Citat:
|
În prealabil postat de urzicuta
lucrurile nu sunt batute in cuie,judecata lui Dumnezeu este necunoscuta noua,nu intotdeauna copiii sufera pentru pacatele parintilor.Da,e mai comod sa stai sa analizezi pacatele parintilor tai decat pe ale tale personale.Intrebare asta naste dileme morale.este o iscodire a mintii venita de la cel rau ,ca si intrebarile legate de blesteme,de legarea cununiilor:):cool:ma cam amuza aceasta preocupare a unora,relaxati-va si ganditi-va la pacatele voastre.;)
|
Din nestiinta gresesti. Dumnezeu, in marea lui dragoste daruieste celor care cer cu credinta si sinceritate sa le descopere aceste taine, cand cu prestiinta Lui stie ca aceluia ii va fi de folos si-i va folosi si pe altii pe calea mantuirii. Sfintii si marii duhovnici cum a fost Parintele Cleopa si perintele Arsenie Boca au scris carti despre aceste descoperiri. Mai sunt si marturii ale acelora care i-au cunoscut. Cautati la topicul cu Parintele Arsenie Boca sau nu va place decat sa stati la barfa si sa va dati cu parerea in loc sa puneti mana sa cititi. Pot spune ca fac parte din cei care l-au cunoscut pe Parintele Cleopa si pentru ca doream foarte mult sa cunosc aceste judecati ale lui Dumnezeu, Parintele mi-a explicat cat aputut despre acest subiect. Parintele Teofil Paraian a completat spunandu-mi si el ca "Inca n-a cunoscut pe Dumnezeu cel ce nu se minuneaza de Dumnezeu." Adica omul care nu intelege cum lucreaza Dumnezeu in viata lui si a altora, neavand nici cum sa se minuneze. Si ca cel care nu cauta sa inteleaga cum lucreaza Dumnezeu, mereu va carti impotriva lui Dumnezeu sau a oamenilor, neintelegand ca Dumnezeu lucreaza prin oameni si ca El pe toate le face bune foarte. Iata o particica din Judecatile lui Dumnezeu pe care le-am cunoscut pe pielea mea:Cand am venit din Israel in vara anului 1997, am imprumutat un milion unei doamne care mi-a promis ca daca nu vine sotul ei din Germania cu bani, isi vinde apartamentul si-mi va da banii. Lunile au trecut, iar cand m-am dus la ea acasa, am descoperit ca isi vanduse de cateva saptamani apartamentul. Ca din intamplare, un vecin cobora si afland de datorie mi-a dat noua adresa a "doamnei".Ajuns la ea acasa, a inceput sa se vaite ca cu banii ramasi si-a cumparat o Dacie pt a-l pune pe fiul ei de 20 de ani sa faca taximetrie. Nici n-a ajuns cu masina acasa ca i-a picat o roata. Cand s-a dus masina la service, a aflat ca motorul e varza si ca o costa vreo 5 mil. Iar barbatul ei a fost prins in Germania lucrand la negru si i-au confiscat 3000 de marci, trimitandu-l acasa. El a binevoit sa-mi spuna ca nu-mi da nici un ban, ca pot sa ma duc la politie si sa-l dau in judecata pt ca nu am nici martori, nici chitanta. Eu i-am raspuns ca am sa-l dau in judecata lui Dumnezeu si am plecat. Pe drum mi-am adus aminte de cat de mult a pierdut Dreptul Iov si apoi mi-am amintit cum la biserica romana din Ierusalim am cunoscut un om mai in varsta care in fiecare saptamana facea 200 de km dus-intors de la Tel Aviv pt a veni la Sfanta Liturghie si care mi-a povestit cum i s-au furat 3000 de $. Eu l-am sfatuit sa mearga la preot si sa-i ceara binecuvantare pt a citi Acatistul Sfantului Mare Mucenic Mina. Peste o saptamana, nea Gheorghe, ca asa i-l chema, a venit bucuros la biserica sa plateasca un acatist de multumire ca cel ce i-a furat banii i-a adus inapoi. E drept ca nu i-a dat in mana ca ii era rusine dar a recurs la o stratagema, punandu-l pe nea Gheorghe sa caute sub un pat si el sub alt pat, moment in care a pus banii sub un papuc si apoi i-a cerut sa caute nea Gheorghe sub acel pat. Cred ca Sfantul Mina i-a dat sa treaca prin vre-o primejdie de moarte si s-a gandit sa dea banii omului inapoi ca nu cumva sa fie trimis acasa in sicriu de zinc, cum au patit mai multi romani. Asa ca m-am hotarat sa merg la preotul meu duhovnic sa ma spovedesc si sa-i cer si eu binecuvantare sa citesc Acatistul Sfantului