Esti gata sa mori pentru credinta ta ? Rog o opinie avizata

Ultima parte

Condamnarea lui Daniel

Se pare ca Dariu a avut ceva suspiciuni,in definitiv nu vine nimeni sa te perie fara un scop,dar grandomania a biruit ratiunea.Daniel in schimb nu a avut nici o suspiciune.A luat act de hotarire,s-a dus acasa si cu gemurile deschise a inceput sa se roage catre Ierusalim si sa-L laude pe Domnul.O sinceritate si o credinta dezarmante,fara compromis,directe,fara sa cunoasca frica.Probabil spionat de adversarii sai politici,acesta a continuat netulburat sa se inchine Dumnezeului sau iar acest lucru,aparent,l-a dus pe calea pieirii.Gata sa puna punct acestei orchestrari miselesti,conspiratorii navalesc peste el in casa si probabil,cu o prefacuta groaza,constata mare ,,drama":Daniel ignora porunca regelui si continua sa se roage Dumnezeului sau.Sacrilegiu.Tradare,desi Daniel nu se ascunsese,oricine ar fi trecut pe sub geamul sau,la anumite ore,l-ar fi auzit rugandu-se.Dus in fata regelui,acesta este supus de procurorii minciunii unui rechizitoriu dur.Daniel probabil ca se ruga cu voce tare,stiuse ce risca dar alesese calea Credintei.Nu este consemnata nici o aparare a sa.

Insa pentru miseii din jurul sau,demnitatea si cinstea sa nu aveau nici o importanta.Teatrul falsei indignari trebuia jucat pana la capat.Acuzatia era grava:nesocotirea unei hotariri imparatesti definitive.Sentinta era moartea.Pentru Daniel nori negri se strageau pe cer si parea ca nimic nu va stopa caderea sa sociala si nici macar salvare vietii sale.

Framintarea Regelui
Daniel era preferatul lui Dariu.Desi acuzatorii sai,intr-un dispret suprem fata de Daniel,stergand cu buretele rautatii ceea ce ii durea mai mult,avansarea sa profesionala si cinstea sa( ,,Daniel, unul din prinsii de razboi ai lui Iuda")solicitau respectarea propriei lor ticalosii,abil mascate sub faldurile legii,Dariu are o tresarire si face tot ce poate,din punct de vedere juridic pentru a-l scapa.Insa era prea tarziu,semnase legea si propria sa lacomie dupa osanale il pusese in situatia sa-si trimita la moarte cel mai bun si mai corect om.Insa Dariu ii spune sentinta cu o speranta mascata ,,Dumnezeul tau caruia necurmat Ii slujesti sa te scape!"(Daniel 6:16).Primele semne ale regretelor aparusera,poate ca regele se gandea,,Daniel poate ca va scapa,nimeni nu se roaga cuiva cu asemenea credinta fara ca acel Dumnezeu sa nu-l asculte"

Daniel este dus la groapa cu lei,aruncat in ea,iar groapa este sigilata cu inelul imperial.Soarta sa era pecetluita.Fara sa aiba nici o vina,in afara de cinstea si credinta sa,Daniel ajunsese sa infrunte moartea.Dariu petrece noaptea ce a urmat intr-o intensa framintare.Nu vrea mancare,femeie sau odihna.Constiinta,vesnicul nostru inamic,il chinuia.Stia ca nu facuse ceea ce era corect,poate isi cauta scuze dar simtea ca a trimis la moarte un neinovat.Odata cu zorii zilei,tulburat si coplesit,Dariu alearga la groapa cu lei si il chema cu lacrimi pe Daniel ,,Daniele, robul Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tau caruia Ii slujesti necurmat sa te scape de lei?"Cat si-ar fi dorit un raspuns care sa-i aline vinovatia,sa-l aduca inapoi pe credinciosul sau sfetnic.

