|
|
Înregistrare | Autentificare | Întrebări frecvente | Mesaje Private | Căutare | Mesajele zilei | Marchează forumurile citite |
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
#51
|
|||
|
|||
Citat:
Am observat ca uneori suntem nemultumiti de celalalt pt ca nu se suprapune peste o imagine ideala creata in mintea noastra. Am vazut acest lucru cand sotul l-a pedepsit pe copil pt ca nu a actionat cum a crezut el ca este "bine". Dar copilul nu procedase nici rau. Pur si simplu era modul lui particular de a se raporta la o situatie. Eu as fi procedat altfel, dar nu era un motiv sa cert copilul. Apoi am inteles ca si eu certam uneori copilul pt ca nu facea lucrurile asa cum vroiam eu. Si am inceput sa identific apoi multe situatii in care noi, parintii, NU reuseam sa intelegem ca fiul nostru este diferit de mama si tata. Aveam asteptarea (inconstienta, uneori) ca el sa procedeze exact cum am fi procedat noi (desi nici noi nu suntem identici, alta discutie) si-l "judecam" nedrept. Ceea ce vreau sa arat este ca avem tendinta sa-l comparam pe celalalt cu un etalon din mintea noastra, iar daca nu coincide, devenim nemultumiti. Dar nu putem sub semnul intrebarii propriile noastre criterii. Cele mai multe conflicte izbucnesc in familia mea din cauza ca fiecare nu lasa celuilalt sansa sa fie el insusi. De ex. daca sotul meu este stresat cu serviciul, eu am pretentia sa lase problemele la usa, ca tot nu poate schimba nimic acasa.. Iar daca nu poti face nimic, nu are rost sa te consumi in loc sa te bucuri de familie, copii.. Oricum copiii cresc repede, momentul sa stai cu ei este intotdeauna ACUM. Pai daca as verbaliza aceste ganduri cred ca sotul ar divorta instant pe motiv ca sunt egoista, infantila, atat de superficiala incat nu reusesc sa inteleg niciodata gravitatea situatiei, in plus dau dovada si de lipsa de respect fata de munca lui etc etc etc... Pe de alta parte si eu am ideile mele fixe, pe care nu poate nimeni sa le combata si precis il scot din sarite .. Si mai avem doi copii total diferiti si caposi de la care putem invata despre inflexibilitate (de ex. daca cel mic se pateaza pe haine, o pata oricat de mica, face scandal pana il schimbam... Nu pare mare lucru, dar devine enervant sa schimbi un copil de patru-cinci ori in timpul micului dejun, mai ales daca esti grabit sa pleci undeva. Dar este imposibil sa schimbam ceva!) Ce pretentii putem avea sa schimbam pe celalalt, cand ne este f greu sa educam un copil sau cand ne este aproape imposibil sa facem ceva in privinta propriilor defecte (in fericitul caz ca le constientizam). Cred ca este important sa realizam ca exista mari diferente intre oameni, iar noi riscam sa judecam pe ceilalti dupa criterii personale si arbitrare. Mai ales daca stam in casa cu ei si nu ne place ca nu pun dopul la pasta de dinti sau arunca gunoiul pe langa cos etc.. Evident ca exista si cazuri in care celalalt este in erori grave, in pacate, patimi, in situatii care-i pericliteaza sanatatea fizica sau mentala... Dar nici in aceste situatii nu-l putem schimba daca el nu-si doreste acest lucru. |
#52
|
|||
|
|||
Citat:
|
#53
|
|||
|
|||
Păi asta nu exclude diferența. Este oglindă nu în sensul că este la fel, ci că în el (ea) văd efectul faptelor mele rele sau bune, că dacă îi fac un bine îmi va răspunde cu bine (și viceversa) și, mai ales, că îmi va arăta scăderile, defectele, egoismul, păcatele pe care eu nu vreau să mi le văd.
|
#54
|
||||
|
||||
Eu am niste prieteni care vor sa divorteze deoarece unul dintre ei este vadit nemultumit de dezordinea creata de celalalt in casa.Adica totul,dar pana la dezordine si curatenie!
