|
#771
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie. (Părintele Alexander Schmemann) |
#772
|
|||
|
|||
Evanghelia Duminicii a 32-a dupa Rusalii (a lui Zaheu)
" Și intrând, trecea prin Ierihon. Și iată un bărbat, cu numele Zaheu, și acesta era mai-marele vameșilor și era bogat. Și căuta să vadă cine este Iisus, dar nu putea de mulțime, pentru că era mic de statură. Și alergând el înainte, s-a suit într-un sicomor, ca să-L vadă, căci pe acolo avea să treacă. Și când a sosit la locul acela, Iisus, privind în sus, a zis către el: Zahee, coboară-te degrabă, căci astăzi în casa ta trebuie să rămân. Și a coborât degrabă și L-a primit, bucurându-se. Și văzând, toți murmurau, zicând că a intrat să găzduiască la un om păcătos. Iar Zaheu, stând, a zis către Domnul: Iată, jumătate din averea mea, Doamne, o dau săracilor și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, întorc împătrit. Și a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci și acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut." (Luca 19, 1-10) |
#773
|
|||
|
|||
Citat:
Zaheu vine de la zavistie, iar aheii sunt niste greci foarte mincinoși și vicleni, criminali și perfizi... deci iata ce re-nume de terorist slujitor la tiran avea acest vameș, mai marele dintre ei, deci capul răutăților... cum ar fi un fel de alibaba și cei 40 de hoți, sau un fel de zapciu în cazul nostru sau un fel de mai mare între torționarii securiști, ceva gen Postelnicu nostru... și acest Zaheu mic de statura, ca exemplu că răutatea nu șade în cât ești de înalt, care era foarte bogat nu s-a sfiit ca să se coboare de la rangul său înalt, de la nivelul bogăției sale ca să-și pună în practică planul său tainic foarte răutăcios caci el era pesemne foarte „curios” nu pentru altceva ci probabil din pismă căci iată ca ieșise la filaj; deci din pisma pentru renumele său răufamat, pentru slava deșartă de la popor, de aia era foarte curios ca să vadă cine este cel pe care-L urmeaza ”fraierii„ din popor în loc să le fie frică și groaza acelora de maimarele vameșilor, de el însuși, mai marele torționarilor... mai marele păcătoșilor... și precis se gîndea să-i vină cumva de hac Domnului, căci graba respectivă nu se poate pune decât pe seama gandului rău ce intrase în el , și precis obijnuit fiind să-l urmeze, să-l pună în practică, voia degrabă să-l hăcuiască și astfel se suise in dud ca să se informeze despre adversar, să fileze și să ia notițe în memorie... deci nicipedeparte nu-l suise în pom dorința de mântuire ci era dorința vicleană și verva nebună și perfidă de a se informa despre viitoarea victimă sigură... căci doar el era maimarele vameșilor... mai marele tâlharilor cezarului... sau irozilor... sau păcătoșilor sau ai tuturor acestora la un loc! Dar Domnul Hristos, care ii cunoștea perfect gîndurile și pornirile, trecînd pe acolo îl strigă: Zahee, Zahee degraba te scoboară din pom căci astăzi trebuie să rămân în casa ta! acest lucru incredibil ii dă peste cap toate planurile lui Zaheu! victima sigură venea și se preda de bunăvoie ca să locuiască o noapte singur în casa lui Zaheu... deci Domnul îl grăbește ca să-i facă planurile posibile întărindu-i graba lui Zaheu și nedesconspirându-i în fața mulțimii planurile lui mârșave care îl suiseră în dud, ca să mănînce din fructele săracilor în timp ce plănuia planurile tacticoase... în acel moment coborându-se mirat că victima vine în casa călăului, bucuria mîrșavă a planurilor diabolice care îl suise in pom se transformă în bucurie descumpanită, bucurie dureroasă, bucurie tainică deoarece dându-și seama ca Iisus ii știa planurile ascunse ale inimii se regăsește față în față cu Lumina, și deși era în fața întregii adunari era clar ca doar Domnul știa ce este în sufletul său fară ca să-l facă de ocară în fața mulțimii... era lupta binelui cu răul care-l înghițise pe Zaheu încă din tinerețile