Tie , Doamne ! Un gand, o ruga sau un vers , Bunului nostru prieten - Dumnezeu !

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Doamne, lisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, pogorandu-Te din inaltimile ceresti pentru a noastra mantuire si hranindu-ne cu bucurie duhovniceasca in sfintele si prealuminoasele zile ale invierii Tale si, iarasi, dupa savarsirea slujirii Tale pamantesti, Te-ai inaltat cu slava de la noi la ceruri si ai sezut de-a dreapta lui Dumnezeu si Tatalui! In aceasta senina si atotluminoasa zi a Dumnezeiestii Tale Inaltari la ceruri, pamantul praznuieste si salta, cerul se bucura astazi de Inaltarea Ziditorului fapturii, oamenii slavoslovesc neincetat vazand firea noastra cea ratacita si cazuta, pe umerii Tai, acum, Mantuitorule, luata si inaltata la ceruri. Ingerii se veselesc zicand: Cine este acesta, care a venit cu slava puternic in lupte si tare in razboaie? Acesta este cu adevarat Imparatul Slavei? Invredniceste-ne si pe noi, neputinciosii, care gandim inca la cele pamantesti si savarsim neincetat cele placute trupului, sa cugetam la infricosatoarea Ta inaltare la cer, grijile cele trupesti si cele lumesti sa le lepadam si impreuna cu Apostolii Tai sa privim acum la cer si, cu toata inima si cu tot cugetul nostru, sa ne amintim ca acolo sus, in ceruri, este salasul nostru, iar aici pe pamant suntem doar straini si calatori, plecati din casa Parinteasca in tara indepartata a pacatului. Pentru aceasta Te rugam cu osardie Doamne, ca prin preaslavita inaltarea Ta, sa insufletesti constiinta noastra, sa ne scoti din robia acestui trup si a acestei lumi pacatoase si sa ne invrednicesti sa cugetam la cele inalte, nu la cele pamantesti; ca nu se cuvine sa ne fie noua pe plac, ci Tie, Domnului si Dumnezeului nostru, sa-Ti slujim si sa lucram, pana cand dezlegandu-ne de legaturile trupului si trecand vamile vazduhului, sa dobandim cerestile Tale locasuri, unde stand de-a dreapta Slavei Tale, impreuna cu Arhanghelii si Ingerii si cu toti Sfintii, vom proslavi Preasfant Numele Tau, impreuna cu Parintele Tau Cel fara de inceput si cu Preasfantul si Bunul si de Viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

[cristiboss56]

Doamne, cu nădejdea în rugăciunile întregii Tale Biserici din cer şi de pe pământ, în mijlocul căreia se află îngenuncheată şi înlăcrimată Preacurata Ta Maică, îmi înalţ - cât încă n-a sosit ceasul morţii - cu sfială rugăciunea mea, zicând:

"Iisuse, Preadulcele şi Scumpul meu Mântuitor, Tu eşti singura mea mângâiere şi nădejde de mântuire. Căci oriunde m-aş întoarce - spre răsărit, spre apus, spre miazăzi sau spre miazănoapte - eu numai pe Tine Te caut. Cerul şi pământul, viaţa şi moartea n-au nici un sens fără Tine. Tu îmi eşti mai necesar decât aerul, apa şi pâinea. Şi când Te părăsesc şi mă îndepărtez de Tine, tocmai atunci îmi eşti mai dorit, mai căutat, mai necesar. De aceea, cu lacrimi suspin şi strig către Tine: Vino, Iisuse! Pogoară-Te în iadul din mine, cum Te-ai pogorât îndată după înviere şi învie ticălosul meu suflet. Ştiu că nici eu - de mii de ori mai mult - nu sunt vrednic să intri sub acoperământul sufletului meu dărăpănat de păcat, dar adu-Ţi aminte, Doamne, că eu, chiar de voi muri în păcate, tot cu nădejdea mântuirii şi învierii Tale voi muri. Şi aşa cum ai avut milă de cei din Legea Veche, pe care i-ai slobozit din legăturile şi încuietorile morţii, tot aşa ai milă şi de mine şi mă dezleagă din lanţurile păcatului şi ale patimilor cu care şarpele m-a înfăşurat. Tu ai zis, Iisuse, că mai ai şi alte oi, care nu sunt din staulul poporului ales de Tine şi pe care trebuie să le aduci în turma Ta; ca şi canaaneanca, eu nu sunt din neamul celor ce sunt mereu cu Tine, ci vin continuu dintre păgânii cei nelegiuiţi. îmi dau prea bine seama că nu se cuvine să iei Pâinea Vieţii din gura copiilor Tăi şi s-o arunci unui câine ca mine. Dar cu toate acestea eu alerg ca şi sărmana văduvă în urma Ta, rugându-Te fără încetare să ai milă şi de mine, căci şi eu am în pieptul meu o inimă care rău se îndrăceşte cu patimile. Lasă-mă dar, Iisuse Doamne, ca alături de canaaneanca şi de toţi oropsiţii pământului, să strâng firimiturile ce cad de la masa sfinţilor Tăi. Primeşte-mă în staulul Tău ca să nu mă sfâşie lupul cel nevăzut. Căci nădejdea şi mângâierea mea este Cuvântul Tău care zice: „pe cel ce vine la Mine nu-1 voi izgoni afară”, iar pe cel primit de Tine nimeni nu-1 va putea răpi din mâinile Tale, nici chiar satana.