Lectia lui Daniel
Raspunsul lui Daniel,desi probabil i-a adus o mare bucurie,a fost si o palma morala teribila:o urare de bine pentru un judecator nedrept: ,,Si Daniel a zis imparatului: "Vesnic sa traiesti, imparate!"(Daniel 6:21).Vorbele lui Daniel l-au strapuns pe Dariu.Daniel fusese judecat atat de Dumnezeu,care il gasise nevinovat pt ca nu si-a tradat Credinta,dar fusese gasit nevinovat si in fata oamenilor pt ca nu mintise cu nimic si fusese corect pana la capat.Prin urmare un inger ,,a inchis gura leilor, care nu mi-au facut niciun rau, pentru ca am fost gasit nevinovat inaintea Lui. Si nici inaintea ta, imparate, n-am facut nimic rau!"(Daniel 6:22).Daniel fusese credincios pana la capat,netulburat in Credinta sa,incapabil de compromis moral si acest lucru fusese gasit motiv de izbavire in fata lui Dumnezeu.

Corectitudine intarita prin suferinta avusese castig de cauza,intr-o lupta aparent inegala cu minciuna si raul.Spun aparent pt ca nici un om nu este singur cand isi pune speranta-n Dumnezeu.Regele Dariu,tresaltand de bucurie,iata ce eliberare aduce triumful dreptatii in compartie cu zbaterea constiintei incarcate, da ordin sa fie scos din groapa,examinat medical si repus in drepturi.
In piesele de teatru exista o tehnica de a intuneca scena pt ca apoi lumina unui reflector sa fie pusa direct pe un detaliu pentru a-l scoate in evidenta.Acest procedeu este intalnit si in acest pasaj din Biblie,si se poate observa in modul cum Dariu ii trateza pe consiratori :,,Imparatul a poruncit sa aduca pe oamenii aceia care parasera pe Daniel. Si au fost aruncati in groapa cu lei, ei, copiii lor si nevestele lor; si, pana sa ajunga in fundul gropii, leii i-au si apucat si le-au faramitat oasele."(Daniel 6:24).
Daniel a stat o noapte intreaga pe fundul gropii,inconjurat de lei si un fir de par nu s-a miscat din capul sau.Tradatorii au fost sfartecati inainte sa atinga fundul gropii.Ticalosia este fara speranta iar leii,ca niste simboluri ale dreptatii,nu i-au mai dat sansa sa atinga locul unde a stat Daniel.Ticalosia si cinstea nu pot sta in acelasi loc si prin urmare primii,cu tot cu familii,au fost sfartecati inca din aer,in cadere.Daniel este reabilitat iar prin Dariu,un rege pagan,este proclamata suprematia Domnului caci,asa cum a spus si Apostolul Pavel,puterea Celui de Sus in slabiciune este facuta desavirsita.

Mesajul peste timp
Daniel a fost un model al neprihanirii personale,model de intelepciune,integru,cu o reputatie nepatata,curajos,dedicat rugaciunii dar mai ales un credincios de neclintit in Credinta sa.A mers la moarte pentru ea,punandu-si speranta in Domnul sau.Nu cunoscut compromis si nu l-au interesat consecintele.Oare cati mai pot asta?

Insa povestea lui Daniel mai are si alte intelesuri,mai abordabile pentru noi cei din prezent,putin credinciosi:daca esti corect intr-o lume incorecta asteapta-te la consecinte.Lumea nu se va schimba dar nici tu nu trebuie sa te schimbi.Daniel nu s-a schimbat.Apara lucrurile in care crezi.Poate fi ceva mai important de atat?Mergi pana la capat in cinstea ta.Vei plati pentru asta dar unii,din ce in ce mai putini,considera ca merita.In ultimul timp sunt dati ca exemplu negativ,drept niste ,,indaptati ai societatii".

Povestea lui Daniel este o povestea a Credintei.Ramine ca fiecare sa ne gandim la cum am fi procedat noi in locul lui si cu ocazia asta,departe de ochii lumii,fiecare isi va avea propriul raspuns la intrebarea acestui topic.

