asta e....Ma simt trista, mie rusine sa ma rog, am nevoie sa ma spovedesc...sper sa ma simt mai bine dupa.. sunt slaba...

Trebuie sa iesi din starea aceasta ,care te face sa fii in dezechilibru cu tine si cu parintii tai.
Nu ii mai vorbi de rau ,pentru ca aceasta alimenteaza mania din tine.
Vorbeste-i de bine,spune cat de minunati sunt,si mania va dispare ca prin farmec. Nu este o minciuna , se cheama credinta ,sau daca vrei,sa vezi partea buna a lucrurilor.
Incearca sa ii iubesti asa cum sunt . Si pentru ca sa reusesti asta ,si sa nu te mai exaspereze,ai o discutie sincera si calma cu ei,in care spune-le exact cum esti si ce te deranjeaza la ei. Repeta-le mereu cum esti tu ,afirma -ti mereu nevoile si problemele,si pana la urma ei le vor intelege .

E bine ca macar aici pe forum,sau la spovedanie iti arati rproblemele si neputinta ta in a iti infrange mania . Dar rezolvarea adevarata sta in 2 lucruri
-sa te hotarasti sa nu mai pacatuiesti cu astfel de stari negativiste in fata lui Dumnezeu
-sa ai discutii cat mai sincere si deschise cu ei

Ei sunt asa cum sunt ,pot sa fie si cei mai de dispretuit oameni
Dar tu nu ii poti schimba . Si nici macar pe tine nu te poti schimba, e de inteles si exasperarea ta .
Ceea ce poti schimba insa este pacatul , nimeni pe lumea asta nu te poate obliga sa pacatuiesti prin manie.
Oricat de grea si exxasperanta ar fi o situatie , virtutea ,rabdarea si curatenia sunt singurele comori care nu ni le poate lua nimeni .
In concluzie,nu mai te uri asa tare,nu mai baga in seama caderile tale, ci incearca sa descoperi frumusetea din tine

[fallen]

Am si eu o intrebare, legata tot de gestionarea conflictelor in familie.

Cum e mai bine sa procedezi atunci cand un membru dominant al familiei, cu influenta si putere de decizie ( sotul, tata sau mama, dupa caz) nu e de acord cu o activitate pe care o faci inafara casei ( sport, hobby, etc)
pt ca te banuieste pe nedrept de ceva necurat ( ca te duci acolo ca sa te vezi cu ( alt)cineva):

1) sa nu te mai duci, pentru a nu-i mai alimenta banuielile ( mai ales daca asa te sfatuiesc si ceilalti membrii ai familiei sa faci, pentru a nu ii starni furia tartorului, fie ea si nedreapta);

2) sa te duci in continuare tocmai pentru a-i demonstra ca nu ai nimic necurat de ascuns si ca ceea ce faci este bine pentru tine si poate si pentru restul?

[Mena59]

În prealabil postat de fallen

Am si eu o intrebare, legata tot de gestionarea conflictelor in familie.

Cum e mai bine sa procedezi atunci cand un membru dominant al familiei, cu influenta si putere de decizie ( sotul, tata sau mama, dupa caz) nu e de acord cu o activitate pe care o faci inafara casei ( sport, hobby, etc)
pt ca te banuieste pe nedrept de ceva necurat ( ca te duci acolo ca sa te vezi cu ( alt)cineva):

1) sa nu te mai duci, pentru a nu-i mai alimenta banuielile ( mai ales daca asa te sfatuiesc si ceilalti membrii ai familiei sa faci, pentru a nu ii starni furia tartorului, fie ea si nedreapta);

2) sa te duci in continuare tocmai pentru a-i demonstra ca nu ai nimic necurat de ascuns si ca ceea ce faci este bine pentru tine si poate si pentru restul?

