Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Sfinti Parinti (Patrologie)
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 29.08.2017, 02:20:25
Patrie si Credinta's Avatar
Patrie si Credinta Patrie si Credinta is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.05.2011
Locație: Ploiesti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.536
Send a message via Skype™ to Patrie si Credinta
Implicit Sf. Ioan din Damasc-Impotriva celor ce condamna Sfintele Imagini

Cuvant inainte:
Am facut aceasta traducere deoarece cuvintele Sf. Ioan din Damasc raman la fel de actuale impotriva iconoclastilor moderni, si celor carora le-am recomandat acest text s-au aratat impresionati de intelepciunea sfantului si de argumentele sale teologice, plangandu-se totusi ca este greu de urmat in engleza, neexistand o versiune in romana.
Traducerea este greoaie, facuta la mana a doua, din engleza, si ma astept ca inca sa aiba niste disconcordante pe care nu le-am observat, si va rog sa le semnalati.
Toate greselile sunt ale mele, si toata slava lui Dumnezeu.
Acum, sa incepem:

PARTEA I
Cu convingerea permanentă a propriei mele nevrednicii, trebuia să țin tacerea și să-mi mărturisesc neajunsurile înaintea lui Dumnezeu, dar toate lucrurile sunt bune la momentul potrivit. Văd Biserica pe care Dumnezeu a întemeiat-o pe apostoli și profeți, piatra de colț fiind Hristos Fiul Său, aruncată pe o mare furioasă, bătută de valuri furioase, șocata și tulburata de atacurile duhurilor rele. Văd rupturi în haina fără cusur a lui Hristos, pe care bărbații nelegiuiți au căutat să o rupă, iar trupul Lui tăiat în bucăți, adică cuvântul lui Dumnezeu și vechea tradiție a Bisericii. De aceea am considerat nerezonabil să păstrez tăcerea și să imi țin limba, având în vedere avertismentul Scripturii: și de se va îndoi cineva, nu va binevoi sufletul Meu întru el". " (Evrei 10.38) și daca “tu nu-i vei grăi nimic, ca să vestești pe păcătos să se abată de la calea lui, atunci păcătosul acela va muri pentru păcatele sale, iar sângele lui îl voi cere din mâna ta". (Ezechiel 33.8) Frica, atunci, m-a indemnat să vorbesc;
Adevărul e mai puternic decât maiestatea împăraților. "Eu Te-am mărturisit înaintea împăraților", am auzit pe David spunând: "Și nu mi-era rușine". (Psalmul 119.46) Atunci, eu am fost si mai indemnat să vorbesc. Comanda Regelui este puternică față de supușii săi. Căci până acum au fost găsiți puțini oameni care, recunoscând puterea împăratului pământesc de a veni de sus, i-au rezistat cerințele ilegale.
În primul rând, cuprinzând ca un fel de stâlp sau fundație învățătura Bisericii, care este mântuirea noastră, i-am deschis înțelesul, oferindu-mi, ca atare, frâiele unui armasar bine insaulat.
Am privit ca o mare nenorocire ca Biserica, împodobită cu marile ei privilegii și cele mai sfinte exemple de sfinți în trecut, să se întoarcă la primele rudimente și să se teamă de un loc în care teama nu isi are rostul. Este dezastruos să presupunem că Biserica nu-L cunoaște pe Dumnezeu așa cum este, că ea degenereaza in idolatrie, pentru că, dacă se coboara din perfecțiune pintr-o singură iota, este ca o cicatrice durabilă pe o față frumoasă, distrugând prin ea frumusetea intregului. Un lucru mic nu este mic atunci când duce la ceva grozav și nici nu este deloc important să renunțăm la vechea tradiție a Bisericii deținută de strămoșii noștri, a căror conduită ar trebui să o respectăm și a cărei credință ar trebui să o imităm.
În primul rând, înainte de a vă vorbi, Îl cer Atotputernicului Dumnezeu, căruia toate lucrurile ii sunt deschise, care cunoaște capacitatea mea și intenția mea adevărată, să-mi binecuvânteze cuvintele gurii mele și să imi hatuiasca mintea si sa o îndrume către El, să umble în prezența Sa dreaptă, fără să a se lasa influentata spre o dreaptă plauzibilă care nu stie ce face stânga. Apoi cer tuturor poporului lui Dumnezeu, aleșii din preoția sa regală, împreună cu păstorul sfânt al turmei ortodoxe a lui Hristos, care reprezintă în propria sa persoană preoția lui Hristos, să primească tratatul meu cu ingaduinta.
Ei nu trebuie să cugete la nevrednicia mea, nici să caute elocvență, fiindcă sunt prea conștient de lipsurile mele. Ei trebuie să ia în considerare gândurile în sine. Împărăția cerurilor nu este în cuvânt, ci în fapte. Cucerirea nu este obiectul meu. Eu ridic o mână care se luptă pentru adevăr - o mână doritoare sub îndrumarea divină. Prin urmare, bazându-mă pe adevărul substanțial ca sursa, voi intra pe subiectul meu.

Am urmărit cuvintele Adevărului însuși: - "Domnul, Dumnezeul tău, este singurul Domn". (Deut 6.4) Și "Să te temi de Domnul Dumnezeul tău și numai Lui să-I slujești, de El să te lipești și pe numele Lui să te juri. Să nu mergeți după alți dumnezei, după dumnezeii popoarelor, care se vor afla împrejurul vostru;". (Deuteronom 6.13-14) Din nou: "Să nu-ți faci chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt în cer, sus, și din câte sunt pe pământ, jos, și din câte sunt în apele de sub pământ!" (Exodul 20.4); Și "Lăsați-i pe toți să fie încurcați, care adoră lucruri cioplite". (Psalmul 97.7) Din nou, "Dumnezeii, care n-au făcut cerul și pământul, vor pieri de pe pământ și de sub ceruri;". (Ieremia 10.11) În felul acesta, Dumnezeu a vorbit despre vechime patriarhilor prin profeți și, în sfârșit, prin Fiul Său singur-născut, în numele căruia El a făcut veacurile.
