Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Spiritualitatea ortodoxa
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 24.07.2011, 16:25:51
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Taina suferintei

CUM SA PRIMESC SUFERINTA ATUNCI CAND VINE PESTE MINE? – arh. SIMEON KRAIOPOULOS

Cea mai mare problemă a creștinului sau a oricărui om în general apare atunci când suferința bate la ușa sufletului său. Întotdeauna suferința este asociată cu ceva rău și aproape nici-o persoană nu se gândește că acest eveniment poate fi o pronie dumnezeiască. Nimeni nu se gândește că suferința este un mijloc de atenționare că Dumnezeu vrea să ne spună ceva. La căderea din Rai a protopărinților noștri omului i s-a vestit suferința ca unic mijloc de trezire și revenire în sine.

Cum vine harul și binecuvântarea lui Dumnezeu, dar fără primejdia să cazi în mândrie?

Așadar, atunci când suferim, în loc să ne văitam și să ne tânguim sau să ne împotrivim, să-L binecuvântam pe Dumnezeu și să-L premărim. Spunând în sine noastră ,,Binecuvântat fii, Dumnezeule!” Îi arătăm că, de vreme ce a socotit că este bine să vină asupra noastră suferința, ne este bine, ne aflăm astfel odihna. Atunci plugul acesta sl suferinței desțelenește acel ceva care există înlăuntrul nostru și care n-ar fi fost dezrădăcinat de nimic altceva. Distruge fortăreața care se găsește acolo, pătrunde la temeliile ei, le aruncă pe toate în aer și nu mai lasă nimic în picioare. Atunci vin harul și binecuvântarea lui Dumnezeu pe care omul le simte numai după ce trece suferința. Mai mult după ce trece suferința își dă seama de prezența lor, decât în timpul suferinței. De aceea, dacă nu vezi această binecuvântare în vremea suferinței, nu deznădăjduiți, pentru că nu este lucru ușor s-o vezi atunci.

Când trece suferința, vei simți binecuvântarea lui Dumnezeu, vei vedea și vei simți harul Lui și vei spune și tu ca și ceilalți:

,,Ah, Dumnezeul meu, cât bine mi-a făcut această suferință!
Ah, Dumnezeul meu, dacă n-ai fi rânduit astfel lucrurile încât să pătimesc cât am pătimit, niciodată n-ar fi venit acest bine asupra sufletului meu, niciodată nu ar fi fost atât de binecuvântat sufletul meu, niciodată nu s-ar fi smerit așa cum se smerește acum înaintea Ta.
Niciodată, Dumnezeule, n-aș fi crezut așa cum cred acum.
Niciodată n-aș fi învățat iertarea, așa cum am învățat-o acum.
Niciodată n-aș fi simțit această dulceață pe care o simt acum!
Și toate acestea datorită suferinței!”
Reply With Quote
  #2  
Vechi 24.07.2011, 16:29:54
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

BINECUVANTAREA SUFERINTEI ALATURI DE POCAINTA – arh. SIMEON KRAIOPOULOS

Suferința răvășește sufletul, inima. Înlăuntrul ei toate sunt făcute una cu pământul. Egoismul, mândria și iubirea de sine se pierd, dispar toate aceste stări păcătoase, pentru că toate sunt înlăuntrul nostru ca o fortăreață, ca o întăritură, care nu poate fi distrusă cu nimic. Ce vom face atunci când pătrunde durerea înlăuntrul nostru?

Trebuie, așa cum am spus, să avem această atitudine și să rostim: ,,Binecuvântat să fii Doamne, Dumnezeul meu, de vreme ce Tu vrei să sufăr, de vreme ce Tu îngădui durerea!”

Vă rog ca toate suferințele și durerile să le includeți în ceea ce spunem noi acum. Nu lăsați nimic pe dinafară, nu excludeți niciuna. Dacă suferim din pricina unei greșeli sau chiar din cauza unui păcat, și această suferință s-o cercetăm în contextul celor spuse. Ai săvârșit, de exemplu, un păcat greu și acesta a avut ca urmare consecințe rușinoase și durerea face ravagii înlăuntrul tău? Și această durere poate fi încadrată în binecuvântarea lui Dumnezeu dacă te căiești pentru păcatul tău, dacă îți pare rău pentru greșala ta și zici: ,,Așa-mi trebuie, Dumnezeul meu! Așa sunt, așa m-am purtat, așa să pătimesc! Binecuvântat fie Numele Tău, binecuvântată fie suferința aceasta pe care Tu mi-o trimiți!” așadar, toate suferințele sunt incluse în această perspectivă, niciuna nu fae excepție, niciuna nu rămâne pe dinafară.

