DRUMUL CRUCII

[icamilin]

" CU DOMNUL HRISTOS PE DRUMUL CRUCII "

Patimile Domnului Iisus Hristos, rastignirea Lui, sunt cele mai cutremuratoare momente pe care le-a consacrat istoria si dovada supremei iubiri a lui Dumnezeu pentru om.
Sfantul Ioan ne spune " caci Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul Nascut L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica " (Ioan3,16)
Noi, cei izbaviti prin jertfa Crucii Lui, suntem datori sa-I raspundem cu iubire. Perioda Postului Mare, si mai ales Saptamana Patimilor, este rastimpul cel mai bine ales pentru a medita, a ne cai, a ne jertfi, a ne curati de pacate prin spovedanie, a-L urma pe Hristos.
Lucru acesta ni-L spune si una din cantarile de la denii: " Mergand Domnul spre Patima cea de buna voie a zis Apostolilor pe cale : iata, ne suim la Ierusalim, si Se va da Fiul Omului precum scrie pentru Dansul. Sa venim dar si noi cu ganduri curate, sa mergem impreuna cu Dansul, si impreuna sa ne rastignim, si sa ne omoram pentru Dansul, despre desfatarile lumesti; ca sa si vietuim impreuna cu Dansul si sa-L auzim pe El zicand: de acum nu Ma voi mai sui in Ierusalimul cel pamantesc, ca sa patimesc ; ci Ma voi sui la Tatal Meu si Tatal vostru, la Dumnezeul Meu si la Dumnezeul vostru si impreuna va voi inalta pe voi la Ierusalimul cel de sus in imparatia cerurilor. "
Cum il urmam noi pe Domnul Iisus Hristos pe Drumul Crucii? in mai multe feluri :
postind, rugandu-ne, citind Sfintele Evanghelii, facand milostenie, spovedindu-ne si participand la sfintele slujbe. Presupunand ca am facut asa si a ajuns cu El pe Golgota, ne intrebam cum ne rastignim pe Cruce impreuna cu El ca sa putem invia impreuna cu El?
Ne rastignim impreuna cu El prin patru cuie duhovnicesti:
1.) Aducerea aminte de moarte
2.) Aducerea aminte de judecata
3.) Aducerea aminte de rai
4.) Aducerea aminte de iad
Aceste patru cuie ne tin aproape de Hristos, ne pironesc pe Crucea lui Hristos.
Inca din Vechiul Testament aducerea aminte de moarte era socotita ca un antidot impotriva pacatului: " in tot ce faci adu-ti aminte de sfarsitul tau si nu vei pacatui niciodata ")Intelepciunea lui Isus Sirah 7,38).
Iar Sfantul Apostol Pavel le scrie evreilor ca " este randuit ooamenilor o data sa moara, iar dupa aceea sa fie judecata " (Evrei 9,27), urmand raiul sau iadul, dupa cum am fost buni sau rai in viata.
Daca ne straduim ca prin cele patru cuie sa-l rastignim, sa-l omoram pe omul cel vechi din noi, putem ajunge sa spunem dimpreuna cu Sfantul Pavel " m-am rastignit impreuna cu hristos; si nu eu mai traiesc, ci hristos traieste in mine" (Galateni 2,20).

DRUMUL CRUCII:

_ PRELUDIUL CRUCII : sarbatoarea invierii lui Lazar, dublata de cea a intrarii

Domnului in Ierusalim

_ OSANA DUMINICA FLORIILOR : intrarea solemna in sfanta cetate a Ierusalimului a

fost, in viata lui Iisus, singurul sau triumf vizibil, smerit si calare pe asin

_ LUNI, MARTI, MIERCURI : saptamana sfanta este considerata ca o " frumoasa

traditie, datina" , iar rolul acestor prime trei zile ale sapatamanii sfinte,

este, in mod sigur, acela de a ne incanta frumusetea slujbelor, fastul

randuielilor si nu in ultimul rand agitatia crestinului pentru pregatirea mesei

pascale

_ JOIA MARE : cea din urma Cina a lui Hristos cu ucenicii sai si tradarea lui IUDA


_ VINEREA MARE : CRUCEA - ziua Patimilor lui Hristos, a mortii si ingroparii Sale

Condamnand pe Hristos la moarte, " aceasta lume " se condamna pe sine insasi la

moarte. Moartea lui Hristos ne este revelata ca o moarte salvatoare pentru noi si

mantuirea noastra.

_ SAMBATA : cea de-a saptea zi savarseste, incheie istoria mantuirii, ultimul

episod fiind victoria asupra mortii. " Sambata cea Mare si Sfanta " este ziua care

leaga Vinerea cea sfanta, comemorarea Crucii de Ziua Invierii. Pentru marea

majoritate a acelora care merg la biserica, zilele " importante " ale saptamanii

sfinte sunt vineri si duminica, CRUCEA si INVIEREA.

_ DUMINICA de PASTI : HRISTOS A INVIAT ! Credem in inviere pentru ca Hristos a

inviat din morti. Este deja invierea, dar nu inca a noastra. Noi va trebui sa

murim, sa acceptam moartea. Stim ca moartea lui Hristos a invins puterea mortii si

ca aceasta nu mai este sfarsit, fara nadejde, finalul a toate....

Primim Trupul si Sangele Sau care sunt hrana a nemuririi. Avem in noi garantia,

anticiparea vietii vesnice.

Am extras aceste randuri dintr-o carticica intitulata " DRUMUL CRUCII " din colectia " VALENTE SPIRITUALE ", tiparita cu binecuvantarea Inalt Prea Sfintitului Parinte Andrei, Arhiepiscop al Alba Iuliei 2005
DOAMNE AJUTA ! cu mult drag, icamilin

[OvidiuO]

:)Multumim.
Doamne ajuta !