El spune: "Aceasta este viața veșnică, ca să te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat și pe Iisus Hristos, pe Care l-ai trimis". (Ioan 17.3) Cred într-un singur Dumnezeu, izvorul tuturor lucrurilor, fără început, necreat, nemuritor, veșnic, de neînțeles pentru mintea omului, fara trup, invizibil, neimprejurat, fără formă.
Cred într-o ființă suprasubstanțială, o divinitate divină în trei entități, Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt și îl ador pe El însuși cu închinarea latreia. Ador un singur Dumnezeu, o Dumnezeire, dar trei Persoane, Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul cel Intrupat și Dumnezeu Duhul Sfânt, un singur Dumnezeu. Eu nu ador pe creație mai mult decât Creatorul, dar eu ador creatura creată așa cum sunt si eu, adoptând creația în mod liber și spontan ca el El sa ne poata înălța natura și sa ne faca părtași ai naturii Sale divine.
Împreună cu Domnul și cu Împăratul Meu Îl, eu ma închin în Hristos îmbrăcat în trup, nu ca și cum ar fi o haină sau El a constituit o a treia persoană a Trinității- Doamne ferește. Această carne este divină și a ramas după inaltarea ei. Natura umană nu a fost pierdută în Dumnezeire, ci așa cum Cuvântul devenit trup a rămas Cuvântul, astfel si carnea a devenit Cuvântul rămanand trup, devenind, mai degrabă, unul cu Cuvântul prin uniune (Hipostasis). Prin urmare, indraznesc să pictez o imagine a Dumnezeului invizibil, nu invizibil asa cum este, ci cum a devenit El vizibil pentru noi prin trup și sânge.
Nu pictez o imagine a Dumnezeirii nemuritoare. Pictez trupul vizibil al lui Dumnezeu, căci este imposibil să reprezinți un spirit, cu cât mai mult Dumnezeului care dă suflare spiritului.
__________________
Every point of view is useful, even those that are wrong - if we can judge why a wrong view was accepted.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 29.08.2017, 02:21:38
Patrie si Credinta's Avatar
Patrie si Credinta Patrie si Credinta is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.05.2011
Locație: Ploiesti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.536
Send a message via Skype™ to Patrie si Credinta
Implicit

Acum, adversarii spun: poruncile lui Dumnezeu lui Moise, cel care a dat legea, au fost: "Să adorați-L si să va închinați Domnului, Dumnezeului tău, și numai Lui și să nu-ți faci un chip cioplit care este în ceruri de sau pe pământ".
Ei greșesc cu adevărat, fără să știe Scripturile, pentru că cuvantul ucide în timp ce spiritul da viata - fără a găsi în scrisoare înțelesul ascuns. Aș putea spune acestor oameni, cu dreptate, cel care va învățat acest lucru v-ar învăța si următoarele.
Ascultați interpretarea legiuitorului în Deuteronom: "Iar Domnul v-a grăit de pe munte din mijlocul focului; și glasul cuvintelor Lui l-ați auzit, iar fața Lui n-ați văzut-o, ci numai glasul I l-ați auzit. ". (Deut 4.12) La puțin timp după aceea: "Țineți cu grijă sufletele voastre."
“Țineți dar bine minte că în ziua aceea, când Domnul v-a grăit din mijlocul focului, de pe muntele Horeb, n-ați văzut nici un chip.
Să nu greșiți dar și să nu vă faceți chipuri cioplite, sau închipuiri ale vreunui idol, care să înfățișeze bărbat sau femeie,
Sau închipuirea vreunui dobitoc de pe pământ, sau închipuirea vreunei păsări ce zboară sub cer,
Sau închipuirea vreunei jivine, ce se târăște pe pământ, sau închipuirea vreunui pește din apă, de sub pământ; (Deuteronom 4.15-17)
Și, din nou:
Sau, privind la cer și văzând soarele, luna, stelele și toată oștirea cerului, să nu te lași amăgit ca să te închini lor, nici să le slujești “(Deut. 4.19)
Vedeți, singurul lucru care trebuie vizat este acela de a adora un lucru creat mai mult decât pe Creatorul, nici de a da închinarea latreia decât numai Lui. Prin închinare, în consecință, El înțelege mereu închinarea prin latreia. Căci, din nou, El zice:
"Să nu ai alți dumnezei afară de Mine.
Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă și sub pământ.
Să, nu te închini lor, nici să le slujești, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos " (Deut 5,7-9) Și iarăși: "Să dărâmați jertfelnicele lor, să stricați stâlpii lor, să arderi cu foc copacii lor, să sfărâmați idolii dumnezeilor lor și să ștergeți numele lor din locurile acelea." (Deuteronomul 12.3) Și un pic mai departe: "Să nu-ți faci dumnezei turnați.". (Ex 34.17)
Vedeți că El interzice formarea de imagini datorită idolatriei și că este imposibil a face o imagine a Dumnezeului nemărginit, neobservat, invizibil. Nu ați văzut asemănarea Lui, spune Scriptura, și aceasta a fost mărturia Sfântului Pavel în timp ce stătea în mijlocul Areopagului: "Fiind deci neamul lui Dumnezeu, nu trebuie să socotim că dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului sau pietrei cioplite de meșteșugul și de iscusința omului.". (Fapte 17.29)
Aceste injuncări au fost date evreilor datorită aplecarii lor spre idolatrie. Acum noi, dimpotrivă, nu mai suntem în corzi pentru copilasi(mici panglici folosite pentru a invata copiii sa mearga).
