Morala in afara bibliei!?

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Versetele din Biblie, nu reprezinta ele invatatura lui Dumnezeu ?

Daca vechiul testament este cuvantul lui Dumnezeu, imi pare rau, dar in zilele de azi multe din cele scrise acolo sunt lucruri imorale.

Pana si din noul testament, se gasesc lucruri care sunt imorale in zilele de azi (Mult mai putine, de altfel.)

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Daca vechiul testament este cuvantul lui Dumnezeu, imi pare rau, dar in zilele de azi multe din cele scrise acolo sunt lucruri imorale.

Pana si din noul testament, se gasesc lucruri care sunt imorale in zilele de azi (Mult mai putine, de altfel.)

La ce te referi ?

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

La ce te referi ?

Multe din pedepse si reguli care se aplicau acum 2000-3000 de ani, dar acum sunt imorale. Cum ar fi unele din Levitic.

[iustin10]

Morala laica se imparte in doua :inainte de Hristos si dupa Hristos.
Inainte de Hristos a fost subiectiva de la o cultura la alta, binele diferea de la o cultura la alta ,ori e exprimat prea abstract , ca o idee filozofica oarecare .
Nu exista practic o morala a oamenilor de rand ,decat poate doar morala din fire .
Dar intr-o lume salbatica, oamenii nu puteau asulta de constiinta lor

.Dupa Hristos ,morala laica nu face decat sa copieze ,sa se inspire din morala evanghelica.
Pentru ca morala evanghelica a fost un varf atat de inalt,incat nici inainte nu l-a anuntat nimic,nici dupa ,nu a putut fi reprodus.
Conceptele morale le fixeaza evanghelia, lumea culta doar opereaza ulterior cu ele .Le introduce in legi , le explica ,dar nu le inventeaza .
Si morala populara se dezvolta din acelasi izvor evanghelic. Conceptul iubirii si respectului aproapelui , face ca omul sa se redescopere , sa redevina el insusi in raport cu ceilalti.
Chiar daca razboaiele si uciderile continua , totusi,nu mai exista brutalitatea si cruzimea si lipsa de orizont dinainte .
Intre oameni intervin relatii de intrajutorare , de filantropie , concepte cu totul noi , opuse egoismului antic.
E drept ca inca reprezinta picaturi de normalitate intr-un ocean de rautate , dar ,macar in constiinta colectiva , se imprima ideile de adevar, bunatate ,mila,dreptate

Exista un clar caracter de subordonare al morale laice fata de morala crestina . E ca si cum,copilul moral ,odata nascut , isi revendica dreptul de creatie a perceptelor morale. Dar omul lasat singur,fara ajutorul dumnezeirii ,nu poate produce decat haosul si relativismul,asa cum bine a aratat preistoria crestina .

[Ioan_Cezar]

"Omilii la Matei" conţine multă morală...:) Aproape nu e predică/omilie în care Sfântul Ioan Gură de Aur să nu introducă (accentuînd foarte) şi o parte morală.

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de oaie_cugetatoare

Versetele din Biblie, nu reprezinta ele invatatura lui Dumnezeu ?

Cărţile care alcătuiesc Scriptura au un conţinut foarte eterogen. Mai întâi, ele nu reprezintă doar învăţătura lui Dumnezeu ci şi cugetarea omului, meditaţia lui privind, bunăoară, sensul vieţii (revezi Ecclesiastul), anumite observaţii şi conţinuturi ale înţelepciunii (Solomon), anumite descrieri ale unor fapte istorice etc.

Acolo unde Scriptura (e limpede că) ne prezintă explicit învăţătura lui Dumnezeu nu e vorba doar despre morală. Nu din Scriptură vine întâia lecţie morală. Cu mult înainte să apară primele texte care aveau să alcătuiască culegerea numită azi Scriptură, trăiseră mulţi drepţi, printre care Noe, Avraam, Iacov, Isaac, Iov etc. - aceştia nu erau oameni morali??). O morală înaltă aveau şi oamenii din alte popoare şi culturi, nu doar seminţiile lui Israel - revezi Istoria Antică! Poemul prieteniei dintre Enghidu şi Ghilgameş, Iliada şi Odiseea (aminteşte-ţi conduita lui Priam când cere corpul neînsufleţit al fiului său de la Ahile, sau răbdarea celor trei membri ai familiei lui Ulise - nu sunt acestea lecţii splendide de virtute?), tragediile antice jucate/cântate de greci - sunt exemple clare ale unei moralităţi pre-creştine indiscutabile, de o mare complexitate şi frumuseţe.

Apoi, conţinuturile morale ale Scripturii sunt scrise în epocă mai întâi pentru anumiţi oameni, dintr-o anumită împrejurare istorică. Existau şi alte aspecte ale moralităţii pe care Scriptura nu le conţine la un anumit moment, deoarece nu erau hotărâtoare atunci, în acele împrejurări istorice.

Fiecare carte din Scriptură este circumscrisă unui anumit moment din istoria poporului evreu, iar ulterior unui anumit moment din istoria Bisericii (Epistolele sunt foarte relevante în acest sens). Scrisul acesta inspirat de Dumnezeu are în vedere mai puţin o finalitate morală (Hristos nu e moralist!) cât mai ales o deschidere a minţii spre Dumnezeu şi o înmuiere a inimii învârtoşate - în VT mai ales, precum şi o învăţătură practică necesară primilor creştini pentru a vieţui creştineşte în împrejurările concrete ale istoriei acelor vremi.