Fara sa pretind ca asa e bine, iata cum as face eu:
1) Daca este sotul meu, as incerca sa-l conving luandu-l si pe el cu mine si daca tot s-ar opune atunci as face cum vrea el.
2) daca este vorba de unul din parinti si eu sunt majora si pe picioarele mele m-as duce la hoby-ul meu asa cum doresc.
Daca nu sunt majora, sau majora fiind, traiesc "pe spinarea lor" atunci fac ascultare.

[iustin10]

În prealabil postat de fallen

Am si eu o intrebare, legata tot de gestionarea conflictelor in familie.

Cum e mai bine sa procedezi atunci cand un membru dominant al familiei, cu influenta si putere de decizie ( sotul, tata sau mama, dupa caz) nu e de acord cu o activitate pe care o faci inafara casei ( sport, hobby, etc)
pt ca te banuieste pe nedrept de ceva necurat ( ca te duci acolo ca sa te vezi cu ( alt)cineva):

1) sa nu te mai duci, pentru a nu-i mai alimenta banuielile ( mai ales daca asa te sfatuiesc si ceilalti membrii ai familiei sa faci, pentru a nu ii starni furia tartorului, fie ea si nedreapta);

2) sa te duci in continuare tocmai pentru a-i demonstra ca nu ai nimic necurat de ascuns si ca ceea ce faci este bine pentru tine si poate si pentru restul?

Daca iti da cineva o palma ce faci?
a) ii arzi si tu una
b) il lasi pasiv sa dea
c) ....
Tu ai exprimat in variantele tale doar cazul a) si b),adica riposta sau acceptarea pasiva a 'tartorelui'
Exista insa si cazul c) , care Iisus ni l-a descoperit ,anume sa ii spui : "dragul meu,m-am gandit ca nu stau sufiecient cu tine,si am hotarat nu numai la sport sa renunt si nici la filme sa nu ma mai uit si sda stam si mai mult impreuna "
te asigur ca in acest caz,nu numai ca te va lasa la sport ,dar va veni si el cu tine
Dragostea deschide orice inima ,oricat de ferecata ar fi. singura problema este ca noi nu stim sa o daruim,si dam vina pe ceilalti , ca sunt dictatori.
Nu ei sunt dictatori,ci noi nu stim sa iubim desavarsit ,si sa profitam de fiecare ocazie pentru a cunoaste puterea lui Dumnezeu in viata noastra.

[fallen]

Da, dragul meu, ai dreptate; nu numai ca nu ar trebui sa ma mai duc duminica la biserica, ca sa stau cu tine si sa te servesc, dar nici copilul nu ar trebui sa-l mai duc, sa-l stresez. De fapt nici nu ar trebui sa-l botezam, ce-i aia sa-l dezbrace in pielea goala si sa-l bage in cazan, il traumatizam pe viata...si apoi e dreptul lui sa aleaga cand o fi mare daca vrea sa fie crestin sau nu...sau poate ar fi mai bine sa nu-l mai facem de loc, de unde stim noi daca el chiar vrea sa senasca si sa traiasca, poate o sa i se para nasoala viata si o sa zica ca de ce l-am facut,mai bine nu.l faceam...

[Mena59]

În prealabil postat de fallen

Da, dragul meu, ai dreptate; nu numai ca nu ar trebui sa ma mai duc duminica la biserica, ca sa stau cu tine si sa te servesc, dar nici copilul nu ar trebui sa-l mai duc, sa-l stresez. De fapt nici nu ar trebui sa-l botezam, ce-i aia sa-l dezbrace in pielea goala si sa-l bage in cazan, il traumatizam pe viata...si apoi e dreptul lui sa aleaga cand o fi mare daca vrea sa fie crestin sau nu...sau poate ar fi mai bine sa nu-l mai facem de loc, de unde stim noi daca el chiar vrea sa senasca si sa traiasca, poate o sa i se para nasoala viata si o sa zica ca de ce l-am facut,mai bine nu.l faceam...

Fallen, tu vorbeai de "sport, hobby, etc"... nu de mersul la biserica, nici de botezul copilului. Pe astea le-ai incadrat cumva la hobby sau la etc?