[MariS_]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Ultima parte

Condamnarea lui Daniel

Se pare ca Dariu a avut ceva suspiciuni,in definitiv nu vine nimeni sa te perie fara un scop,dar grandomania a biruit ratiunea.Daniel in schimb nu a avut nici o suspiciune.A luat act de hotarire,s-a dus acasa si cu gemurile deschise a inceput sa se roage catre Ierusalim si sa-L laude pe Domnul.O sinceritate si o credinta dezarmante,fara compromis,directe,fara sa cunoasca frica.Probabil spionat de adversarii sai politici,acesta a continuat netulburat sa se inchine Dumnezeului sau iar acest lucru,aparent,l-a dus pe calea pieirii.Gata sa puna punct acestei orchestrari miselesti,conspiratorii navalesc peste el in casa si probabil,cu o prefacuta groaza,constata mare ,,drama":Daniel ignora porunca regelui si continua sa se roage Dumnezeului sau.Sacrilegiu.Tradare,desi Daniel nu se ascunsese,oricine ar fi trecut pe sub geamul sau,la anumite ore,l-ar fi auzit rugandu-se.Dus in fata regelui,acesta este supus de procurorii minciunii unui rechizitoriu dur.Daniel probabil ca se ruga cu voce tare,stiuse ce risca dar alesese calea Credintei.Nu este consemnata nici o aparare a sa.

Insa pentru miseii din jurul sau,demnitatea si cinstea sa nu aveau nici o importanta.Teatrul falsei indignari trebuia jucat pana la capat.Acuzatia era grava:nesocotirea unei hotariri imparatesti definitive.Sentinta era moartea.Pentru Daniel nori negri se strageau pe cer si parea ca nimic nu va stopa caderea sa sociala si nici macar salvare vietii sale.

Framintarea Regelui
Daniel era preferatul lui Dariu.Desi acuzatorii sai,intr-un dispret suprem fata de Daniel,stergand cu buretele rautatii ceea ce ii durea mai mult,avansarea sa profesionala si cinstea sa( ,,Daniel, unul din prinsii de razboi ai lui Iuda")solicitau respectarea propriei lor ticalosii,abil mascate sub faldurile legii,Dariu are o tresarire si face tot ce poate,din punct de vedere juridic pentru a-l scapa.Insa era prea tarziu,semnase legea si propria sa lacomie dupa osanale il pusese in situatia sa-si trimita la moarte cel mai bun si mai corect om.Insa Dariu ii spune sentinta cu o speranta mascata ,,Dumnezeul tau caruia necurmat Ii slujesti sa te scape!"(Daniel 6:16).Primele semne ale regretelor aparusera,poate ca regele se gandea,,Daniel poate ca va scapa,nimeni nu se roaga cuiva cu asemenea credinta fara ca acel Dumnezeu sa nu-l asculte"

Daniel este dus la groapa cu lei,aruncat in ea,iar groapa este sigilata cu inelul imperial.Soarta sa era pecetluita.Fara sa aiba nici o vina,in afara de cinstea si credinta sa,Daniel ajunsese sa infrunte moartea.Dariu petrece noaptea ce a urmat intr-o intensa framintare.Nu vrea mancare,femeie sau odihna.Constiinta,vesnicul nostru inamic,il chinuia.Stia ca nu facuse ceea ce era corect,poate isi cauta scuze dar simtea ca a trimis la moarte un neinovat.Odata cu zorii zilei,tulburat si coplesit,Dariu alearga la groapa cu lei si il chema cu lacrimi pe Daniel ,,Daniele, robul Dumnezeului celui Viu, a putut Dumnezeul tau caruia Ii slujesti necurmat sa te scape de lei?"Cat si-ar fi dorit un raspuns care sa-i aline vinovatia,sa-l aduca inapoi pe credinciosul sau sfetnic.

Lectia lui Daniel
Raspunsul lui Daniel,desi probabil i-a adus o mare bucurie,a fost si o palma morala teribila:o urare de bine pentru un judecator nedrept: ,,Si Daniel a zis imparatului: "Vesnic sa traiesti, imparate!"(Daniel 6:21).Vorbele lui Daniel l-au strapuns pe Dariu.Daniel fusese judecat atat de Dumnezeu,care il gasise nevinovat pt ca nu si-a tradat Credinta,dar fusese gasit nevinovat si in fata oamenilor pt ca nu mintise cu nimic si fusese corect pana la capat.Prin urmare un inger ,,a inchis gura leilor, care nu mi-au facut niciun rau, pentru ca am fost gasit nevinovat inaintea Lui. Si nici inaintea ta, imparate, n-am facut nimic rau!"(Daniel 6:22).Daniel fusese credincios pana la capat,netulburat in Credinta sa,incapabil de compromis moral si acest lucru fusese gasit motiv de izbavire in fata lui Dumnezeu.