Cuget ziua şi noaptea la Tine, Iisuse, şi mă întreb: Ce-aş face, Doamne, fără Tine? Ce-aş face fără Tine în suferinţă, în boală, în temniţă, în sărăcie? Ce-aş face când îndoielile de tot felul vin să-mi sfâşie sufletul? Ce-aş face când păcatele şi patimile caută să mă înghită, aşa cum valurile mării căutau să-1 înghită pe Petru?

Cunosc dragostea cu care Tatăl ceresc de veacuri îi primeşte pe toţi fiii risipitori care, cu pocăinţă, se întorc acasă.

Cunosc iubirea Duhului Sfânt care, cu suspine negrăite, se roagă zi şi noapte pentru noi.

Ştiu că Preacurata Fecioară se roagă în genunchi şi cu lacrimi pentru toţi păcătoşii.

Ştiu de asemenea că îngerii din cer şi toţi sfinţii, care au fost oameni păcătoşi ca şi noi, neîncetat ne ajută cu rugăciunile lor dar, cu toate acestea, inima mea tot spre Tine se îndreaptă, Iisuse, ochii mei tot pe Tine Te văd răstignit, vărsându-Ţi şi acum sângele Tău cel scump pentru mântuirea noastră; urechile mele tot cuvintele Tale aud, spunând: „Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi da odihnă sufletelor voastre”; sufletul meu tot pe Tine Te simte, văzându-Te cum, înainte de a-Ţi da duhul în mâinile Tatălui, grija Ta cea mare n-ai îndreptat-o mai întâi spre Maica Ta, care stătea la piciorul crucii cu sabia durerii împlântată în inimă, nici spre feciorelnicul Tău ucenic şi prieten ce s-a rezemat de pieptul Tău şi Te-a urmat cu cea mai mare credincioşie pe drumul Golgotei, ci Ţi-ai îndreptat privirea spre un tâlhar ca mine, căruia i-ai făgăduit Raiul chiar în ziua în care i-ai vorbit, lăsând astfel cele nouăzeci şi nouă de oi în muntele sfinţeniei şi căutând prin prăpăstiile fărădelegilor oiţa cea rătăcită; iar închipuirea mea tot pe Tine mi Te înfăţişează înaintea ochilor mei, stând şi plângând în faţa Ierusalimului inimii mele, care nu vrea să-şi adune puii faptelor bune sub aripele Tale."

[cristiboss56]

Grabnica si statornica mangaiere robilor Tai da-le, Iisuse, cand se intristeaza duhurile noastre.Nu parasi sufletele noastre in necazuri, nu Te departa de cugetele noastre in primejdii, ci pururea ne intampina pe noi.Apropie-Te de noi, apropie-Te, Cel ce esti pretutindeni; precum si cu Apostolii Tai ai fost pururea, asa si cu noi, cei ce Te dorim, uneste-Te, Indurate; ca uniti fiind cu Tine, sa laudam si sa slavim pe Duhul Tau cel Sfant !

• 
  

[cristiboss56]

O poezie care mi-a placut extrem de mult , scrisa de colega si prietena noastra de pe forum , Dorina Stoica :

Scotocind prin ganduri
Tot de Tine dau.
Cautand un sprijin
Tu esti primul Dar.
Indraznind, incerc cu teama
sa te aflu tot pe Tine
si privind in jur la semeni
vad icoana Ta din nou.
Gandurile sunt epave
ce din larg, la maluri trag.
Esti Painea , esti Vinul
pentru noi Iisuse drag !
Peste ochi cad pleoape grele.
Se inchid. Tu esti liman.
Obosita si flamanda
cu zdrentele de vise
fluturand a ajutor,
iar si iar ma-ntorc la Tine
ducand Crucea Ta sa mor.


Dorina Stoica
Din "De la poezie la rugaciune"

[cristiboss56]

RUGACIUNE

Doamne, încă să nu-mi dai
Frumusețile din rai.
Și încă nu-mi dărui
... Ale slavei bucurii.
Nu mă-ndemn încă să-ți cer
Fericirile din cer.
Până când, prin lume-ți duci
Tu, povara sfintei Cruci,
Până când însângerat
Și lovit și înspinat,
Treci pe calea cu dureri,
Fericire cum să-Ți cer?
Dă-mi, Stăpâne, Crucea Ta
Și mă-nvață a o purta.
Și în inimă, cu jale,
Dă-mi durerea Maicii Tale
Și în piept, cu frângere,
Dă-mi a Maicii plângere.
Dă-mi, Stăpâne, să-ți sărut
Urma pașilor, în lut
Și mai dă-mi, cu sârg, s-alerg
Tălpile să Ți le șterg,
Cu iubirea mea duioasă,
Ca Femeia păcătoasă.