sale, iar Domnul daruindu-se asemenea lui Isaak dar în cunoștiința de cauză mai marelui torționarilor arăta o încredere desăvârșită in Zaheu așa cum ar fi trebit să aiba Isaak în Avraam și Avraam in Dumnezeu... deci traind brusc această dramă, veselia și bucuria mârșavă cu care l-a primit pe Hristos i se transformă încet în vinul noii legi, în bucuria lacrimilor de pocăință, în brusca fericire a singurei posibilități pe care o mai avea de a ieși din iadul în care locuia... și Zaheu, se pare printr-un miracol, apucă cu amândouă mâinile sufletului mâna Mântuitorului și așezat fiind, deci nu în pripă, văzând iertarea sa în ochii Domnului, simțindu-se liber de tot răul ce-i atârna pe conștiință și de sensul rău al vieții sale care-l ținuse atâta amar de ani captiv in boala profesională pe care o împlinea cu cinism, se hotărăște drept mulțumire să dea jumătate din averea sa săracilor iar cu restul sa facă dreptate în contra fărădelegilor proprii și personale... la care, ca rasplată pentru fapta sa vrednică, Mîntuitorul îl face frate cu Sine adică frate cu Isaak... arătându-i ca de acum urmează să se aștepte la a fi jertfit și el împreuna cu Hristos... de către acest neam viclean și păcătos care se nemulțumea mereu pentru orișice zicând: A intrat să găzduiască la un păcătos... deci deja amândoi erau socotiți de bobor capii di tutii capii ai fărădelegilor... în ochii lor... căci pe ei înșiși aceștia se socoteau vrednici... puii de năpârcuțe nemulțumite și ispititoare... deci Hrisos reușește să-l înduplece pe Zaheu ca să-și iubească iarăși poporul așa cum promisese: și dacă am nedreptățit pe cineva cu ceva am sa reîntorc nu îndoit ci împătrit... deci sunt gata sa devin rob acelora până le reîntorc paguba dacă averea asta deșartă agonisită prin furt și crimă nu ajunge la toți... ”Și a zis către el Iisus: Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia, căci și acesta este fiu al lui Avraam. Căci Fiul Omului a venit să caute și să mântuiască pe cel pierdut.” deci așa s-a făcut mântuire Casei lui Avraam, căci fiul acesta a lui Avraam era pierdut... și nu în spațiu. Last edited by vsovivi; 18.01.2010 at 10:00:05. |
#774
|
|||
|
|||
despre verset
Aud des aceasta Evanghelie citindu-se la maslu <si de multe ori ma intreb oare ne reprezinta pe noi macar una din cele sapte care nu sunt alese la voia intamplarii> va intreb pe dumnavoastra ce raspuns ati da.Zaheu a facut un lucru deosebit care i-a adus mantuirea ,dupa cum scrie Evanghelia.Prin aceste cuvinte va doresc la toti sa cunoasteti fericirea ca si cersetorul care statea la poarta bisercii.Doamne Ajuta.
|
#775
|
|||
|
|||
aici cred ca ai dreptate este si o vorba in popor: cine cauta, gaseste!
|
#776
|
||||
|
||||
Am auzit si de alti bogati care au avut atatia bani ca si-au satisfacut toate dorintele - si tot nu au fost multumiti. Asa ca au lasat totul si au mers in manastire, sa-si potoleasca setea duhovniceasca, simtind ca poftele trupului nu sunt totul pe lumea asta.
Nu-i bine sa fii bogat, dar nici sarac... :) Iata de ce exista si o cale de mijloc, calea lui Zaheu.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele; Psalmul 140, 4 Ascultați Noul Testament ortodox online. |
#777
|
|||
|
|||
Citat:
Poi e simplu, Saul nu l-a cunoscut personal pe Hristos deci nu a fost martor al activitatii Sale, pe cand fariseii au fost martorii mai multor minuni ale Mantuitorului, nu uita ca atunci cand Mantuitorul a vindecat-o pe femeia garbova, fariseii carcoteau ca nu s-a respectat ziua sambetei
__________________
"Cine seamana in firea pamanteasca va secera din firea pamanteasca putrezirea dar cine seamana in Duhul va secera din Duhul Viata Vesnica"Galateni 6;8 Pacea lui Hristos, la care ați fost chemați, ca să alcătuiți un singur trup, să stăpânească în inimile voastre, și fiți recunoscători.(Coloseni 3:15) |
#778
|
|||
|
|||
Unde a gresit fariseul?