Vorbind din punct de vedere teologic, ne este dat noua să evităm eroarea superstițioasă, să fim alături de Dumnezeu în cunoașterea adevărului, să ne închinăm numai lui Dumnezeu, să ne bucurăm de plinătatea cunoștinței Sale. Am trecut stadiul de pruncie și am ajuns la perfecțiunea bărbăției. Noi primim obiceiul nostru de a ne îndrepta mintea de la Dumnezeu și cunoaștem ce poate fi imaginat și ce nu poate. Scriptura spune: "nu poate vedea omul fața Mea ". (Ex 33.20)
Ce înțelepciune a dătătorului legii. Cum am putea descrie invizibilul? Cum am imagina pe Cel de neconceput? Cum să dam expresie Celui fara margini, fara limite, invizibil? Cum să dam forma Imensității? Cum sa zugravim nemurirea? Cum localizați Misterul? Este clar că atunci când contemplați pe Dumnezeu, care este un spirit pur, devenind om pentru binele vostru, veți putea să-l imbracati in forma umană. Când invizibilul devine vizibil pentru trup, atunci puteți crea o asemănare a formei Sale [9]. Când El, care este un spirit curat, fără formă sau limită, nemăsurat în limitele naturii Sale, existentă ca Dumnezeu, ia asupra Sa forma de servitor în substanță și în statură și un trup din carne, atunci puteți trage Asemănarea Lui și arătați-o oricui dorește să o contemple.
Împărtășim Intruparea Sa ingenioasă, nașterea Lui virgină, botezul Său în Iordan, transfigurarea Sa asupra Taborului, suferințele Sale atotputernice, moartea și miracolele Sale, dovada Dumnezeirii Sale, faptele pe care le-a făcut în trup prin puterea divină, Crucea Sa mantuitoare, Mormântul Lui și Invierea și urcarea Sa la ceruri. Dați-i toată permanenta gravării și culorii. Nu aveți teamă sau anxietate; Închinarea nu este toata de același fel.
Avraam s-a închinat fiilor lui Emmor, oameni nesimțitori în necunoașterea lui Dumnezeu, când a cumpărat peștera dublă pentru un mormânt. (Gen. 23.7, Faptele Apostolilor 7:16) Iacov s-a închinat fratelui său Esau și Faraonului, egipteanul, dar in varful toiagului sau. (Geneza 33.3) El s-a închinat, nu a adorat. Iosua și Daniel s-au închinat unui înger al lui Dumnezeu; (Iosua 5,14) si nu l-au adorat.
Cultul latreiei este un lucru, iar închinarea care este dată meritului este alta. Acum, pe măsură ce vorbim despre imagini și închinare, să analizăm sensul exact al fiecăruia. O imagine este o asemănare a originalului cu o anumită diferență, deoarece nu este o reproducere exactă a originalului. Astfel, Fiul este imaginea vie, substanțială, neschimbată a lui Dumnezeu invizibil (Colosul 1.15), purtând în Sine întregul Tată, fiind în toate lucrurile egale cu El, diferindu-se numai prin a fi născut de Tatăl, care este Purcezătorul; Fiul este născut.
Tatăl nu pornește de la Fiul, ci Fiul de la Tatăl. Este prin Fiul, deși nu după El, că El este ceea ce El este, Tatăl, care generează. Și în Dumnezeu există reprezentări și imagini ale viitoarelor sale acte - adică sfatul Său din toată veșnicia, care este mereu neschimbabil. Ceea ce este divin este imuabil; Nu există nici o schimbare în El, nici umbra schimbării. (Iacov 1,17) Ferice de Denis, (carusianul [adică Pseudo-Dionisie]) care a făcut lucrurile divine în prezența lui Dumnezeu studiul său, spune că aceste reprezentări și imagini sunt marcate în prealabil. În sfaturile Lui, Dumnezeu a notat și a stabilit tot ce va face, evenimentele viitoare neschimbate înainte de a se întâmpla. În același mod, un om care dorea să construiască o casă ar face mai întâi și ar gândi un plan. Din nou, lucrurile vizibile sunt imagini ale lucrurilor invizibile și intangibile, asupra cărora aruncă o lumină slabă.
__________________
Every point of view is useful, even those that are wrong - if we can judge why a wrong view was accepted.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 29.08.2017, 02:23:13
Patrie si Credinta's Avatar
Patrie si Credinta Patrie si Credinta is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.05.2011
Locație: Ploiesti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.536
Send a message via Skype™ to Patrie si Credinta
Implicit

Sfântă Scriptură, îmbraca în chip de Dumnezeu și îngerii, și același om sfânt (Fericitul Denis) explică de ce. Atunci când lucrurile sensibile fac suficient ceea ce este dincolo de sens și dau o formă pentru ceea ce este intangibil, un mediu ar fi socotit imperfect conform standardului nostru, dacă nu ar reprezenta pe deplin viziunea materială sau dacă ar necesita efortul minții. Dacă, prin urmare, Sfânta Scriptură, care ne oferă nevoia, dându-ne mereu ceea ce este intangibil, o imbracă în carne, nu face o imagine a ceea ce este astfel investită cu natura noastră și adusă la nivelul dorințelor noastre, ceea ce este inca invizibil? O anumită concepție prin intermediul simțurilor are loc astfel în creier, care nu a fost acolo înainte și este transmisă facultății judiciare și adăugată la magazinul mental. Grigorie, care este atât de elocvent în legătură cu Dumnezeu, spune că mintea, care este pusă pe calea depășirii lucrurilor corporale, este incapabilă să o facă. Căci lucrurile invizibile ale lui Dumnezeu de la crearea lumii sunt făcute vizibile prin imagini. (Romani 1,20) Vedem imagini în creație care ne amintesc de Dumnezeu, ca de exemplu atunci când vorbim despre Sfânta Treime Sfântă, intruchipata de soare, lumină sau raze arzatoare, sau de o Fântâna curgătoare sau un râu plin, sau prin mintea, vorbirea sau spiritul din interiorul nostru, sau printr-un copac de trandafir sau printr-o floare inflorescentă sau un parfum dulce.