Corectitudine intarita prin suferinta avusese castig de cauza,intr-o lupta aparent inegala cu minciuna si raul.Spun aparent pt ca nici un om nu este singur cand isi pune speranta-n Dumnezeu.Regele Dariu,tresaltand de bucurie,iata ce eliberare aduce triumful dreptatii in compartie cu zbaterea constiintei incarcate, da ordin sa fie scos din groapa,examinat medical si repus in drepturi.
In piesele de teatru exista o tehnica de a intuneca scena pt ca apoi lumina unui reflector sa fie pusa direct pe un detaliu pentru a-l scoate in evidenta.Acest procedeu este intalnit si in acest pasaj din Biblie,si se poate observa in modul cum Dariu ii trateza pe consiratori :,,Imparatul a poruncit sa aduca pe oamenii aceia care parasera pe Daniel. Si au fost aruncati in groapa cu lei, ei, copiii lor si nevestele lor; si, pana sa ajunga in fundul gropii, leii i-au si apucat si le-au faramitat oasele."(Daniel 6:24).
Daniel a stat o noapte intreaga pe fundul gropii,inconjurat de lei si un fir de par nu s-a miscat din capul sau.Tradatorii au fost sfartecati inainte sa atinga fundul gropii.Ticalosia este fara speranta iar leii,ca niste simboluri ale dreptatii,nu i-au mai dat sansa sa atinga locul unde a stat Daniel.Ticalosia si cinstea nu pot sta in acelasi loc si prin urmare primii,cu tot cu familii,au fost sfartecati inca din aer,in cadere.Daniel este reabilitat iar prin Dariu,un rege pagan,este proclamata suprematia Domnului caci,asa cum a spus si Apostolul Pavel,puterea Celui de Sus in slabiciune este facuta desavirsita.

Mesajul peste timp
Daniel a fost un model al neprihanirii personale,model de intelepciune,integru,cu o reputatie nepatata,curajos,dedicat rugaciunii dar mai ales un credincios de neclintit in Credinta sa.A mers la moarte pentru ea,punandu-si speranta in Domnul sau.Nu cunoscut compromis si nu l-au interesat consecintele.Oare cati mai pot asta?

Insa povestea lui Daniel mai are si alte intelesuri,mai abordabile pentru noi cei din prezent,putin credinciosi:daca esti corect intr-o lume incorecta asteapta-te la consecinte.Lumea nu se va schimba dar nici tu nu trebuie sa te schimbi.Daniel nu s-a schimbat.Apara lucrurile in care crezi.Poate fi ceva mai important de atat?Mergi pana la capat in cinstea ta.Vei plati pentru asta dar unii,din ce in ce mai putini,considera ca merita.In ultimul timp sunt dati ca exemplu negativ,drept niste ,,indaptati ai societatii".

Povestea lui Daniel este o povestea a Credintei.Ramine ca fiecare sa ne gandim la cum am fi procedat noi in locul lui si cu ocazia asta,departe de ochii lumii,fiecare isi va avea propriul raspuns la intrebarea acestui topic.

Taria lui Daniel a venit din credinta sa. Daniel a ascultat de inima sa. Intelepciunea, dragilor, nu sta in finetea ratiunii, in rationamente savante, ci in faptul de a stii sa gandesti cu inima, sa asculti glasul constiintei si sa ramai sincer cu tine si cu cei din jur. Daniel ne-a dat o astfel de lectie de Credinta adevarata.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[lore86]

În prealabil postat de vultur77

Niciodata,un pastor adica un eretic nu va putea sa moara pentru Iisus,

hmmm, as fi mai rezervata in a face aceste afirmatii.
au fost pline temnitele comuniste si de ortodocsi, dar si de catolici, de protestanti, de neoprotestanti.
oameni care au murit in chinuri ptr ca il propovaduiau pe Hristos, oameni de o inalta valoare morala. si asta nu o spun eu, ci colegii lor de suferinta.
Deci Domnul singur stie puterea de credinta a fiecaruia, precum si ravna si dragostea.
nu sunt de parere ca toti neorotodcsi vor ajunge in iad, cum nu sunt de parere ca toti ortodocsi se vor mantui.

Noi ar trebui sa ne ingrijim de pregatirea noastra sufleteasca si sa ne recunoastem neputinta, ptr ca doar asa ajutorul lui Dumnezeu va veni si ne va intari.
sa lasam Domnului judecata, precum si decizia de mantuire.
sa il lasam pe Dreptul JUdecator sa judece lumea si sa hotarasca soarta fiecaruia.