Vă rog, să luați aminte la aceasta, pentru că la plecare este posibil să spuneți: ,,Părinte, ne-ai vorbit despre suferință, dar suferința pe care o am eu este altfel decât celelalte”.
Să știți că toate suferințele sunt la fel!
Reply With Quote
  #3  
Vechi 24.07.2011, 16:41:18
CarareaImparatiei's Avatar
CarareaImparatiei CarareaImparatiei is offline
Member
 
Data înregistrării: 01.09.2010
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 73
Implicit

Găsesc aceste postări foarte folositoare și îi mulțumesc userului Melissa pentru efort.
__________________
"Nimic nu urăște Dumnezeu atât de mult ca mândria. De aceea de la început Dumnezeu a făcut totul, ca să dezrădăcineze din sufletul omului acest păcat. De aceea am ajuns muritori, înconjurați de scârbe si de dureri [...] Așa e mândria. Nu numai că nu adaugă nimic bun vieții noastre, dar ne ia și ceea ce avem. Smerenia, dimpotrivă: nu numai că nu ne ia și ceea ce avem, dar ne adaugă și ceea ce nu avem" (Sf. Ioan Gură de Aur)
Reply With Quote
  #4  
Vechi 24.07.2011, 23:47:52
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de CarareaImparatiei Vezi mesajul
Găsesc aceste postări foarte folositoare și îi mulțumesc userului Melissa pentru efort.
Nu e nici un efort. E chiar o mare bucurie ca pot sa le impart cu voi.:-)

Sa ne ajute Dumnezeu la toti!
Reply With Quote
  #5  
Vechi 24.07.2011, 23:51:09
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

CE TREBUIE SA FAC ATUNCI CAND SUFERINTA MA MACINA? – arh. SIMEON KRAIOPOULOS

Trebuie să credem cu tărie că viețuirea creștină în duh și adevăr se desăvârșește doar atunci când reușim să ne facem asemenea lui Hristos. El, Modelul Suprem S-a dat pildă vie de urmat. Atunci când omul viețuiește oarecum greșit, Dumnezeu abate asupra omului suferința ca mijloc de trezire, ca mijloc de îndreptare. Uneori suferința ca mijloc de înțelepțire, ne face să-i înțelegem pe ceilalți dacă cumva am fost aspri față de ei.

Așadar, suferința pătrunde ca un plug în existența ta – fie ca durere trupească fie ca durere sufletească - și o brăzdează nemilos, fără să te întrebe ceva. Chiar dacă te tânguiești, chiar dacă te vaiți și plângi, sau orice altceva ai face de durere, nu te întreabă nimic. Suferi fără limite. Dar aici este taina: dacă nu te tânguiești atunci când te afli în dureri, dacă nu te vaiți, dacă rabzi cât poți și spui: ,,Dumnezeul meu, fii binecuvântat!” va fi foarte bine pentru sufletul tău.
Cum se poate aceasta? Uite cum: când ai da să te tângui și îți vine să spui ,,Of”, în loc să spui așa, tu să grăiești: ,,Fii binecuvântat, Dumnezeul meu!” Tânguitul tău să fie acesta, să fie cum ai zice: ,,Dumnezeul meu, Tu știi că sufăr mult, știi că aș vrea să înceteze suferința mea, dar fie după cum voiești tu! Să nu se facă voia mea!”

Deci, dacă cineva gândește și lucrează așa în vremea suferinței, dacă ia o asemenea atitudine, atunci durerea este un lucru foarte bun, pentru că, așa cum am zis, ea brăzdează adânc precum plugul și scoate rădăcinile patimilor. Una este lucrarea în grădină, când mergi și tai burienile de deasupra și alta este când scoți rădăcinile din adânc.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 25.07.2011, 00:02:06
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

CUM POT SA MA VINDEC SINGUR DE SUFERINTA?- arh. SIMEON KRAIOPOULOS

Aproape întotdeauna omul fuge de suferință și chiar o urăște fără a-și da seama de faptul că ea este aceea care îl repune cu picioarele pe pământ, cu privirea în sus și cu sufletul la Dumnezeu. Nu reușim să ne fim proprii doctori din cauza egoismului - a iubirii de sine - și totuși suntem prea miloși cu beteșugurile noastre. Cum mă pot vindeca? Cum să fac să fie bine? Ce tratament să iau ca să mă vindec repede? Cum să procedez?