Ciudat! O alta prietena la lucru(care are mania plantelor ca si mine)spune ca sotul ei o ameninta mereu cu aruncarea plantelor sau cu disparitia lui,caci dupa judecata lui sunt prea multe la numar... Unde este acceptarea celuilalt cu bune si rele? Cata superficialitate,unde sunt adevaratele probleme existentiale? Ori aceste casnicii au erodat din alte varii motive insa frustarile ies la suprafata prin diverse bagatele?
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#55
|
|||
|
|||
Citat:
(Oamenii se tem de conflicte si este destul de probabil sa primesti bine pt rau). Ba chiar etapa cea mai "buna" din relatia noastra a fost cea in care eram atei amandoi. Nu ne certam cu anii. Prietenii ne considerau cuplul ideal (si chiar eram). Pana am inceput sa merg la biserica. (Aveam intr-o carte dezvoltata ideea cu oglindirea.. Caut maine) |
#56
|
|||
|
|||
Citat:
Sau poate de fapt problema reala este ca s-au plictisit unul de altul si cauta pretexte. |
#57
|
||||
|
||||
Imi par niste motive puerile oricum,cat si exigenta dusa la maxim.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim. |
#58
|
|||
|
|||
Citat:
In cazul cu plantele cred ca mesajul lui ascuns este "te preocupa mai mult plantele decat ceea ce-mi doresc eu". Vrea atentie, poate. |
#59
|
|||
|
|||
Si eu spun cu tarie ca aceasta discutie este interesanta. Viata de familie este foarte complexa si in scurtul timp cat suntem langa cei dragi am dori sa fie ca-n rai. Din ce am observat eu unele din asa-zisele defecte sunt de fapt calitati duse prea departe: mania curateniei sau ordinii in casa este la o persoana cu calitati de a fi curata, ordonata, dar le exagereaza. Ne lipsesc din educatie comunicarea nonviolenta, educatia emotionala, simtul negocierii si altele care ne-ar face intai noua si apoi si celorlalti viata mai usoara.
|
#60
|
|||
|
|||
Citat:
Apoi am gasit de cuviinta sa-l incurajez pe "romanbun" care pare sa fie mai la inceput de drum, dpdv spiritual. Poate nu trebuia sa dezvalui ce mi-a spus duhovnicul, intr-adevar, m-am gandit si eu. Fiecare are situatia lui, nu seamana una cu alta, nu stim noi ce-i in casa omului. Dupa parerea mea, sper sa nu se supere, cred ca Glykys vorbeste mai mult dpdv idealist despre casnicie, nu zic ca n-are dreptate, dar nu cred ca vb din propria experienta. Pe Anna n-o inteleg prea bine de ce considera ca unii trebuie sa "suporte", iar altii nu. Nu e vorba ca ar avea vreun merit aia care rabda, bravo lor celor care se descurca cu propriile puteri, dar e vroba si de niste sentimente investite pe care nu le poti arunca la gunoi. Si acum, pe bune, are cineva o viata perfecta? Ar trebui sa fim multumiti ca ne avem unul pe altul si un acoperis deasupra capului, si pe Dumnezeu care ne are in paza. |
Thread Tools | |
Moduri de afișare | |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Mataniile mirenilor in Biserica | Dacian | Reguli in Biserica | 30 | 27.04.2012 17:15:11 |
casnicia alaturi de un necredincios | Aspasia | Nunta | 38 | 12.12.2010 22:15:41 |
Ajutatima sa-mi salvez casnicia | eduard40 | Rugaciuni | 6 | 06.01.2010 16:19:22 |
Patericul mirenilor | Laurentiu | Generalitati | 17 | 20.07.2009 09:49:11 |
|