Din nou, o imagine este expresivă a ceva în viitor, umblând în mod mistic ce urmează să se întâmple. De exemplu, chivotul reprezintă imaginea Maicii Domnului, Maica Domnului, și toiagul și borcanul de pământ. Șarpele aduce înaintea noastră Cel care a învins pe Cruce mușcătura șarpelui original; Marea, apa și norul harul botezului. (I Cor. 10.1)
Din nou, lucrurile care au avut loc sunt exprimate prin imagini pentru amintirea fie a unei minuni, fie a unei cinste, fie a unei dezonoare, fie a unui bun sau a unui rău, pentru a ajuta pe cei care se uită la el, după vremuri, pentru a evita răul și a imita bunătatea. Este de două feluri, imaginea scrisă în cărți, ca atunci când Dumnezeu a avut legea înscrisă pe tablete și când a poruncit ca viețile oamenilor sfinți să fie înregistrate și memoriile sensibile să fie păstrate în memorie; Cum ar fi, de exemplu, borcanul de pământ și toiagul din chivot. (Exodul 34.28, Evr 9.4) Deci acum păstrăm în scris imaginile și faptele bune ale trecutului. Fie deci, să luați cu desăvârșire imagini și să fiți în armonie cu Dumnezeu, care a făcut aceste reguli, sau să le primiți cu limba și în modul care le convine. Vorbind in acest fel, să ne îndreptăm spre întrebarea cu privire la închinare.
Cultul este simbolul venerării și al onoarei. Să înțelegem că există diferite grade de închinare. Mai întâi, închinarea latreia, pe care o arătăm lui Dumnezeu, care numai prin natură este vrednică de închinare. Când, pentru Dumnezeu, care se închină prin natură, Îl onorăm pe sfinții Săi și pe slujitorii Săi, așa cum Iosua și Daniel i s-au închinat unui înger și lui David, locurile Lui sfinte, spunând: “Inchina-ne-vom la locul unde au stat picioarele Lui.” (Psalmul 131, 7)
Din nou, în corturile Lui, ca atunci când toți oamenii lui Israel s-au adorat în cort și stând în templul din Ierusalim, fixându-și privirea din toate laturile și închinându-se din acea zi la aceasta, sau prin conducătorii stabiliți de El, așa cum Iacov ia dat omagiu lui Esau, fratelui său mai mare (Geneza 33.3) și lui Faraon, conducătorul divin stabilit. (Ioan 47.7) Iosif a fost venerat de frații săi. (Gen. 50.18) Sunt conștient de faptul că închinarea s-a bazat pe onoare, ca în cazul lui Avraam și al fiilor lui Emmor. (Geneza 23.7) Apoi, îndepărtați închinarea sau primiți-o cu totul potrivit măsurii sale.
Răspundeți-mi această întrebare. Există un singur Dumnezeu? Veți răspunde: "Da, există doar un singur dătător de lege".
De ce, atunci, El comandă lucrurile contrare? Heruvimii nu sunt în afara creației; De ce, atunci, El permite heruvimelor sculptate de mâna omului să umbrească capacul? Nu este evident că, deoarece este imposibil să faci o imagine a lui Dumnezeu, care este neimprejmuit impracticabil, sau a unui asemenea lui Dumnezeu, creația nu ar trebui să fie venerată ca Dumnezeu. El permite imaginea heruvimilor circumscrisi și să se îngenunchieze în adorație înaintea tronului divin, să fie făcuți și, astfel, să se prosterneze să umbrească scaunul de milă. Ar fi potrivit ca imaginea corurilor cerești să umbrească misterele divine. Vrei să spui că nu s-au făcut corabia, personalul și scaunul de milă? Nu [15] ele sunt produse de mâna omului? Nu se datorează ceea ce numiți materie disprețuitoare? Ce era chiar cortul? Nu era o imagine? Nu era un tip și o figură? Prin urmare, cuvintele Sfântului Apostol cu privire la respectarea legii, "care servesc exemplului și umbrei lucrurilor cerești". După cum a fost răspuns lui Moise, când trebuia să termine cortul: "Vedeți" (El spune), "ca să faci toate lucrurile după chipul care ți-a fost arătat pe munte". (Evrei 8.5, Exodul 25.40) Dar legea nu era o imagine. A învăluit imaginea. În cuvintele aceluiași apostol "legea conține umbra bunurilor viitoare, iar nu însuși chipul lucrurilor". (Evrei 10.1) Căci dacă legea ar trebui să interzică imaginile și totuși să fie ea însăși un precursor al imaginilor, ce ar trebui să spunem? Dacă cortul era o figură și tipul unui tip, de ce legea nu interzice formarea de imagini? Dar acest lucru nu este cel puțin cazul. Există un timp pentru tot. (Eccl 3.1)