Suferința brăzdează adânc sufletul! Avea dreptate călugărul acela când spunea că suferința aduce în suflet mai mult folos decât orice altceva. Așadar, să ne străduim să ne explicăm aceasta înlăuntrul nostru. Suntem egoiști, iubitori de noi înșine, fie că înțelegem fie că nu. Oricât s-ar strădui cineva prin rugăciunea lui sau prin alte mijloace să fugă de iubirea de sine și să predea lui Hristos, nu este ușor să o facă pentru că înlăuntrul lui se întristează, se iubește pe sine atât de mult și nu rezistă să se umilească, să se trudească mai mult decât acceptă sufletul lui.

Este asemenea medicului care, oricât de bun ar fi pentru ceilalți, când este vorba să se opereze pe sine sau să facă cea mai mică intrevenție pe el însuși, să scoată o așchie care i-a intrat în picior sau să-și curețe o rană, nu va suporta când va vedea că se taie pe sine. Mâna lui nu va mai fi sigură, va începe să tremure și altele asemenea. Nimeni nu poate să opereze pe el însuși. La fel se întâmplă cu rugăciunea: oricât ne-am ruga, nu putem să ne depășim pe noi înșine. Desigur, Dumnezeu aude rugăciunea noastră, însă problema nu este dacă ne aude Dumnezeu, ci cât dăm noi înșine lui Dumnezeu, în ce măsură ne lepădăm de omul cel vechi, cât aruncăm din egoismul nostru, din iubirea noastră de sine? Această lepădare costă și omul n-o face ușor. Când vine însă durerea, suferința, fie trupească, fie sufletească este altceva. Se poate să ai o durere sufletească pricinuită de un necaz , de o boală. În astfel de situații cineva poate suferi chiar mai mult decât dacă ar fi fost el însuși bolnav.

Concluzia ar fi că suferința este o binecuvantare pe care o putem converti în bucurie, pace și liniște sufletească doar aflându-ne în brațele lui Dumnezeu.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 25.07.2011, 09:59:04
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

CE INSEAMNA TAINA SUFERINTEI SI CUM O CONVERTIM IN BINECUVANTARE?-arh. SIMEON KRAIOPOULOS


Să spunem că există că o fortăreață, o întăritură pe care vrăjmașul o atacă. Cu cât cel care este în interiorul fortăreței opune mai multă rezistență, cu atât atacatorul își întărește mai mult puterile, își întețește atacurile ca să cucerască fortăreața, să spargă zidurile, să dărâme porțile, să intre înăuntru și să o strivească.

Dacă această imagine are acoperire în realitate, ea poate fi preluată și metaforic. Adică, adevărul din acest exemplu poate fi valabil și în relația dintre Dumnezeu și suflet. Astfel, fie că înțelege fie că nu înțelege cineva – deși nu este îndreptățit să nu înțeleagă; în realitate nu dorește să înțeleagă – acolo, în străfundul sufletului omenesc, există ego-ul, plăcerea de sine, egoismul, în general toată tendința de autonomie a omului față de Dumnezeu, ca o fortăreță care nu se lasă cucerită cu nimic și de nimeni. Deși simți, într-un fel sau altul, că pe toate acestea le îngăduie Dumnezeu pentru tine – ceea ce se întâmplă cu ceilalți este o altă problemă – tocmai ca să spargă porțile, să deschidă drumul, să intre înlăuntrul tău harul Lui, tu te împotivești și zici: ,,Nu pot, nu pot!” Nu poți? cu atât mai bine! Predă-te lui Dumnezeu! Spune-I ,,da!” lui Dumnezeu! Și vei vedea cum se va ușura grabnic durerea. Dar nu numai atît ci și cum încetul cu încetul – când începi să cugeți, când te hotărăști să iei puțin seama la tine însuți, când revii cu picioarele pe pământ, când te smerești și ai dispoziția să înțelegi exact ce se întîmplă – vei vedea cu ochii tăi și vei simți lucrarea harului lui Dumnezeu înlăuntrul tău. Suferința va începe să se îndulcească, să devină cerească, așa cum este de fapt. Se va manifesta ca har al lui Dumnezeu, ca minune a Lui, ca atingere dumnezeiască și ca dulceață divină.