" 10. Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul fariseu si celalalt vames.
11. Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames. 12. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. 13. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. 14. Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta " "Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri" Daca el era cu adevarat un om plin de virtute,sau mai bine zis,nu savarsea acele pacate care le pomeneste,el multumea lui Dumnezeu ca i-a dat aceasta viata virtuoasa.Si intradevar,judecand dupa fapte,existau oameni cu adevarat rai,care faceau acele fapte reprobabile,cum ar fi vamesul.Dar din doua una,ori era sfant,si nu avea nici un pacat,ori avea si fariseul pacate,pe care insa nu le pomenste.El pomeneste doar acele pacate care nu le are,nu si pacatele care le avea ,cu siguranta.Caci daca le-ar fi pomenit si pe acelea,cu siguranta nu se mai vedea altfel decat ceilalti. "sau ca si acest vames " In compratia sa,poate intemeiata,cu ceilalti,el da cu ochii de un exemplu viu,aflat chiar linga el.Neindoios vietile celor 2 nu se puteau compara.Unul,fariseul,era cuminte si isi vedea de treaba,caci stim ca nu facea rele.Era un fel de student la teologie din ziua de azi sa zicem,sau orice alt om care se abtine de la rau. Altul,vamesul,era smecherul,coruptul,politicianul de azi,comerciantul care insala la cantar,la impozite,cel ce asupreste pe aproapele. Dar,fariseul judeca pacatul aproapelui de linga el,multumind ca nu e ca el ,in schimb ce vamesul,coplesit de pacatele sale,nu are privirea ca sa judece pe ceilalti.Deci cei pacatosi,judeca mai putin decat cei care nu au pacate,sau nu cred ei ca au ! " Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. " Aici se arata si ce face fariseul,nu numai ce nu face.Adica si fapte bune,virtuti chiar.Anume:infranarea,darnicia. Intradevar,cati din ziua de azi postim sau ajutam,ca el? Vamesul probabil ca nici nu postea,nu stim. Faptul ca vamesul nu o zice ,nu inseamna nici ca postea nici ca nu postea.Aici e diferenta de atitudine:Fariseul nu trebuia sa o zica,chiar daca indeplinea postea.Caci Dumenzeu stie postul tau.Postul nu trebuie facut pentru comparatia cu ceilalti oameni,sau pentru a te indreptati in fata lui Dumnezeu.Postul este ruga ta si sacrificiul tau catre Dumnezeu,iar nu o cale de diferentiere fata de ceilalti. Deci se vede ca mandria a lucrat in fariseu cu argumente foarte fine,si aparent intemeiate logic.Nu e fals ceea ce el zicea,e doar incomplet,daca privim desavarsirea in ansamblul ei. Si ceea ce incercam sa intelegem cu mintea,o exprima foarte bine vamesul ,cu cele cateva vorbe:"Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. " Prin aceste vorbe de abia,se vede perfect contrastul dintre un mod de a vorbi cu Dumnezeu si celalalt,dintre un suflet si celalalt.Anume:a nu judeca pe ceilalti,a nu crde ca ai ceva fara Dumnezeu, a nu crede ca ai virtuti cand de fapt esti coplesit de pacate,a nu cere de la Dumnezeu altceva decat mila. |
#779
|
|||
|
|||
Argument in sprijinul fariseului
Citat:
Daca ne analizam un pic oare nu suntem MINDRII ca ne diferentiem totusi de cei care NU FAC CA NOI?..desi, da,stiu, cunoastem raspunsul...si spunem incontinuu rugaciunea lui Hristos..deci practic este vorba de natura umana care ne face AUTOMAT sa ne comparam Nu vreau sa o lungesc, insa vamesul, intradevar se caieste sincer pentru cele facute, deci care sunt sansele lui de recuperare in acest post corupt?..aproape zero. Daca am cunoaste un dram de psihologie umana am realiza ca omul , vamesul, oricine, nu se schimba doar dintr-o rugaciune, ci daca va avea suportul Harului Divin, poate odata in urma unui soc puternic, la fel ca cu fumatul, drogurile, desi are momente de "sinceritate"cind se bate cu pumnul in piept...., daca nu, slabe sanse... Last edited by andreicozia; 25.01.2010 at 00:27:39. |
#780
|
|||
|
|||
adică unde a greșit fariseul?