Iti raspunsesem si eu ceva, foarte scurt si usor de citit, cam acelasi lucru ca si Iustin10. El ti-a raspuns mai in detaliu si sustin raspunsul lui.

Daca intrebarea ta se referea la mersul la biserica, atunci va trebui sa risti, adica sa mergi chiar daca familiei nu-i convine.
Este dreptul tau, este cea mai serioasa si benefica preocupare. Si pentru tine si pentru ceilalti membri ai familiei.

[ioana5760]

În prealabil postat de fallen

Da, dragul meu, ai dreptate; nu numai ca nu ar trebui sa ma mai duc duminica la biserica, ca sa stau cu tine si sa te servesc, dar nici copilul nu ar trebui sa-l mai duc, sa-l stresez. De fapt nici nu ar trebui sa-l botezam, ce-i aia sa-l dezbrace in pielea goala si sa-l bage in cazan, il traumatizam pe viata...si apoi e dreptul lui sa aleaga cand o fi mare daca vrea sa fie crestin sau nu...sau poate ar fi mai bine sa nu-l mai facem de loc, de unde stim noi daca el chiar vrea sa senasca si sa traiasca, poate o sa i se para nasoala viata si o sa zica ca de ce l-am facut,mai bine nu.l faceam...

Daca tu vrei sa fi crestina, sa practici si sa megi pe drumul asta, nu se negociaza, ori duci copilul la botezat, la biserica si faci tot ce trebuie crestineste, ori va despartiti, ... ori alegi sa faci compromisuri peste compromisuri. Va trebui sa alegi ... mai devreme sau mai tarziu. Trebuie sa te gandesti serios la scadenta, la judecata, cand va trebui sa dai seama pentru alegerile facute.
Si acest domn ce are atatea ifose sa-l servesti si nu mai stiu ce, ce crede ca s-au terminat barbatii?

[Corinusha]

chiar am vrut sa intervin, ca m-am gandit ca despre mersul la biserica era vorba, dar n-am facut-o...ma gandeam ca totusi, ma insel si n-am vrut sa fiu judecata ca sar asa...

Fallen, sustin ce ti-au zis si restul, daca e vorba de mers la biserca, trebuie sa risti; e mantuirea ta la mijloc. Da, stiu ca nu-s bisericoasa, dar asta nu inseamna ca nu te pot intelege. E alegerea ta, si daca biserica iti face bine (si da, iti face bine - cel putin eu asa vad), atunci mergi, roaga-te si, mai ales, impca-te cu Dumnezeu. Sa sti ca nu s-au terminat nici barbatii de pe lumea asta.
Eu nu pot intelege cum de mai stai cu el/sta cu tine, din moment ce pe plan spiritual (si nu numai) nu sunteti pe acelasi drum si, mai ales,nu te intelege. Si nu vad de ce nu ar fi de acord cu botezul; la urma urmelor, daca copilul vrea la maturitate sa isi schimbe relgia se poate reboteza...

[fallen]

Multa lume considera asta doar un hobby, sau o activitate care iti face bine. Daca lor li se pare ca nu iti face atat de bine ( sau nu face atat de bine familiei in general, ba dn contra, necazurile se inmultesc), considera ca nu este oportun sa te mai duci. La inceput mi-a fost mai bine cand m-am dus, acum imi e egal, daca ma duc, sau mai rau daca nu ma duc multa vreme. Acum la starea de mai bne sau mai rau contribuie si familia, ca daca ei nu te incurajeaza ci din contra privesc cu indoiala sau chiar considera inoportuna aceasta activitate a ta, nu are cum sa iti fie mai bine in general. E ca si cum ai lua tratment pt raceala si ei te-ar tine in curent.