În vechime, Dumnezeu, cel incorporeal și necircumtificat, na fost niciodată descris. Cu toate acestea, când Dumnezeu este văzut îmbrăcat în carne și vorbind cu oameni (Bar 3.38), fac o imagine a Dumnezeului pe care îl văd. Nu mă închin la materie, eu [16] mă închin Dumnezeului materiei, care a devenit materie pentru binele meu și a fost îndreptățită să locuiască în materie, care mi-a făcut mântuirea prin materie. Nu voi înceta să cinstesc acea materie care mă mântuiește. Eu îl venerez, deși nu ca Dumnezeu. Cum ar putea Dumnezeu să se nască din lucruri fără viață? Și dacă trupul lui Dumnezeu este Dumnezeu prin unire (kaq upostasin), este imuabil. Natura lui Dumnezeu rămâne aceeași ca și înainte, carnea creată în timp este înviorată de un suflet logic și de rațiune. Eu cinstesc toate lucrurile în plus, și le venerez. Prin ea, umplută, așa cum era, cu o putere divină și har, mântuirea mea a venit la mine. Nu era materie lemnul de trei ori preafericit și de trei ori binecuvântat a crucii? Nu era muntele sacru și sfânt din Calvar materie? Cât despre rocă dătătoare de viață, Sfântul Mormânt, sursa învierii noastre: nu era materie? Nu este cea prea sfântă carte a Evangheliei materie? Nu este masă binecuvântată care ne dă pâinea vieții materie? Nu sunt aurul și argintul, din care se fac cruciuri și plăci de altar și potire, materie? Și înainte de toate aceste lucruri, nu este trupul și sângele materiei Domnului nostru? Fie îndepărtați venerația [17] și închinarea cuvenita tuturor acestor lucruri, fie vă supuneți tradiției Bisericii în închinarea la imagini, onorându-L pe Dumnezeu și pe prietenii Săi și urmând în acest mod harul Duhului Sfânt. Nu disprețuiți materia, pentru că nu este disprețuită. Nimic nu este din ceea ce Dumnezeu a făcut. Aceasta este erezia Manicheană. Numai că este despicabil care nu vine de la Dumnezeu, ci este propria noastră invenție, alegerea spontană a voinței de a nu lua în considerare legea naturală - adică păcatul. Dacă, prin urmare, dezonorați și renunțați la imagini, pentru că sunt produse prin materie, luați în considerare ceea ce spune Scriptura. Și Domnul ia vorbit lui Moise spunând: "Iată, Eu am rânduit anume pe Bețaleel, fiul lui Uri, fiul lui Or, din seminția lui Iuda, Și l-am umplut de duh dumnezeiesc, de înțelepciune, de pricepere, de știință și de iscusință la tot lucrul, Ca să facă lucruri de aur, de argint și de aramă, de mătase violetă, stacojie și vișinie, și de în răsucit, Să șlefuiască pietre scumpe pentru podoabe și să sape în lemn tot felul de lucruri. Și iată, i-am dat ca ajutor pe Oholiab, fiul lui Ahisamac, din seminția lui Dan, și am pus înțelepciune în mintea oricărui om iscusit, ca să facă toate câte ți-am poruncit:”(Iesirea 35.4-10)
__________________
Every point of view is useful, even those that are wrong - if we can judge why a wrong view was accepted.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 29.08.2017, 02:24:37
Patrie si Credinta's Avatar
Patrie si Credinta Patrie si Credinta is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.05.2011
Locație: Ploiesti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.536
Send a message via Skype™ to Patrie si Credinta
Implicit

Vedem aici glorificarea materiei pe care o faceti dezonorabila. Ce este mai nesemnificativ decât părul sau culorile caprinelor? Nu este stacojiul, violetul și pigmentul zambilei culori? Acum, ia în considerare lucrul omului devenind asemănarea heruvimilor. Cum poți să faci legea o pretenție de a renunța la ceea ce ordonă? Dacă o invocați împotriva imaginilor, ar trebui să păstrați Sabatul și să practicați circumcizia. Este cert că ". Cei ce voiți să vă îndreptați prin Lege v-ați îndepărtat de Hristos, ați căzut din har;". (Galateni 5.2-4) Israelul din vechime nu l-a văzut pe Dumnezeu, ci "vedem gloria Domnului față în față". (IICor 3.18)
Noi Îl proclamăm și prin simțurile noastre din toate părțile și ne sfințim cel mai nobil sens, care este cel al vederii. Imaginea este un memorial, precum sunt cuvintele pentru o ureche. Ce este o carte pentru cei alfabetizati, o imagine este pentru analfabeți. Imaginea vorbește vederii ca urechii; Ne aduce înțelegere. Prin urmare, Dumnezeu a ordonat ca chivotul să fie făcut din lemn necinstit, să fie aurit în afară și înăuntru și tabletele care trebuie puse în el, și personalul și urna de aur care conține mana, ca o amintire a trecutului și o prevestire al viitorului. Cine poate spune că acestea nu erau imagini și sunete de seamă? Și nu au atârnat pe pereții cortului; Dar în fața tuturor oamenilor care se uitau la ei, au fost aduși înainte pentru închinarea și adorarea lui Dumnezeu, care le-a folosit. Este evident că ei nu au fost venerați pentru ei înșiși, ci că poporul a fost condus prin ei să-și amintească semnele trecute și să se închine Dumnezeului minunilor. Ele erau imagini care servesc ca amintiri, nu divine, ci conducând la lucruri divine prin puterea divină.