Vei simți că toată această durere este în fapt aplecarea lui Dumnezeu cu iubire asupra ta. Nu vei mai simți deloc că Dumnezeu vrea să te smerească, să te umilească, să te zdrobească, așa cum fac câteodată cei puternici care acceptă să-i ajute pe cei neputincioși cu o pornire și cu un duh disprețuitor la adresa semenilor. Dumnezeu nu face așa!
Reply With Quote
  #8  
Vechi 26.07.2011, 14:00:11
AndreiM AndreiM is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 01.10.2009
Locație: Romania
Religia: Ortodox
Mesaje: 344
Implicit

Foarte frumos! Multumim Melissa!
Reply With Quote
  #9  
Vechi 26.07.2011, 15:29:40
doinita.p doinita.p is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 10.07.2011
Locație: sinesti
Religia: Ortodox
Mesaje: 20
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Melissa Vezi mesajul
BINECUVANTAREA SUFERINTEI ALATURI DE POCAINTA – arh. SIMEON KRAIOPOULOS

Suferința răvășește sufletul, inima. Înlăuntrul ei toate sunt făcute una cu pământul. Egoismul, mândria și iubirea de sine se pierd, dispar toate aceste stări păcătoase, pentru că toate sunt înlăuntrul nostru ca o fortăreață, ca o întăritură, care nu poate fi distrusă cu nimic. Ce vom face atunci când pătrunde durerea înlăuntrul nostru?

Trebuie, așa cum am spus, să avem această atitudine și să rostim: ,,Binecuvântat să fii Doamne, Dumnezeul meu, de vreme ce Tu vrei să sufăr, de vreme ce Tu îngădui durerea!”

Vă rog ca toate suferințele și durerile să le includeți în ceea ce spunem noi acum. Nu lăsați nimic pe dinafară, nu excludeți niciuna. Dacă suferim din pricina unei greșeli sau chiar din cauza unui păcat, și această suferință s-o cercetăm în contextul celor spuse. Ai săvârșit, de exemplu, un păcat greu și acesta a avut ca urmare consecințe rușinoase și durerea face ravagii înlăuntrul tău? Și această durere poate fi încadrată în binecuvântarea lui Dumnezeu dacă te căiești pentru păcatul tău, dacă îți pare rău pentru greșala ta și zici: ,,Așa-mi trebuie, Dumnezeul meu! Așa sunt, așa m-am purtat, așa să pătimesc! Binecuvântat fie Numele Tău, binecuvântată fie suferința aceasta pe care Tu mi-o trimiți!” așadar, toate suferințele sunt incluse în această perspectivă, niciuna nu fae excepție, niciuna nu rămâne pe dinafară.

Vă rog, să luați aminte la aceasta, pentru că la plecare este posibil să spuneți: ,,Părinte, ne-ai vorbit despre suferință, dar suferința pe care o am eu este altfel decât celelalte”.
Să știți că toate suferințele sunt la fel!
minunat spus!felicitari melissa
Reply With Quote
  #10  
Vechi 26.07.2011, 15:51:30
Melissa
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de doinita.p Vezi mesajul
minunat spus!felicitari melissa
Draguta mea Doinita, eu nu am nici un merit in cele scrise pe acest thread.

Singurul lucru pe care l-am facut a fost sa-mi doresc sa impartasesc si cu altii bucuria pe care mi-au facut-o scrierile care ne invata ca suferinta este o taina, pe care le-am gasit in lucrarile parintelui arhimandrit Simeon Kraiopoulos, pe care l-am citat pe acest thread.:-)

Am crezut ca se deduce scriind titlul si autorul, ca este un citat, chiar daca nu am pus textul in ghilimele. Imi cer scuzele de rigoare.:-)

Sa ne ajute Dumnezeu pe toti si sa ne fie cu folos!:-)

Last edited by Melissa; 26.07.2011 at 15:58:15.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Poate fi Dumnezeu autorul direct al bolii si al suferintei omului? mariamargareta Secte si culte 151 15.01.2012 13:59:46
Acceptarea suferintei nicolescu vio Intrebari utilizatori 0 03.11.2011 22:11:36
Paradoxul suferintei. Fericirea de a fi prigonit pentru dreptate Rodica50 Intrebari utilizatori 0 26.01.2011 13:01:34
Taina Casatoriei si semnificatia ei Diana Carp Intrebari utilizatori 4 25.04.2010 20:27:26
Taina yulyus Rugaciuni 0 28.01.2010 23:45:07