Mina. Parintele mi-a dat binecuvantare dar mi-a spus sa nu-mi pun nadejdea ca voi primi acei bani inapoi chiar de la cei carora i-am dat, ci sa-I cer lui Dumnezeu sa-i lumineze cum o vrea El ca poate Dumnezeu va randui sa primesc banii in alt chip si chiar mai multi. Am citit acatistul vre-o saptamana si am zis :Doamne ajuta-ma cand voi avea nevoie si am uitat de banii aceia. Dupa cateva luni mama s-a gandit sa-si vanda apartamentul si sa-si ia o garsoniera pe langa mine, caci statea singura si mi-a dat mie banii sa-i pun la banca ca-i era frica sa stea cu atatia bani in casa. Era in februarie 1998. Cand am ajuns la Banca Populara care dadea la acea vreme 80% dobanda, m-am gandit ca e prea mare pt ceva cinstit. Acolo un prieten mi-a spus ca e ma bine sa cumperi dolari decat sa-i tii in banca. Eu nu ma gandisem la aceasta varianta si el mi-a spus ca cel mai ieftin cumperi dolari de la Banca Ion Tiriac la care oricum voiam sa merg pt ca mi se parea mai sigura. In momentul cand am intrat in aceasta Banca, era un singur client, un politai care a retras 30 de mil. si a cumparat de toti dolari. Eu m-am intrebat de ce oare m-A adus Dumnezeu in acel moment acolo ca sa-l vad pe acesta cumparand dolari ca eu nu aveam de gand acest lucru. Mi-am adus aminte de cuvintele Mantuitorului: « Nici macar un fir de par din capul vostru nu se misca fara stirea lui Dumnezeu » Tot gandindu-ma mi-am zis ca nu-i nici un rau daca cumpar dolari, poate asta e voia lui Dumnezeu. Am cumparat cu 14600 lei/ $. Pe drum spre casa ma intrebam de ce m-A facut Dumnezeu sa cumpar dolari. La stirile de seara am aflat raspunsul :s-a ridicat cotatia dolarului la peste 17000 de lei, iar la Bucuresti la 18-19000. Slava Tie Doamne, nu incetam sa spun. Facand un calcul castigam in jur de 7 mil. Dar ispita mi-a dat prin minte sa ma duc la Bucuresti si sa castig dublu. Mamei i-a sarit inima care adurut-o vre-o 2 luni : Nu te duce la Bucuresti ca poate sa te talhareasca pe acolo. Saraca mama avea dreptate, dar ispita nu-mi dadea pace. Pana pe la 4 dimineata n-am putut sa dorm gandindu-ma : sa merg sau nu la Bucuresti. In acest timp am facut mai multe metanii cerandu-I lui Dumnezeu si Maicii Domnului careia I-am citit si Paraclisul, sa ma lumineze. Dintr-o data m-am intrebat ce spun Sfintii Parinti sa facem in asaemenea situatii si mi-am amintit un cuvant al parintelui Arsenie Papacioc care ne-a spus ca ATUNCI CAND VREI SA FACI CEVA, SA TE CERCETEZI DACA NU CUMVA E CEVA DE PATIMA IN CE VREI TU SA FACI : RAZBUNARE, LACOMIE, SAU ALTCEVA. Daca gasesti asa ceva, sa nu mai faci acel lucru ca nu-i de la Dumnezeu. Am inceput sa ma cercetez ce patima am in dorinta mea si repede am descoperit ca era lacomia. Dumnezeu imi daduse 7 mil. pentru cel dat imprumut iar eu voiam mai mult. Deci nu mai merg la Bucuresti. Dar, imi vine iar gandul, daca mai stau cateva zile, poate mai creste dolarul. Dar gandul asta ce e ? Pai tot lacomie este. Atunci, nu mai stau maine. Ma duc si schimb dolarii si am adormit. Adoua zi mi-a ajutat Dumnezeu de am scimbat dolarii la o casa de amanet caci casele de schimb valutar nu mai cumparau dolari spunand ca nu mai au lei. La cateva ore a scazut cursul la 15000/$. Dumnezeu ma indrumase bine. Peste cateva saptamani ma intalnesc cu doamna careia ii dadusem imprumutul. Il ajuta pe fiul ei care se vedea ca a avut accident cu masina ; un picior in gips si capul bandajat. Ea cand m-a vazut a intors capul ca sa n-o vad. Am traversat strada, am salutat-o si am intrebat-o ce a patit fiul ei. Ea a inceput sa strige ca eu am blestemat-o si ca am pus-o la acatiste si ca avut numai necazuri. Eu i-am raspuns ca e numai vina ei pentru acei bani luati pe nedrept si ca mie Dumnezeu mi i-a dat inapoi de 7 ori si ca nu mai am nevoie de ei, sa-i dea la biserica si sa nu mai faca inselatorii de acest fel ca sa nu pateasca mai rau.
22.07.2007, 15:15:55
Subiecte asemănătoare
Mod linear
