Căderea creștinismului instituționalizat (1)

[Iorest]

În prealabil postat de Demetrius

Arata-mi un link din "invatatura teologica ortodoxa" in care se spune asta.

https://www.crestinortodox.ro/credin...tos-69803.html

„Inaltarea lui Hristos arata care este destinatia omului; firea omeneasca pe care El a asumat-o a fost pe deplin transfigurata, ea nu s-a desfiintat in unirea cu cea dumnezeiasca. Daca devine nevazuta dupa Inaltare, acest lucru se datoreaza indumnezeirii ei.

Au existat pareri ca acest lucru a fost posibil, deoarece Hristos nu a avut un trup real. Aceste conceptii aveau ca punct de plecare dualismul dintre spirit si materie. Sfanta Scriptura ne descopera ca intreaga creatie a fost creata buna, ca cele create nu se opun Creatorului. Sfintii Parinti marturisesc ca ceea ce nu a fost asumat, nu a fost indumnezeit, deci, daca Hristos nu a asumat firea noastra, ramanem in continuare in moarte.


Evanghelistul Luca spune ca Hristos i-a luat pe ucenicii Sai, i-a dus spre Betania si acolo Si-a ridicat mainile, i-a binecuvantat si pe cand ii binecuvanta, S-a departat de ei si S-a inaltat la cer (Luca 24,50-51). Prin aceste cuvinte nu trebuie sa intelegem ca acesta a fost ultimul act al lui Hristos in lume, El nu devine absent in creatie. Inaltarea lui Hristos nu insemana retragerea din creatie, El continua sa fie prezent si lucrator prin Sfantul Duh.”

[Seraphim7]

O sa continui acest discurs început acum 4 ani,și reluat acum 2 ani,ca acum după alți 2 ani să-mi asum pe deplin rolul de “pseudoprofet” apocaliptic până la capăt , întrucât tentativele de pliere in zona de așezare dogmatică și cultică nu-mi priesc deloc.

Așa că deși uneori am străfulgerări de regăsire a unui locaș în sânul creștin,marea mea parte în acesta este o alienare lucidă ,desigur pe care o accept….

Mare atenție!Nu o aleg,o accept….

Acuma poate fi o luptă în care nu sunt sigur de miză sau posibilii combatanți, însă pot fi sigur că există o luptă internă,și eu fac parte din ea cu siguranță.

Deși discursul meu a devenit din ce in ce mai subiectiv și personal,eu urmăresc o viziune colectivă asupra unui fenomen general din perspectiva individuală.



Modul în care suntem afectați de impulsurile spirituale generează niște frecvențe care vor depăși actuala abordare tradițională.

Iar noi suntem vectorii unei nașteri și explozii de vibrație și frecvența care va rezona din ce in ce mai mult și intens cu ceea ce majoritatea tradițiilor religioase au prevăzut că fiind o apocalipsa și distrugere a “acestei lumi”.

Că această “nouă lume” sa aibă loc, trebuie “ars” și făcut cenușă vechiul regim spiritual.(Doar creația acestuia)

De ce spun “spiritual”?

Întrucât totul este spirit,energie și minte…..Orice aspect material este perisabil, însă doar celelalte vor dăinui și automat vor crea din nou materie.

Noi trebuie sa înțelegem că această “cădere” este de fapt o ascensiune, întrucât greutatea inutilităților și aspectelor negative care ne trag și ne țin în continuare în jos legați de frecvențele joase și energiile de slaba calitate….

Acestea vor fi distruse….In beneficiul nostru…

Logic și cei care se țin legați în continuare de ele,vor fi distruși,ca o consecință normală a alegerii lor….

Ei bine despre asta vorbesc toate religiile, inclusiv Iisus….

Că noi am dogmatizat și instituționalizat acesta idee în scopuri egoiste…..Culpa lor…

Însă totuși noi mai degrabă ne închinăm unui dumnzeu creionat mai degrabă de Aristotel și Platon decât unuia iudaic sau hibridului creștin.

Într-adevăr Biserica Creștină de la origini până în prezent cu toate ramificațiile sale nu are nicio treabă cu Iisus Hristos.

Eu nu cred că Iisus a dorit înființarea unei instituții care să-l reprezinte,și nu prea seamănă cu ceea ce el a predicat,rezultatul actual,cel puțin, al Bisericilor care spun că îl reprezintă.

Mai degrabă acesta Biserică Creștină este rezultatul și continuatoarea instituțiilor preoțești evoluate din originile acestor religii antice pe care implicit s-a clădit și Creștinismul.

Un paravan pentru Adevăr nu poate fi Sursa și Calea către Adevăr.

Chiar și cărțile de dogmatica creștină , inclusiv cea ortodoxă a pr.prof. Stăniloaie,care este unul din cei mai respectați și influenți teologi ortodocși pe plan internațional chiar, descriu un dumnezeu mai degrabă aristotelic și platonic.

(Însă hai sa vedem puțin ce înseamnă acest dumnzeu aristotelic/platonic.Ei bine Platon și Aristotel au fost cei mai boși de boși gânditori din toate timpurile ,zic unii,care au trăit între anii vieții lor,vorba ăia,cu câteva sute înainte de Hristos.Va dați seama că de deștepți ce au fost ăștia doi nu i-a mai depășit nimeni de atunci, decât în prostie.Plus că Stefan cel Mare(și sfânt , logic)i-a pus pe pictori să-i bage in câteva scene pe aceștia pe exteriorul câtorva mănăstiri(Voroneț , Sucevița, Moldovița) să se de-a mare la ăia din vest la care le era vasal când veneau la noi in concediu sa vadă artă ca la Roma, că acolo era scump și aglomerat….Bun gata cu prosteala,redevenim “profesioniști”(nu c-am fi fost vreodată)....

Practic ei doi au proiectat acest dumnzeu suprem cel puțin în zona asta teoretică, pornind nu neapărat din considerente sacre sau religioase,ci pur și simplu admițând(necesitatea, posibilitatea cel puțin-unui) un Creator sau Ființă Supremă,ei i-au creionat majoritatea atributelor regasibile in tratatele de dogmatica și teologice actuale,care de regulă au că Sursă și Origine pe acești doi giganți.Deci mințile care au proiectat bazele civilizației, democrația și cam tot ce sta la baza societății actuale,au proiectat și ce stă la baza religiei actuale și credințelor spirituale și religioase….Greu de digerat dar adevărat.)

Totuși acest aspect necesita o abordare separată, și nu voi insista acum asupra lui.


Din păcate poziția mea de “freelancer” religios/spiritual nu-mi permite sa emit opinii definitive in ceea ce privește diferitele puncte tratate.

Eu pot doar aborda o atitudine critică și încerc să mă rezum la ea.

[cozia]

În prealabil postat de Iorest

[ El continua sa fie prezent si lucrator prin Sfantul Duh.”

Doamne, ce bine ar fi fost totuși sa ne mai viziteze și în Trup, măcar o data la 100 de ani pentru a descurca direct, fara intermediari, ițele în care civilizația umana, in special creștinii și-au prins urechile.