[20] Și Dumnezeu a poruncit să iasă din Iordan douăsprezece pietre și să precizeze de ce. Căci el spune: "Când fiul tău vă întreabă semnificația acestor pietre, spune-i cum apa a părăsit Iordanul prin porunca divină și cum a fost salvată chivotul și întregul popor". (Ioan 4.21-22) Cum, deci, nu vom înregistra prin imagine durerile și minunile mântuitoare ale Domnului Hristos, așa că atunci când copilul meu mă întreabă: "Ce este aceasta?" Pot spune că Dumnezeu Cuvântul a devenit om și că, din pricina Sa, nu numai Israel nu a trecut prin Iordan, ci toată rasa umană și-a câștigat fericirea inițială. Prin El, natura umană a înălțat din cele mai înalte adâncimi ale pământului mai mult decât cerul și în Persoana Lui a așezat pe tronul pe care Tatăl Lui la pregătit pentru El.
Dar adversarul spune: "Faceți o imagine a lui Hristos sau a mamei Lui care L -a născut (theotokos) și să fie suficient". O, ce nebunie asta este! Prin propriile tale cuvinte, ești absolut împotriva sfinților. Căci dacă faceți o imagine a lui Hristos și nu a sfinților, este evident că nu dezmintați imaginile, ci onoarea sfinților. Aduceți într-adevăr statui ale lui Hristos ca pe un om glorificat, în timp ce voi [21] respingeți sfinții ca nedemniți de onoare și numiți adevărul o minciună. "Eu trăiesc", zice Domnul, "și voi slăvi pe cei ce Mă proslăvesc". (I Sam.2,30) Și apostolul divin spune: de aceea acum nu este slujitor, ci fiu. "Și dacă un fiu, un moștenitor și prin Dumnezeu." (Galateni 4,7) Din nou: "dacă pătimim împreună cu El, ca împreună cu El să ne și preamărim." (Romani 8:17) nu faceți război împotriva imaginilor, ci împotriva sfinților. Sfântul Ioan, care se odihnea pe pieptul Său, spune că "vom fi asemenea Lui" (I Ioan 3.2): la fel cum un om prin contactul cu focul devine foc, nu prin natură, ci prin contact și prin ardere și prin participare, așa este, am înțeles, cu carnea Fiului răstignit al lui Dumnezeu. Această carne, prin participare prin unire (kaq upostasin) cu natura divină, a fost neschimbător de Dumnezeu, nu în virtutea harului lui Dumnezeu, așa cum a fost cazul fiecăruia dintre profeți, ci prin prezența Izvorului însuși
Dumnezeu, spune Scriptura, a stat în sinagoga cereasca (Psalmul 81.1), astfel încât și sfinții sunt dumnezei. Sfântul Grigorie ia cuvintele "Dumnezeu stă în mijlocul dumnezeilor", pentru a însemna că El le discriminează mai multe merite. Sfinții în timpul vieții lor erau plini de Duhul Sfânt și, atunci când nu mai sunt [22], harul Lui rămâne cu spiritele lor și cu trupurile lor în mormintele lor, precum și cu asemănările și imaginile lor sfinte, nu prin natură, ci Prin har și putere divină.
Dumnezeu la poruncit lui David să-L zidească un templu prin fiul său și să pregătească un loc de odihnă. Solomon, în construirea templului, a făcut heruvimii, așa cum spune cartea Regilor. . Și erau tauri și lei și rodii. (I Regi 6,28-29) Nu este mai sfant să decorezi toate zidurile Casei Domnului cu forme și chipuri sfinte și nu cu fiare și plante? Unde este legea care declară că "nu vei face nicio pictură"? Dar Solomon, primind darul înțelepciunii, imaginând cerul, a făcut heruvimii și asemănările taurilor și leilor, pe care legea le-a interzis. Acum, dacă facem o statuie a lui Hristos și asemănări ale sfinților, nu se umple de Duhul Sfânt, să crească pietatea omagiului nostru? Apoi, poporul și templul au fost curățite în sânge și în arderi de tot (Evrei. 9.13), așa că acum Sângele lui Hristos dă mărturie sub Pontiu Pilat (1 Tim., 6.13) și fiind el însuși primul rod al Martirilor, Biserica este construită pe sângele sfinților. Apoi, semnele și formele animalelor fără viață au prefigurat cortul uman, martirii înșiși pe care ei îl pregăteau pentru locuința lui Dumnezeu.
