|
#1
|
||||
|
||||
Ne intrebam adesea ca se intampla dupa moarte cu sufletele noastre, ne intrebam ce exista sau daca exista lumea de dincolo. Sunt intrebari la care ii las pe altii sa raspunda. Eu am sa povestesc o intamplare care mi-a intarit convingerea ca, dupa moarte, sufletul traieste, ca este nemuritor si chiar isi face simtita prezenta. Numai noi trebuie sa fim atat de intelepti sa le-o percepem atunci cand sunt printre noi.
Eu si mama am trebaluit toata ziua pentru petrecerea care urma sa aiba loc seara. Petrecerea era pentru mama. Iesea la pensie si nu se putea ca acest eveniment unic, din viata ei, sa treaca nesarbatorit. Pentru ca era cald, soare, vara, august am asezat mesele afara, sub bolta de vita de vie. Venisera doar cativa invitati cand nu stiu cine, unul dintre noi, desigur, a cerut sa bem niste bere tocmai pentru ca era foarte cald. Mama a adus pahare, nu-mi amintesc cine le-a umplut, dar nimeni nu a putut bea nici un strop de bere pentru ca inainte de a le lua in mana, absolut toate s-au varsat. Ne uitam amuzati cum neatinse, paharele se rasturnau unul dupa altul, ca intr-un dans nemaipomenit, fara ca nimeni sa clatine masa sau sa se sprijine de masa. O ruda de a noastra, o doamna mai in varsta, ne-a intrebat daca vorbisem cumva, in ziua aceea, despre cei ce nu mai erau printre noi. Eu si mama am raspuns intr-un glas, sigur ca vorbisem, ne-am fi dorit ca tata, bunica, unchii si matusile care murisera sa fie cu noi ca sa ne bucuram impreuna de bucuria mamei. Ruda aceea a noastra i-a spus mamei sa umple paharele, ea cu mana ei pentru ca era petrecerea ei, sa-i numeasca pe cei pomeniti in cursul zilei si sa dea de pomana un rand de bere pentru ca sufletele mortilor erau printre noi si vor si ele sa participe si sa se bucure impreuna cu noi. Mama a procedat asa cum i s-a spus, dar mie mi-a ramas in memorie aceasta intamplare care este adevarata. Ce s-a intamplat atunci am inteles mai tarziu, peste ani. |
#2
|
|||
|
|||
Pai presupun ca sufeltele celor apropriati raman printre noi dupa ce mor, ba chiar cred ca ei incearca sa ne ajute atunci cand avem necazuri. Este doar parerea mea.
|
#3
|
|||
|
|||
Dupa moarte trupul merge in pamant iar sufletul la judecata particulara. Daca sufletul ar ramane in lumea celor vii, atunci nu ar mai fi nici judecata si nici Judecator!
Biserica ne invata ca sufletele celor morti nu se mai intorc in aceasta lume (pana la invierea obsteasca de la sfarsitul lumii) si nici nu comunica cu cei vii. Iata ce spune Sfanta Scriptura: "Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube,poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiţi în casa tatălui meu, căci am cinci fraţi, să le spună lor acestea, ca să nu vină şi ei în acest loc de chin. Şi i-a zis Avraam: Au pe Moise şi pe prooroci; să asculte de ei. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morţi se va duce la ei, se vor pocăi. Şi i-a zis Avraam: Dacă nu ascultă de Moise şi de prooroci, nu vor crede nici dacă ar învia cineva dintre morţi." |
#4
|
|||
|
|||
nu se vede cand dai copy paste cu diacritice - mai bine pune linkul catre sitetul de unde ai preluat citatul
|
#5
|
||||
|
||||
Nu vreau sfaturi si nici sa citesc ce au scris altii. Eu vin cu un exemplu concret. Stiu ca biserica noastra crestin-ortodoxa spune cu totul altceva, dar ceea ce se intampla vin si o contrazic. Multi ar avea cate ceva de povestit, dar faptul ca sunt contrazisi si amenintati cu pedeapsa divina, ii determina sa taca.
|
#6
|
|||
|
|||
Citat:
|
#7
|
||||
|
||||
Nu cunosc superstitia legata de varsatul paharelor pentru ca, pur si simplu, eu nu cred in superstitii, eu cred in Dumnezeu si numai de Dumnezeu mi-e frica. Dar, ceea ce am relatat mai sus, s-a petrecut aevea sub ochii nostri fara ca cineva sa se sprijine de masa sau sa clatine masa. Pornind de la cele spuse de ruda noastra mai in varsta, tind sa cred si eu ca sufletele celor dragi au fost printre noi in acele momente pentru ca, dupa ce mama i-a pomenit si le-a dat de pomana cate un pahar de bautura, nu s-a mai intamplat nimic.
|
#8
|
|||
|
|||
Catre silverstar :
De obicei (daca nu totdeauna) cei care se manifesta intr-un asemenea mod (rasturnand paharele) sunt demonii si nu sufletele oamenilor care au trecut in lumea cealalta.Toti sfintii zic ca vazduhul este plin de demoni si nu de sufletele celor morti,care ,de fapt, dupa ce mor si sunt judecati individual,ajung in rai sau in iad,unde stau pana la JUDECATA DE APOI, cand vor ajunge in Imparatia Cerurilor (cea vesnica )sau in Iadul vesnic.Asa ca astfel de experimente cred ca vin de la demoni. Oamenilor in general le e dor de cei care au murit si cred ca demonii stiind acest lucru incearca sa le apara celor vii (de pe pamant) sub forma unor fenomene bizare. Cate sedinte de spiritism nu sau facut unde veneau anumite "entitati" care se dadeau drept rudele decedate ale celor prezenti in sala ,dar de fapt erau niste demoni care miscau mesele ,rasturnau sticle etc . |
#9
|
|||
|
|||
Sfantul Duh sa ne de-a intelepciune.
Postez pentru prima data aici, de aceea va spun bine v-am gasit. Legat de frica, una din descoperirile pe care le-am avut legat de frica de cel rau a fost aceea ca si el se teme de Dumnezeu. Deci nu avem de ce sa ne fie frica de nimeni decat de Cel de sus. Ori de cate ori cel rau imi da tarcoale ii spun: ai grija ca de Dumnezeu imi e mai frica decat de tine sau oamenii care se lasa condusi de tine. De aceea umblu cu capul sus in fata ispitelor si ma rog de Bunul Dumnezeu sa nu ne pedepseasca prea aspru si sa ne intareasca in fata lor ca sa fim deasupra lor si sa le intelegem la altii ca sa-i putem ajuta. Asa sa ne ajute Bunul Dumnezeu. Darius. |
#10
|
||||
|
||||
Daca oamenii ar avea putina frica de Bunul Dumnezeu, pe pamant ar fi mai putine lacrimi, mai putina suferinta si nedreptate. Pentru ca oamenii au uitat de Bunul Dumnezeu, uitati-va ce se intampla la noi in tata. Este de necrezut. Nu Dumnezeu da suferinta peste tara, oamenii, cu buna stiinta, sunt cei care o aduc, o produc.
|
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Sufletul dupa moarte | vidoveczandrei | Slujba inmormantarii | 137 | 27.05.2012 07:26:06 |
Ce intalnim dupa moarte | costel | Generalitati | 86 | 20.02.2011 09:38:22 |
Sufletul dupa moarte ...? | Templier Knight | Generalitati | 3 | 30.11.2010 00:58:26 |
Moarte dupa 2 saptamani ? | Robertworld | Generalitati | 6 | 03.08.2010 13:26:33 |
|