" 10. Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul fariseu si celalalt vames. 11. Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames. 12. Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. 13. Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. 14. Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta " poi n-a greșit, dar ei s-au suit să se roage... fariseul stând (aproape, ca un apropiat, ca un prieten, ca un frate, ca un copil) se ruga în sine, și mulțumea, dar el mulțumea pentru autoînalțarea sa zicând că e de la Dumnezeu, căci el prin ”ruga” sa, el se înălța în răutate și dispreț față de ceilalți păcătoși... deci toate faptele sale bune și tot ce făcea erau defapt jertfite spre înalțarea de sine întru răutatea de la Dumnezeu pentru alții, căci el mulțumea lui Dumnezeu că i-a împlinit răul ce-l dorea el altora și că pe el l-a cocoloșit făcându-l să fie astfel mai mândru și apreciindu-se se ruga singur că iată cît de bine slujește el mândriei și răutății și ca atare a fost recompensat... deci punea pe seama lui Dumnezeu răutatea cu care el cînd se ruga se înălța pe sine disprețuind pe alții lăudându-se înaintea lui Dumnezeu ca să-L flateze cu ascultarea poruncilor, cu corecta și minuțioasa ascultare a poruncilor, cu neabatarea sa de la Lege... cu bârna din oqhulul său cel drept... Vameșul stătea departe și gârbovit ținea ochii în pământ, bătându-și pieptul, inima, sânul, zicând și repetând o rugăciune scurtă la nesfârșit... așa ca un străin la poarta unui rege, ca un netrebnic rob la poarta unui stăpân, ca un frate sau copil rătăcit care a dat de rău și de deznădejde dar fără să deznădăjduiască de tot el iată implora îndurare și iertare... deci se aștepta de la Dumnezeu să primească bunătate și milă și iertare... ceea ce a și primit căci s-a coborât mai îndreptat la casa sa decât fariseul... deci Mila lui Dumnezeu a venit asupră-i și L-a îndreptat de spate iar pașii lui au fost de atunci mai drepți pe Calea... spre Casă... căci iată că ni se arată că mila lui Dumnezeu pe cei ce se înalță pe sine însuși-însușiri vor fi smeriți căci ei se cred vrednici și sfinți și se socotesc drepți iar pe cei ce se coboară pe sine și se socotesc păcătoși Mila lui Dumnezeu îi ridică, îi indreaptă, îi înalță la Cer... deci se arată clar că omul prin rugăciune poate sa urce la Cer smerindu-se pe sine ca vameșul sau poate să se coboare la iad înălțîndu-se pe sine... la templu, în rugăciune... deci ni se arată clar că nu e suficient doar să mergem la Templu ci contează foarte mult și trăirea noastră, să nu pierdem clipa cum zice parintele Papacioc... că dacă mereu ne urcăm în trenul ipocrizeniei și fățărnicie atunci în virtutea inerției ne putem trezi că ajungem în iad... doar pentru faptul că am stat la clasa I-a deși nouă ni se cuvenea doar boovagon... deci e vorba de lungul nasului... vameșul ara cu el tot drumul până sus la templu iar fariseului nu-i ajungeai la nas nici cu prăjina căci el mirosea numai și numai mirosurile cele foarte subțiri... de tutun și de cafea și ferște, pe ăla de Lovele... Love-ele Last edited by vsovivi; 25.01.2010 at 13:14:16. |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Luca 13 Versetul 21 | Fratziorul | Din Noul Testament | 14 | 11.11.2009 22:28:37 |
Versetul care ne invata sa ne smerim | cristiboss56 | Despre Sfanta Scriptura | 7 | 11.11.2009 22:23:38 |
Versetul zilei | Daniela-Iulia | Din Noul Testament | 1 | 13.05.2009 09:22:30 |
|