Cum spune si Mena59, cand esti inca tanar si nu esti pe picioarele tale,trebuie sa faci ascultare ( fata de parinti, initial). Dar asta gandim noi acum cu mintea cea de pe urma. Cand eram tinere, cate dintre noi nu ne-am razvratit si am fugit de-acasa, si chiar ne-am maritat cu cine am vrut noi, in ciuda parintilor? Si apoi, ajunse pe maini straine, si nefiind inca independente, pe picioarele noastre, iata-ne de-acum silite sa facem ascultare de acestia...in ziua de azi parintii sunt totusi mai intelegatori ( pe vremuri nu e
rau) si te primesc inapoi, insa de la o varsta nu de iertarea si iubirea parinteasca ai nevoie, ci de implinirea nevoii de-a avea familia ta, respectiv dragostea sotului si a copiilor, lucru pe care daca nu ai reusit sa il obtii, parintii chiar daca te primesc inapoi nu ti-l pot oferi. Iar cu ce au avut ei sa iti ofere, la vremea cuvenita, acum nu mai iti e de nici un folos...nu te mai poti intoarce la inocenta, dupa cum bine arata atatia poeti, filosofi chiar si autohtoni.
Si poate faceau mai bine atunci parintii, silindu-te sa te maturizezi si sa accepti ( acceptand si ei, lucru care nu se mai intampla azi, te-ar considera bebelus pana mori) ca nu te mai poti intoarce la conditia anterioara
Nimic nu cred ca e mai penibil sau mai patetic decat sa te intorci in casa parinteasca la aprox 40 ani, dovedind ca ai esuat in a fi ceea ce se presupune ca trebuie sa fie orice femeie, adica sotie si mama. Daca ai fost pana atunci " femeie de cariera ", sau amanta de cariera ( cu conditia sa nu fi nutrit speranta idioata ca vreodata te va lua vreunul de nevasta, ca asta e la fel de patetic/penibil si dezastruos), macar a fost alegerea ta voluntara....a, daca cumva esti deja mama, si fugi pt binele copilului, sau esti insarcinata si el nu vrea copilul, atunci e altceva, conditia de mama nu ti-o poate lua nimeni, de-acum ( decat dacadoamne fereste iti ia dobitocul copiii cu japca , pe motiv ca n-ai fi mama buna sau nu le-ai oferi conditii la fel de bune ca el...)

[iustin10]

În prealabil postat de fallen

Da, dragul meu, ai dreptate; nu numai ca nu ar trebui sa ma mai duc duminica la biserica, ca sa stau cu tine si sa te servesc, dar nici copilul nu ar trebui sa-l mai duc, sa-l stresez. De fapt nici nu ar trebui sa-l botezam, ce-i aia sa-l dezbrace in pielea goala si sa-l bage in cazan, il traumatizam pe viata...si apoi e dreptul lui sa aleaga cand o fi mare daca vrea sa fie crestin sau nu...sau poate ar fi mai bine sa nu-l mai facem de loc, de unde stim noi daca el chiar vrea sa senasca si sa traiasca, poate o sa i se para nasoala viata si o sa zica ca de ce l-am facut,mai bine nu.l faceam...

De unde sa stiu eu ca te referi la mersul la Biserica, tu vorbeai in postarea ta de un hobby , la care el ar banui cine stie ce intalniri.
Cand e vorba de biserica, e bine sa infrunti opozitia celorlalti si sa faci ce trebuie.
Doar sa ai grija sa nu mergi la Biserica tocmai pentru ca el se opune ,sa nu fie un fel de ambitie . Din alte postari,pare ca puteti discuta ,oare chiar nu il poti determina sa vina si el cu tine? Macar scapa de alte indoieli si vede cata lume vine acolo
Daca insa ar fi fost vorba de mersul la un alt hobby , imi mentin pozitia de a ceda dar numai din dragoste ,pentru ca vrei primi dublu inapoi . Cedarea din obligatie nu are effect . Doar cedarea din toata inima cu intelegerea temerilor celuilalt,are efecte nebanuite ,mai bune chiar decat opozitia si lupta