[blackswan]

În prealabil postat de sorinelb

A vazut cineva acest film?
http://www.youtube.com/watch?v=JTyaK1C8NgU
Ce parere aveti? Ma intereseaza un punct de vedere ortodox avizat nu simple pareri.

Era o profeție că vor veni vremuri când creștinii vor vrea să moară pentru Hristos, dar nu-i va mai omorî nimeni. Cred că au cam venit acele vremuri și știu că mulți contemporani ar fi în stare să-și dea viața pentru El, dacă ar avea ocazia. Femeile ar mai avea șansa să devină martire, acelea care sunt însărcinate și au de ales între viața lor și a copilului, iar ele aleg că moară și copilul să se nască. Dar se mai zice și că urmează un martiriu mai greu, martiriul psihologic, ceva de genul să ai curaj să mai practici credința într-o lume păcătoasă, cu riscul de a fi umilit. Nu știu dacă a venit acesta la toți creștinii.

[blackswan]

În prealabil postat de vultur77

Niciodata,un pastor adica un eretic nu va putea sa moara pentru Iisus,datorita faptului ca nu au pe DUHUL SFANT.

Martirii nostrii,si-au dat viata pentru HRISTOS datorita faptului ca au fost plini de DUH SFANT,si au vazut LUMINA DUMNEZEIASCA,iar pentru ei sa isi dea viata a fost o bucurie,caci il aveau pe Dumnezeu IN INIMA LOR,IAR MOARTEA TRUPULUI INSEMNA UNIREA DESAVARSITA CU HRISTOS

Chiar cei aflati in dreapta credinta,fara dobandirea DUHULUI SFANT,NU vor fi capabili de SACRIFICIUL VIETII, ce sa mai zic de un pastor?

Victima din acest filmulet este insusi agresorul,care il cauta pe HRISTOS,dar nu gaseste un om vrednic sa-i vorbeasca despre EL.

Citește „Jurnalul fericirii” și ai să vezi că N. Steinhardt era coleg de temniță și cu protestanți. Era și o poveste cu adventiștii (haioasă când o citești) care nu se lăsau spălați sâmbăta și gardienii făceau tot ce le stătea în putință să-i descurajeze.

[zaharia_2009]

De mai multa vreme colaborez la o revista ortodoxa din tara . Mi se propune sa scriu pe o tema data dar mi se si accepta propunerile mele.
Acum lucrez la un articol comparativ in religiile monoteiste in ceea ce priveste martirajul , spiritul de sacrificiu , pt. d.zeul fiecaruia .
Am schitat despre mahomedanism , am scris pe larg, in extenso, despre crestinismul secolelor III-IX si apoi sub ocupatia turca in Europa (vorba aceea, calendarul ortodox este plin de mucenici si mari mucenici) si am ajuns la mozaism . Nu am ce sa scriu ! Nu cunosc asemenea cazuri . Cercetez si nu gasesc nimic .
Nu caut martiri pt. neam , pt. trib, pt. tara ci doar pt. D.zeu !
Va rog pe voi toti daca cunosteti asemenea cazuri in mozaism postati va rog concret !

[cristiboss56]

În prealabil postat de Solveig

Avem ocazia de a muri in fiecare zi pentru Hristos renuntand la voia proprie si iertand pe aproapele nostru.

Nu stiu cati sunt in stare sa moara pentru Hristos , dar sunt sigur ca multi in numele lui Hristos , omoara suflete , judeca nemilos , urasc pan la disperare , terfelesc totul in jurul lor , dau lectii spumegand a ura si dispret fata de cel de langa el . E si asta o "iubire " si un sacrificiu " suprem " ! Dau cu pumnul in masa , se falesc cu a lor stiinta , daramand toul in calea lor in numele lui Hristos ! De asta sunt sigur , se simte , se vede la orice pas ! Dar , revenind , sa nu uitam ca :"jertfa lui Dumnezeu ; Duhul umilit; inima infranta smerita . . . " Le avem pe acestea ? Daca da , putem vorbi de restul , pana atunci . . . Un articol de folos il putem citi pe acest site , pe care multi il nesocotesc , sau il rasfoiesc cu superficialitate , dar ce sa facem , suntem pe crestinortodox.ro , si merita :http://www.crestinortodox.ro/diverse...ai-124096.html