Scriptura e un lung roman de dragoste. Nu un tratat de morală. Prin scrisorile Sale de iubire, Dumnezeu caută statornic să înmoaie inima omului, să-l întoarcă spre Sine, spre Obârşia şi Menirea dintâi.
Hristos aduce Mila, nu morala...

[Demetrius]

Frate Ioan Cezar, n-am citit mai mult decat textul boldat si m-am blocat fiindca refuz sa inteleg ceea ce tu poate ca nu intelegi ca spui "printre randuri".
Daca Iisus nu-i moralist, atunci cine este?
Daca textul boldat ma incurca, ce rost mai are sa citesc restul?

[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de Demetrius

Frate Ioan Cezar, n-am citit mai mult decat textul boldat si m-am blocat fiindca refuz sa inteleg ceea ce tu poate ca nu intelegi ca spui "printre randuri".
Daca Iisus nu-i moralist, atunci cine este?
Daca textul boldat ma incurca, ce rost mai are sa citesc restul?

.............:) Of, termenii ne omoară. Tu nu-ţi mai aminteşti de la şcoală cum era cu morala şi cu moraliştii? Francezii, mai ales, au avut unii savuroşi! (şi cam plictisitori, ce-i drept...)
Demetrius, te rog mai citeşte odată ce am bolduit mai sus: cum e cu Scriptura şi cu drepţii, respectiv cum greşim când Îl coborâm pe Hristos la rangul de moralist (adică mai jos decât un profet, chiar!).
Creştinismul nu e un curent moralist, Demetrius... Din astea au fost mii şi mii... Doamne fereşte să coborâm creştinismul într-atât!

[florin.oltean75]

În prealabil postat de hasoj1

Am auzit si tot aud prin stanga si prin dreapta ca morala in afara contextului biblic n-are sorti de izbanda. Ceea ce ma intriga pe mine este de ce nu putem considera spre exemplu, indrumarea "sa ucizi este un pacat" ca "sa ucizi nu este un lucru favorabil". Spun asta pentru ca in conceptia unora, omul si-a definit bazele sa spunem, unui sistem moral, in urma unor observatii si deziderente de asigurare, garantie, ca mediul imediat lui sa fie in afara pericolului, ca de altfel si siguranta lui. Sau, observand ca faptele care aduc injurii, vatamari sau daune morale, sunt nefavorabile vietuirii in comunitate, omul spune ce e bine sa faci si ce e rau. Binele fiind conjectura in care omul nu este constrans, incatusat, liber sa se manifeste intr-un spatiu sigur si ordonat, in conformitate cu regulile privind neincalcarea acelorasi drepturi pentru ceilalti, iar raul fiind opusul. Ceea ce vreau sa subliniez este aceasta intersectie privind anumite aspecte ale moralei biblice si ale moralei omului. Poate va ganditi, pai uite, tocmai aceasta intersectie arata originea moralei omului. Dar de ce nu si invers? Plus ca, dupa cum bine stim, aceste tratate de o buna convietuire dateaza de mult timp, inca din timpurile Greciei antice, care a creeat sistemul de conducere democratic si a pus bazele drepturilor civice, inainte ca biblia sa fie un document usor de accesat, de verificat, de analizat, cum este in prezent, moment in care observam aceste intersectii. Care este opinia dumneavoastra? Cum va puteti pronunta privind aceasta problema si cum sfatuiti pe cei care inca se lupta sa gaseasca adevarul adevarat, comparand scriipturile si "restul", in aceasta privinta si nu numai( asa, ca sa va arat care este tendinta mea, desi nu sunt convins in totalitate) ? Ultima parte a intrebarii mi-o asum, chiar daca risc sa fi gresit locul unde trebuia sa fac acest apel.

Morala biblica este mai eficienta, mai lucrativa.
Functie de persoana, morala laica poate fi mai autentica.

Morala biblica este bazata pe porunca, pedeapsa si autoritate.
Morala laica este un codex care vizeaza armonia comunitatii.

Morala este morala, fie biblica, fie laica.
Fa bine, nu fa rau.

Insa "Binele" si "Raul" au intelesuri mai profunde in dimensiunea spirituala - comparativ cu cea laica.

[oaie_cugetatoare]

În prealabil postat de Ioan_Cezar

Fiecare carte din Scriptură este circumscrisă unui anumit moment din istoria poporului evreu, iar ulterior unui anumit moment din istoria Bisericii (Epistolele sunt foarte relevante în acest sens). Scrisul acesta inspirat de Dumnezeu are în vedere mai puţin o finalitate morală (Hristos nu e moralist!) cât mai ales o deschidere a minţii spre Dumnezeu şi o înmuiere a inimii învârtoşate - în VT mai ales, precum şi o învăţătură practică necesară primilor creştini pentru a vieţui creştineşte în împrejurările concrete ale istoriei acelor vremi.

Am inteles ce ai vrut sa spui.Da, imi place argurmentatia si este logic sa fie asa.Dar eu cand m-am referit la morala, m-am referit la faptul ca morala este
parte esentiala a credintei crestine, si nu poti sa faci voia Domnului daca nu
ai un sistem de valori morale (crestine).