(Pr.Teofil Paraian)

În prealabil postat de cristiboss56

O poezie care mi-a placut extrem de mult , scrisa de colega si prietena noastra de pe forum , Dorina Stoica :

Scotocind prin ganduri
Tot de Tine dau.
Cautand un sprijin
Tu esti primul Dar.
Indraznind, incerc cu teama
sa te aflu tot pe Tine
si privind in jur la semeni
vad icoana Ta din nou.
Gandurile sunt epave
ce din larg, la maluri trag.
Esti Painea , esti Vinul
pentru noi Iisuse drag !
Peste ochi cad pleoape grele.
Se inchid. Tu esti liman.
Obosita si flamanda
cu zdrentele de vise
fluturand a ajutor,
iar si iar ma-ntorc la Tine
ducand Crucea Ta sa mor.


Dorina Stoica
Din "De la poezie la rugaciune"

Mulţumesc prietene pentru neuitare.

[cristiboss56]

În prealabil postat de dorinastoica14

Mulţumesc prietene pentru neuitare.

Nu exista uitare pentru cele bune si frumoase sufletului !

[cristiboss56]

LISTA DE RUGĂCIUNE

1.Te implorăm Părinte bun
Fii cu cei ce-s la strâmtoare
Dă-le-o cale de ieşire,
Dă-le Tu orientare.

2. Te rugăm să dai alin
Celor care-s întristaţi
Nu-i lăsa în disperare,
Nu-i lăsa nemângâiaţi.

3. Mai toarnă din Harul Tău
Peste cei ce stau departe,
Peste cei ce-s ignoranţi
Neştiind ce-i după moarte.

4. Fii cu cei bolnavi pe pat
Dă-le dulcea vindecare
Să poată iar activa
În divina Ta lucrare.

5. La acei ce s-au pierdut
Într-o lume seculară
Rosteşte-le un cuvânt
Să nu mai stea mult afară,

Ci să vină iar în turmă
Să se bucure cu noi,
Să-nţeleagă bine Harul
Şi VIAŢA DE APOI.

6. O, mai ai răbdare Tată
Cu acei ce-s sfidători,
Cu acei ce sunt vrăjmaşi
Sfinţilor închinători.

7. Mulţi se scaldă-n nepăsare
Mai trimitele-un mesaj
Să perceapă veşnicia
Şi divinul peisaj.

8. Fă să vin-a Ta Lumiună
Peste feţe mohorâte
Ca să fie-n via Ta
Fiinţe foarte hotărâte.

9. Azi, din nou, cerem iertare
Am greşit prin faptă, gând
Stăm în faţa Ta Părinte,
Iată stăm îngenunchind,

Şi-aşteptăm Cuvântul Tău
Chiar de va fi o dojană
Ştim că ne va corecta,
Ştim că va lega o rană.

10. Îţi spunem de încheiere:
Te-adorăm şi Te iubim
Pentru Duhul mângâierii,
Pentru darul Tău sublim.


stela ·



http://cristiboss56.blogratuit.ro/Pr...T-b1-p1555.htm

[glykys]

Pentru Tine Doamne
Florile-nfloresc
Pentru Tine noaptea
Stele stralucesc

Pentru Tine ploaia
Picura si canta
Si-n gradina cerne
Bucurie sfanta

Pentru Tine candele
In altare ard
Tu la zile sfinte
Miluiesti cu nard

Pe copiii care
Osteniti de joc
Pe iconostase
Cara busuioc

Langa Tine Doamne
Cei saraci se strang
Tie-ti cer iertare
Ochii care plang

Catre Tine Doamne
Plec genunchii truditi
Numai Tu Stapane
Nu mai parasit

Da-mi rabdarea pietrei
Si din cerul Sfant
Picura-mi pe gene
Roua sa te cant

Picura-mi in suflet
Balsamul durerii
Si pe buze asterne-mi
Strajile tacerii.

Amin.

[glykys]

Sa faci, o, Iisuse, din inima mea
O harfa divina sa cinti Tu din ea
Si-n corzile-i sfinte sa sune mai plin
Acordul iubirii maret si sublim.

Sa faci , o, Iisuse, din inima mea
Cadelnita sfinta, sa arda in ea
Tamiia iubirii cu focu-i ceresc,
Ca pururi prin lume iubind, sa traiesc.

Sa faci, o, Iisuse din inima mea,
Epistola vie.Sa scrii Tu in ea
Cuvintul iubirii placut si duios,
Sa-ndrume pe oricine spre cerul frumos.

Sa fie, Iisuse, si inima mea
Biserica sfinta - sa stai Tu in ea.
Podoaba iubirii cu duhul ei bland
S-o faca frumoasa oriunde si-oricand.

Sa fie, Iisuse, si inima mea
Sa fie intruna ca inima Ta
Izvor de iubire,de mila, de har
Mereu tot mai plin pe al jerfei altar.