În prealabil postat de cristiboss56

Nu stiu cati sunt in stare sa moara pentru Hristos , dar sunt sigur ca multi in numele lui Hristos , omoara suflete , judeca nemilos , urasc pan la disperare , terfelesc totul in jurul lor , dau lectii spumegand a ura si dispret fata de cel de langa el . E si asta o "iubire " si un sacrificiu " suprem " ! Dau cu pumnul in masa , se falesc cu a lor stiinta , daramand toul in calea lor in numele lui Hristos ! De asta sunt sigur , se simte , se vede la orice pas ! Dar , revenind , sa nu uitam ca :"jertfa lui Dumnezeu ; Duhul umilit; inima infranta smerita . . . " Le avem pe acestea ? Daca da , putem vorbi de restul , pana atunci . .

Cutremurator de adevarat...ai descris perfect imaginea crestinului "autentic" !!! SI CALEA PE CARE TREBUIE SA O URMEZE, CA SA-I CADA GHILIMELELE !!!

[Traditie1]

În prealabil postat de zaharia_2009

am ajuns la mozaism . Nu am ce sa scriu ! Nu cunosc asemenea cazuri . Cercetez si nu gasesc nimic .
Nu caut martiri pt. neam , pt. trib, pt. tara ci doar pt. D.zeu !
Va rog pe voi toti daca cunosteti asemenea cazuri in mozaism postati va rog concret !

Vechiul Testament conține numeroase cazuri de martiraj (care nu e constituit neapărat de moarte ci de orice fel de neajunsuri provocate pentru credință), de pildă persecuția lui Avrram, Iosif, a lui Ilie, Daniel și a altor prooroci. Însă aceste personaje sunt mai mult ca sigur imaginare.

Însă există și relatări care conțin mai mult adevăr, de pildă cazul martirilor macabei, care au fost uciși de conducerea elenistică a Iudeei în secolul 2 î.Hr., pentru că nu vroiau să renunțe la datinile lor religioase:

http://www.orthoblog.ro/2009/08/01/i..._sfintilor_sap

http://en.wikipedia.org/wiki/Woman_with_seven_sons


De fapt, ideea de martiraj a creștinilor provine tocmai din tradiția iudaică despre martiraj, preluată și transmisă și de Iisus. Mai multe despre conceptul de martiraj în iudaism:

http://www.chabad.org/library/articl...-Martyrdom.htm

http://www.jewishencyclopedia.com/vi...d=206&letter=K


Sau mai simplu, căutați pe Google și veți găsi destule situri și sper să reușiți să depășiți viziunea suspicioasă a acestui grup uman care nu este mai rău decât altele.



...............

Și răspunzând la întrebarea topicului, nu știu dacă aș avea tăria să mor pentru credință dar cred că dacă situația o cere e necesară o astfel de alegere, pentru motivul că omul e veșnic, nu este limitat vieții de acum și pentru faptul că vom trăi veșnicia cu conștiința alegerilor pe care le-am făcut iar ideea că ne-am lepădat de Dumnezeu va deveni cu siguranță extrem de supărătoare în timp. Dacă e voia lui Dumnezeu ca astfel să părăsim lumea aceasta, totul e în regulă.

Însă nu orice moarte pentru credință e binevenită, a face acest lucru pentru niște mărunțișuri are efectul advers. De pildă moartea pentru apărarea icoanelor, sau moartea pentru respectarea unor superstiții (cum e cazul chiar al martirilor macabei, care au murit fiindcă nu au vrut să mănânce porc) sau pentru niște convingeri eretice sau habotnice (cum a fost în cazul unor deținuți protestanți și catolici din temnițele comuniste) nu numai că nu va aduce pacea sufletească pe lumea cealaltă ci va fi un motiv de rușine.

[LittleSparrow]

În prealabil postat de Traditie1

Vechiul Testament conține numeroase cazuri de martiraj (care nu e constituit neapărat de moarte ci de orice fel de neajunsuri provocate pentru credință), de pildă persecuția lui Avrram, Iosif, a lui Ilie, Daniel și a altor prooroci. Însă aceste personaje sunt mai mult ca sigur imaginare.

Pe ce va bazaţi când spuneţi asta?