Noi Îl prezentăm pe Hristos ca Împărat și pe Domnul nostru și nu L-am lipsit de armata Lui. Sfinții constituie armata Domnului. Regele pământesc sa isi desființeze armata înainte să renunțe la Regele și la Domnul său. Sa isi dea jos purpura înainte să ia onoarea de la cei mai viteji bărbați care și-au cucerit patimile. Căci dacă sfinții sunt moștenitori ai lui Dumnezeu și mostenitori ai lui Hristos (Romani 8.17), aceștia vor fi și părtași ai gloriei divine a suveranității. Dacă prietenii lui Dumnezeu au avut parte de suferințele lui Hristos, cum nu vor primi o parte din slava Lui chiar pe pământ? "Nu vă spun slujitori", spune Domnul nostru, "sunteți prieteni mei". (Ioan 15.15) Ar trebui să ii lipim de onoarea de care le-au dat Biserica? Ce îndrăzneală! Ce îndrăzneală a minții, pentru a lupta cu Dumnezeu și cu poruncile Lui! Voi, care refuzați să vă închinați imaginilor, nu v-ați închina lui Fiul lui Dumnezeu, imaginea vie a Dumnezeului invizibil (Col. 1,15) și forma Sa neschimbătoare. Îl închin în chipul lui Hristos ca Dumnezeu întrupat; Cea a Maicii Domnului (theotokos), Mama tuturor, ca Mama Fiului lui Dumnezeu; Cel al sfinților ca prietenii lui Dumnezeu. Ei au rezistat păcatului pana la sânge și au urmat pe Hristos în vărsarea sângelui lor pentru El, care și-a vărsat sângele pentru ei. Am înregistrat excelențele și suferințele celor care au umblat pe urmele Lui, ca să mă sfințesc și să fiu umplut cu zelul de imitație. Sfântul Vasile spune: "Onorarea imaginii duce la prototip". Dacă ridicați biserici la sfinții lui Dumnezeu, ridicați și trofeele lor. Templul vechi nu a fost construit în numele vreunui om. Moartea celor drepți a fost o cauză a lacrimilor, nu a unei sărbători. Un om care a atins un cadavru a fost considerat necurat (Num. 19.11), chiar dacă cadavrul era Moise însuși. Dar acum amintirile sfinților sunt păstrate cu bucurie. Corpul mort al lui Iacov a fost plâns, în timp ce există bucurie asupra morții lui Ștefan. Prin urmare, fie să renunțați la comemorările solemne ale sfinților, care nu sunt conform legii vechi, fie să acceptați imagini care sunt împotriva ei, așa cum spuneți. Dar este imposibil să nu păstrăm cu bucuria amintirilor sfinților. Sf. Apostoli și Părinți sunt la unu în a le cere. Din momentul în care Dumnezeu Cuvântul a devenit carne, El este ca și noi în orice, cu excepția păcatului și a naturii noastre, fără confuzie. El ne-a mântuit carnea pentru totdeauna și suntem cu adevărat sfințiți prin Dumnezeirea Lui și unirea trupului Său cu ea. Și din momentul în care Dumnezeu, Fiul lui Dumnezeu, impasibil din cauza Dumnezeirii Sale, a ales să sufere în mod voluntar, El ne-a șters datoria, plătindu-ne și pentru noi o răscumpărare plină și nobilă. Suntem cu adevărat liberi prin sângele sacru al Fiului care ne pledează pentru Tatăl. Și suntem într-adevăr eliberați de corupție de când a coborât în iad pentru sufletelor reținute de-a lungul secolelor (1 Petru 3.19) și le-a dat captivilor libertatea, vederea orbilor (Matei 12.29) și legarea celui puternic. A crescut în plenitudinea puterii Sale, păstrând carnea nemuririi pe care El a luat-o pentru noi. Și din moment ce ne-am născut din apă și din Duh, suntem cu adevărat fii și moștenitori ai lui Dumnezeu. Prin urmare, Sf. Pavel îl numește pe credincioși [26] sfinti; (1 Corinteni 1.2), de aceea nu ne întristăm, ci ne bucurăm de moartea sfinților. Atunci nu mai suntem sub har (Romani 6:14) fiind justificați prin credință (Romani 5,1) și cunoașteți singurul Dumnezeu adevărat. Omul drept nu este legat de lege. (I. Tim 1,9) Nu suntem deținuți de scrisoarea legii și nici nu slujim ca niște copii (Gal 4,1), ci crescuți în moștenirea perfectă a omului, suntem hrăniți cu alimente solide, nu cu ceea ce conduce La idolatrie. Legea este bună ca o lumină care strălucește într-un loc întunecos până ce pauza de zi. Inimile voastre au fost deja iluminațe, apa vie a cunoștinței lui Dumnezeu a trecut peste marile furtuni ale focului și putem cunoaște cu toții pe Dumnezeu. Vechea creație a decedat și toate lucrurile sunt renovate. Sfântul Apostol Pavel a spus Sfântului Petru, șef al apostolilor: "Dacă tu, fiind un evreu, trăiești ca un păgân și nu un evreu, cum vei convinge pe păgâni să facă ce fac evreii?" (Gal 2,14) Și pentru galateni: "Voi mărturisi tuturor celor tăiați împrejur că este binevoitor să împlinesc toată legea". (Gal 5.3)
__________________
Every point of view is useful, even those that are wrong - if we can judge why a wrong view was accepted.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 29.08.2017, 02:28:19
Patrie si Credinta's Avatar
Patrie si Credinta Patrie si Credinta is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.05.2011
Locație: Ploiesti
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.536
Send a message via Skype™ to Patrie si Credinta
Implicit

Din vechime, aceia care nu l-au cunoscut pe Dumnezeu, s-au închinat la zei falși. Dar acum, știind pe Dumnezeu sau mai degrabă fiind cunoscuti de El, cum putem să ne întoarcem la rudimente simple și goale? (Galateni 4,8-9) M-am uitat la forma umană a lui Dumnezeu și sufletul meu a fost mântuit. Mă uit la chipul lui Dumnezeu, așa cum a făcut-o Iacov (Geneza 32.30), deși într-un mod diferit. Iacov a dat semnalul viitorului, văzând cu vedere imaterială, în timp ce chipul Celui care este vizibil pentru carne este ars în sufletul meu. Umbra și giulgiu și moaștele apostolilor au vindecat boala și au pus demonii la zbor. (Fapte 5.15) Cum, atunci, nu va fi glorificată umbra și statuile sfinților? Fie să îndepărtați închinarea la orice materie, fie nu fiți inovator. Nu tulburați limitele secolelor, puse de stramosii voștri. (Prov 22,28)
Nu este scris doar faptul că ne-au lăsat moștenire tradiția Bisericii, dar și unele exemple nescrise. În cea de-a douăzeci și șaptea carte a lucrării sale, în treizeci de capitole adresate lui Amfilohios cu privire la Duhul Sfânt, Sf. Vasile spune: "În învățătura prețioasă și dogmele Bisericii, avem unele lucruri prin documente scrise, alții l-am primit în mister din tradiția apostolică ". Ambele au aceeași valoare pentru creșterea sufletului. Nimeni nu va contesta acest lucru care a luat în considerare chiar și puțin disciplina Bisericii. Căci dacă neglijăm obiceiurile nescrise, că neavând prea multă greutate, îngropăm în uitare cele mai pertinente fapte legate de Evanghelie. Acestea sunt cuvintele marelui Vasile. Cum știm locul Sfânt al Calvarului sau Sfântul Mormânt? Nu se bazează pe o tradiție pronunțată de la tată la fiu? Este scris că Domnul nostru a fost răstignit pe Golgota și îngropat într-un mormânt, pe care Iosif a ieșit din stâncă; (Mt 27,60), dar este o traditie nescrisa care identifica aceste locuri si face mai multe lucruri de acelasi fel. De unde vin cele trei imersiuni la botez, rugându-se cu fața întoarsă spre răsărit și tradiția tainelor? De aici Sf. Pavel spune: "Deci, dar, fraților, stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați învățat, fie prin cuvânt, fie prin epistola noastră.". (2 Tesaloniceni 2.15) După cum, atunci, atât de mult a fost dăruit în Biserică și se observă până în prezent, de ce prigoniti imaginile?
Dacă aduceți anumite practici, ei nu ne incriminează închinarea la imagini, ci închinarea păgânilor care le fac idoli. Deoarece păgânii o fac nemaipomenit, acest lucru [29] nu este un motiv pentru a ne opune practicii noastre evlavioase. Dacă aceiași magicieni și vrăjitori folosesc rugăciunea, la fel și Biserica cu catehumeni; Cei dintâi invocă diavoli, dar Biserica cheamă pe Dumnezeu împotriva diavolilor. Paganii au ridicat imagini pentru demoni, pe care ei îi numesc dumnezei. Acum i-am înălțat la un singur Dumnezeu întrupat, la slujitorii și prietenii lui, care sunt dovezi împotriva ostirii diavolicesti.
Dacă, din nou, vă opuneți că marele Epifanie a respins cu desăvârșire imaginile, aș spune, în primul rând, că lucrarea în cauză este fictivă și neautentică. Acesta poartă numele unuia care nu a scris-o, care era obișnuită. În al doilea rând, știm că binecuvântatul Athanasie a obiectat față de trupurile sfinților care au fost îndoiți în piept și că a preferat înmormântarea lor în pământ, dorește să pună capăt obiceiului ciudat al egiptenilor, care nu și-a îngropat morții sub pământ, Le pune pe paturi și canapele. Astfel, presupunând că a scris într-adevăr această lucrare, marele Epifanie, care dorea să corecteze ceva de același fel, a ordonat ca imaginile să nu fie folosite. Dovada că el nu a obiectat față de imagini, se găsește în biserica lui [30], care este împodobită cu imagini până în ziua de azi. În al treilea rând, excepția nu este o lege pentru Biserică, precum nici o randunica nu face vară, așa cum pare lui Grigore, teologul al adevărului. Nici o exprimare nu poate răsturna tradiția întregii Biserici care este răspândită în întreaga lume.
Acceptați, prin urmare, învățătura Scripturii și a scriitorilor spirituali. Dacă Scriptura numeste "idolii păgânilor argint și aur și faptele mâinii omului" (Psalmul 135.15), ea nu interzice adorarea lucrurilor neînsuflețite sau a manuscrisului, ci adorarea demonilor.
Am văzut că profeții se închinau îngerilor, bărbaților și împăraților, celor nelegiuiți și chiar si unui toiag.
David spune: "Si vă închinați așternutului picioarelor Lui, Să sfânt este!." (Psalmul 98.5) Isaia, vorbind în numele lui Dumnezeu, spune: "Cerul este scaunul Meu și pământul așternut picioarelor Mele!". (Is. 66.1) Acum, este evident pentru toată lumea că cerurile și pământul sunt lucruri create. Și Moise și Aaron împreună cu toți oamenii au adorat lucrarea mâinilor. Sfântul Paul, lăcusta de aur * a Bisericii, spune în Epistola sa către Evrei: "Iar Hristos, venind Arhiereu al bunătăților celor viitoare, a trecut prin cortul cel mai mare și mai desăvârșit, nu făcut de mână, adică nu din zidirea aceasta;" Nu este" din această creație ". Și, din nou, "Căci Hristos n-a intrat într-o Sfântă a Sfintelor făcută de mâini - închipuirea celei adevărate - ci chiar în cer, ca să Se înfățișeze pentru noi înaintea lui Dumnezeu;". (Evrei 9.11, 24) Astfel, lucrurile sfinte sfinte, cortul și tot ce era în el, au fost făcute de mâini, și nimeni nu neagă că erau adorați.

Tratatul mai continua cu niste extrase ale sfintilor parinti cu privire la icoane, pe care Sf. Ioan Damaschin le-a considerat importante, pe care inca le traduc si vor fii postate in urmatoarele zile, si partea a II-a si a III-a, pe care nu le voi posta, chiar repeta foarte mult din prima parte a lucrarii.
Sursa:
https://sourcebooks.fordham.edu/basi...cus-images.asp

Doamne ajuta!
__________________
Every point of view is useful, even those that are wrong - if we can judge why a wrong view was accepted.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare