Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Pocainta
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #241  
Vechi 11.04.2012, 22:24:07
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.906
Implicit

Astăzi s-a adunat soborul cel viclean asupra lui Hristos și s-au sfătuit asupra Lui cele deșarte ca să dea lui Pilat spre moarte pe Cel nevinovat. Astăzi și-a pus asupră Iuda sugrumare pentru bani și s-a lipsit de amândouă viețile: de aceasta trecătoare și de cea dumnezeiască. Astăzi Caiafa a profețit fără de voie, zicând: Mai bine este să piară unul pentru popor. Că a venit să pătimească pentru păcatele noastre, ca să ne scape pe noi din robia vrăjmașului; ca un bun și iubitor de oameni.
Năravul tău este plin de vicleșug, Iudo fără de lege; că bolnăvindu-te de iubirea de argint, ai câștigat urâciune de oameni. Dar dacă iubeai bogăția, pentru ce ai mers la Cel ce învață pentru sărăcie? Iară de-L iubeai pe Dânsul, pentru ce ai vândut pe Cel fără de preț, dându-l spre ucidere? Spăimântează-te, soare; suspină, pământule, și clătinându-te, strigă: Cela ce nu ții minte răul, Doamne, slavă Ție.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #242  
Vechi 11.04.2012, 22:27:28
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.906
Implicit Talcuire a Parintelui Teofil Paraian

După evenimentele pe care le-am pomenit în primele trei zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, am ajuns să ne gândim și la cele petrecute și în Joia premergătoare pătimirilor Domnului, și ne-am bucurat de toate cele ce au rânduit Părinții cei duhovnicești să fie pomenite în Biserică și de către toți credincioșii. Ne-am oprit cu bucuria de a înțelege măreția Domnului Hristos, Cel ce Dumnezeu fiind, a spălat picioarele ucenicilor Săi. Ne-am minunat de Dumnezeu Cel ce spală picioarele omului și care a rânduit ca și noi să facem la fel. Pentru că a zis apoi: "Voi mă numiți pe Mine Învățătorul și Domnul și bine ziceți căci sunt. Deci dacă Eu Domnul și Învățătorul v-am spălat vouă picioarele voastre, și voi sunteți datori să vă spălați picioarele unii altora, pildă v-am dat vouă ca și voi să faceți la fel" (Ioan 13, 14). Este o poruncă a Mântuitorului ca să fim unii fată de alții cinstitori, de a ne smeri unii în fata altora, de a fi curățitori ai fraților noștri. Pentru că duhovnicește asta înseamnă și la asta suntem chemați de către Domnul Hristos.
Am pomenit apoi Cina cea de taină, ultima cină pe care a avut-o Domnul Hristos împreună cu ucenicii săi înainte de Sfintele Sale Pătimiri, când a rânduit ca cele ce le-a făcut El atunci, acolo, să se facă în continuare spre pomenirea Lui, căci luând pâine în sfintele, preacuratele și fără prihană mâinile sale a sfințit, a binecuvântat, a frânt și a dat ucenicilor săi, zicând: "Luați, mâncați, acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor. Asemenea și paharul după cină zicând: Beți dintru acesta toți, acesta este sângele Meu al legii celei noi care pentru voi și pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor" (Matei 26, 26-27). În Sfânta Evanghelie de la Luca și în Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel se afirmă că Domnul Hristos după ce a spus aceste cuvinte a rânduit: "Aceasta să faceți întru pomenirea Mea" (Luca 22, 19; I Cor. 11, 25), și aceasta o facem și noi la fiecare Sfântă Liturghie, când ne aducem aminte de această poruncă mântuitoare și de toate cele ce s-au făcut pentru noi: de cruce, de groapă, de învierea cea de a treia zi, de suirea la cer și de șederea de-a dreapta Tatălui, și de cea de-a doua slăvită iarăși venire, aducem cinstitele daruri și le oferim Mântuitorului, și le oferim lui Dumnezeu în general, zicând: "Ale Tale dintru ale Tale, Ție aducem de toate și pentru toate". Acestea le facem la fiecare Sfântă Liturghie, dar le pomenim în chip deosebit în Joia cea Mare, când pomenim Cina cea de taină în pomenirea cea de peste an. Am făcut și aceasta în Joia cea Mare.
Noi pomenim și am pomenit în Joia cea Mare și rugăciunea din grădina Ghetsimani, când Domnul Hristos L-a rugat pe Tatăl ceresc să treacă paharul suferințelor de la El dacă este cu putință și a precizat că vrea să împlinească voia Părintelui ceresc, pentru că a zis: "Nu voia Mea, ci voia Ta să se împlinească" (Matei 26, 39). Este rugăciunea de care pomenesc sfinții evangheliști și pe care o pomenim și noi în Joia cea Mare, și la care e bine să ne gândim și noi, și ne gândim de fapt, și când putem să ne oprim la acest eveniment minunat și pentru noi dătător de orientare, în sensul că și rugăciunea noastră trebuie să fie o rugăciune cât mai adâncă, o rugăciune totală. Mai pomenim și prinderea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, arestarea lui în grădina Ghetsimani, când Iuda l-a sărutat și i-a zis" "Bucură-te, Învățătorule" (Matei 26, 49), și când cei care au venit împreună cu el l-au prins pe Domnul Hristos și l-au dus la judecata lor, și l-au dus să-l chinuiască. În fata Sfântului Potir cu dumnezeieștile, sfintele, preacuratele, nemuritoarele, cereștile și de viață făcătoarele Taine ale lui Hristos, noi spunem Mântuitorului: "Nu-ți voi da sărutare ca Iuda, nu voi spune Taina Ta vrăjmașilor Tăi; ci, ca tâlharul mărturisindu-mă, strig Ție: Pomenește-mă, Doamne, întru împărăția Ta".
În această Joi minunată și vrednică de ținut minte, Sfânta noastră Biserică ne conduce să vorbim cu Mântuitorul și să zicem:
"Când măriții ucenici, la spălarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubire de argint bolnăvindu-se, s-a întunecat și judecătorilor celor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuții, pe cel ce pentru aceasta spânzurare și-a agonisit; fugi de sufletul nesățios, cel ce a îndrăznit unele care acestea asupra Învățătorului. Cela ce ești spre toți bun, Doamne, mărire Ție".
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #243  
Vechi 11.04.2012, 22:46:48
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.906
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
În Sfânta și Marea Joi, dumnezeieștii Părinți, care au rânduit toate bine, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, rugăciunea cea mai presus de fire și vânzarea Domnului.

”Când slăviții ucenici la spălarea cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubirea de argint bolnăvindu-se s-a întunecat și judecătorilor celor fără de lege, pe Tine, Judecătorul cel drept te-a dat”. Vezi, iubitorule de avuții, pe cel ce pentru acestea spânzurare și-a agonisit. Fugi de sufletul nesățios, care a îndrăznit unele ca acestea asupra Învățătorului. Cel ce ești spre toți bun, Doamne, slavă Ție. (Troparul Deniei din Joia Mare)



”Apropiindu-ne toți cu frică la masa cea de taină, să primim pâinea cu suflete curate, rămânând împreună cu Stăpânul, ca să vedem cum spală picioarele ucenicilor și le șterge cu ștergarul, și să facem precum am văzut, plecându-ne unul altuia și spălând picioarele unul altuia. Că Hristos așa a poruncit apostolilor Săi, și mai înainte le-a zis: Așa să faceți. Dar aceasta n-a ascultat Iuda, sluga și înșelătorul.” (icos la Denia Joii celei Mari)



”Cel ce a făcut lacurile, izvoarele și mările, învățându-ne pe noi smerenia cea mai bună, s-a încins cu ștergar și a spălat picioarele ucenicilor, smerindu-Se din prisoseala milostivirii, și înălțându-ne din adâncurile răutății, Unul, Iubitorul de oameni” (Sedealnă la Denia din Joia Mare)



”Făcând cunoscători în cele de taină, Doamne, pe ucenicii Tăi i-ai învățat, zicând: O, prietenilor! Vedeți să nu vă despartă de mine vreo frică; că deși pătimesc, dar pentru lume pătimesc. Să nu vă smintiți deci în Mine, că n-am venit să-Mi slujească cineva Mie, ci să slujesc Eu și să-Mi pun sufletul răscumpărare pentru lume. De-Mi sunteți deci prieteni, faceți ca Mine; cel ce voiește să fie întâi, să fie cel din urmă; stăpânul, ca slujitorul. Rămâneți în Mine ca să aduceți struguri, că Eu sunt vița vieții.” (Stihire la Denia din Joia Mare)

Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, și îmbrăcăminte nu am, ca să intru într’însa. Luminează-mi haina sufletului meu, dătătorule de lumină, și mă mântuiește.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #244  
Vechi 12.04.2012, 20:35:27
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.906
Implicit

Vinerea Mare este zi aliturgica, adica nu se savarseste nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principala din aceasta zi este scoaterea Sfantului Epitaf din altar si asezarea lui pe o masa in mijlocul bisericii. Prin scoaterea Sfantului Epitaf retraim coborarea de pe Cruce a lui Hristos si pregatirea Trupului Sau pentru inmormantare.


Sfantul Epitaf, asezat pe o masa in mijlocul bisericii, in fata crucii, sta inconjurat de lumanari si cu Evanghelia deasupra. Credinciosii trec prin fata lui, ingenuncheaza de trei ori si saruta picioarele Mantuitorului. Apoi credinciosii trec pe sub aceasta masa pe care este asezat Sfantul Aer, reflectand in plan simbolic pogorarea in mormant.
Seara se canta Prohodul si se inconjoara biserica cu Sfantul Epitaf. Este o procesiune de inmormantare. Epitaful pe care il poarta preotii ajutati de credinciosi simbolizeaza trupul Mantuitorului. Dupa procesiunea din jurul bisericii, Sfantul Epitaf este asezat pe Sfanta Masa din altar, unde ramane pana la Inaltare. Punerea pe Sfanta Masa reprezinta punerea Domnului in mormant.Vinerea Mare mai este numita si Vinerea Pastelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagra sau Vinerea Seaca. Se numeste Vinerea Pastilor, pentru ca este ultima vineri dinaintea Pastelui, Vinerea Patimilor, pentru ca in aceasta zi a patimit si a fost rastignit Domnul Iisus Hristos. Acestei zile i se spune și Vinerea Seacă, pentru că bătrânii țineau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii.

Iata si un articol spre citire scris de adminul acestui site: http:http://www.crestinortodox.ro/paste/s...-88659.htmltui
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)

Last edited by cristiboss56; 12.04.2012 at 20:40:27.
Reply With Quote
  #245  
Vechi 13.04.2012, 09:36:20
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.906
Implicit


În mormânt, Viață,
Pus ai fost, Hristoase,
Și s-au spăimântat oștirile îngerești,
Plecăciunea Ta cea multă preamărind. (proslăvind). 2. Dar cum mori, Viață,
Și cum șezi în mormânt ?
Și împărăția morții Tu o zdrobești
Și pe morții cei din iad îi înviezi ?
3. Te mărim pe Tine,
Iisuse Doamne,
Și-ngroparea îți cinstim și patimile,
Că din stricăciune Tu ne-ai izbăvit.
4. Cel ce-ai pus pământul
Cu măsuri, Hristoase,
Astăzi șezi în mic mormânt, Ziditorule,
Și din gropi, pe cei ce-au murit înviezi.
5. Iisuse al meu,
Împărat a toate,
De ce vii la cei din iad, o, Hristoase-al meu ?
Vrei să dezrobești neamul omenesc.
6. Stăpânul a toate
Mort se vede acum
Și deșertătorul gropilor celor morți
Se încuie-n groapă nouă ca unom.
7. În mormânt, Viață,
Pus ai fost, Hristoase,
Și cu moartea Ta pe moarte o ai pierdut
Și viață lumii Tu ai izvorât.
8. Cu cei răi, Hristoase,
Ca un răufăcător
Socotit ai fost, dar ne-ai îndreptat pe toți
Și ne-ai scos din amăgirea celui rău.
9. Mai frumos cu chipul
Decât oamenii toți,
Ca un om se vede mort și fără de chip,
Cel ce toată firea a-nfrumusețat.
10. Iadul cum va răbda
Intrarea Ta, Doamne,
Și cum nu se va zdrobi întunecându-se,
De-a luminii Tale fulgere orbind ?
11. Dulcea mea lumină
Și mântuitoare,
Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ?
O, răbdare de nespus și negrăit !
12. Nici lumea de duhuri
Nu pricepe, Doamne,
Nici mulțimea făr’ de trup poate povesti
Taina îngropării Tale, neștiind.
13. O, minuni străine !
O, ce lucruri nouă !
Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort,
Îngropat de mâinile lui Iosif.
14. În mormânt ai apus,
Dar de-al Tatălui sân
Nicicum nu Te-ai despărțit, Hristoase al meu.
Acest lucru e străin și nefiresc !
15. Întreaga făptură
Recunoaște-n Tine:
Împărat adevărat, pe pământ și-n cer,
Deși în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu !
16. Tu-n mormânt fiind pus
Ziditor Hristoase,
Temelia iadului s-a cutremurat
Și-ale morților morminte s-au deschis.
17. Cela ce în palmă
Tot pământul ține.
Sub pământ acum cu trupul Se află mort,
Slobozind pe morții cei legați în iad.
18. Din stricare, Doamne,
Viața mea o ridici;
Căci murind acum, la cei morți Te-ai pogorît
Și-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit.
19. Ca lumina-n sfeșnic,
Se ascunde acum
Sub pământ, ca sub obroc, Trupul Domnului
Și din iad gonește întunericul.
20. Mulțimea de oștiri,
Cea duhovnicească,
Împreună cu Iosif și Nicodim
Merg să-ngroape pe Cel ce e ne-ncăput.
21. Murind Tu de voie,
În mormânt ai fost pus;
Și pe mine ce-am fost mort, Iisuse-al meu,
De amara mea greșeală m-ai scăpat.
22. S-a schimbat făptura
Prin a Tale patimi,
Căcicu Tine-au pătimit toate câte sunt,
Țiitor a toate cunoscându-Te.
23. Luând în pântece
A vieții Piatră,
Cel a toate mâncător, iadul, a vărsat
Pe toți morții ce din veac i-a înghițit.
24. În mormânt nou Te-au pus,
Înnoind, Hristoase,
Firea oamenilor, prin învierea Ta,
După cum se cade unui Dumnezeu.
25. Pe pământ ai venit,
Pe Adam să-l mântui.
Și pe-acesta negăsind, jos Te-ai pogorît;
Pân’ la iad, Stăpânul meu, l-ai căutat.
26. Pământul de frică
S-a mișcat, Cuvinte,
Și luceafărul lumina sa și-a ascuns,
Apunând a Ta lumină sub pământ.
27. Ca un om, ai murit
De-a Ta voie, Doamne;
Dar ca Dumnezeu pe morți din groap-ai sculat
Și din întunericul păcatelor.
28. Vărsând râu de lacrimi
Peste Tine, Doamne,
Cea Curată, ca o maică, a glăsuit:
„Oare, cum Te voi îngropa, Fiul meu ?”
29. Ca grăuntul de grâu,
Ce-ncolțește-n pământ,
Spic aducător de rod nouă Te-ai făcut,
Înviind pe toți urmașii lui Adam.
30. Sub pământ Te-ai ascuns
Ca un soare, acum,
Și-ntr-a morții noapte neagră Te-ai învelit;
Ci răsai, Hristoase-al meu, mai strălucit !
31. Cum ascunde luna
Fața sa de soare,
Așa groapa Te-a ascuns și pe Tine-acum,
Cel ce prin trupească moarte ai apus.
32. Iisus, Viața,
Gustând moartea acum,
Pe toți oamenii de moarte i-a izbăvit
Și viața tuturor le-a dăruit.
33. Pe întâiul Adam,
Prin păcat omorât,
La viață ridicându-l cu moartea Ta,
Adam nou în trup Te-ai arătat acum.
34. Cereștile cete,
Mort întins, pentru noi,
Te-au văzut,Stăpânul meu, și s-au spăimântat
Și cu aripile s-au acoperit.
35. Pogorându-Te mort,
De pe lemn, Cuvinte,
Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt;
Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toți !
36. Bucurie, Doamne,
Fiind îngerilor,
Întristare lor acum le-ai pricinuit,
Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te.
37. Suind Tu pe cruce,
Împreună-ai suit
Și pe muritorii vii; iar stând sub pământ,
Ai sculat de-acolo pe cei adormiți.
38. Ca un leu, Tu Doamne,
Adormind cu trupul,
Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort,
Lepădând și bătrânețea trupului.
39. Cela ce din coasta
Lui Adam cel dintâi
Pe strămoș ai plăsmuit, ești în coastă-mpuns
Și izvor curățitor ne izvorăști.
40. Se-njunghia-n taină
Mai-nainte mielul,
Iar acum Tu, pătimind fără să cârtești,
Ești fățiș junghiat și firea curățești.
41. Cine dar va spune
Chipul groaznic și nou ?
Cel ce stăpânește toate făpturile
Pătimește azi și moare pentru noi.
42. Cuprinzându-i spaima,
Au strigat îngerii:
„Cum Se vede mort Stăpânul vieții
Și de ce-n mormânt se-ncuie Dumnezeu ?”
43. Din coasta Ta, Doamne,
Cea însulițată,
Izvorăști mie viață, prin viața Ta,
Și mă înnoiești și mă viezi cu ea.

44. Răstignit pe cruce,

Ai chemat pe oameni,
Iar curată coasta Ta împungându-se,
Tuturor iertare dai, lisuse-al meu.
45. Cel cu chip cuvios
Te gătește-ngrozit
Și Te-ngroapă, ca pe-un mort, cu smerenie,
De-ngroparea Ta înfricoșându-se.
46. Sub pământ, de voie,
Pogorând ca un mort,
Tu ridici de pe pământ, Hristoase, la cer
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.
47. Deși Te-ai văzut mort,
Dar ești viu Dumnezeu
Și ridici de pe pământ, Hristoase la cer,
Pe cei ce de-acolo au căzut de demult.
48. Deși Te-ai văzut mort,
Dar ești viu Dumnezeu
Și pe oamenii cei morți, pe toți, înviezi,
Omorând de tot pe-al meu omorâtor.
49. O, ce bucurie,
Ce dulceață multă,
A fost ceea ce-a umplut pe toți ceidin iad,
Strălucind lumina Ta-n adâncul lui.

50. Îngroparea-Ți laud,

Patimilor mă-nchin;
Și puterea Îți măresc, Milostivule,
Prin care de patimi am fost dezlegat.
51. Asupra Ta, Doamne,
Sabie-au ascuțit
Și-a puternicului sabie s-a tocit,
Iar cea din Eden se biruiește-acum.
52. Văzând mielușeaua
Pe-al său Miel înjunghiat,
Doborâtă de dureri striga și-ndemna
Ca și turma să se tânguie cu ea.
53. În mormânt de Te-ngropi,
Și în iad de pogori,
Dar mormintele, lisuse, le-ai deșertat
Și întregul iad, Hristoase, l-ai golit.
54. De-a Ta voie, Doamne,
Pogorând sub pământ,
Pe toți oamenii din moarte i-ai înviat
Și la slava Tatălui i-ai înălțat.
55. Unul din Treime,
Cu trupul, pentru noi,
Defăimată moarte rabdă, binevoind;
Se cutremură și soare și pământ.
56. Urmașii lui Iuda,
Din izvor adăpați
Și cu mană săturați demult, în pustiu,
În mormânt îl pun pe Hrănitorul lor.
57. Ca un vinovat, stă
Cel Preadrept la Pilat
Și la moartea cea nedreaptă e osândit
Și Judecătoru-i răstignit pe lemn.
58. Îngâmfat Israil,
Ucigașe popor !
Pentru ce pe Varava, pătimaș, slobozi,
Iar pe Domnul pentru ce Îl răstignești ?
59. Plăsmuind pe Adam
Din pământ, cu mâna,
Pentru dânsul Te-ai făcut om firesc în trup
Și de bunăvoia Ta Te-ai răstignit.
60. Ascultând, Cuvinte,
De al Tău Părinte,
Pân’ la iadu-ngrozitor Tu Te-ai pogorît,
Înviind tot neamul muritorilor.
61. „Vai, Lumina lumii !
Vai, a mea Lumină !
O, lisuse-al meu ! O, Fiule preadorit !”
Cu amar, striga Fecioara și jelea.
62. Pizmăreț popor,
Ucigaș blestemat !
Rușinează-te măcar, înviind Hristos,
De mahrama și de giulgiurile Lui.
63. Vino, necurate,
Ucigaș ucenic,
Și pricina răutății arată-mi-o:
Pentru ce-ai ajuns tu pe Hristos să-L vinzi ?
64. Iubitor de oameni
Te prefaci, nebune,
Orb, nemernic, ne-mpăcat, vânzătorule,
Tu, ce Mirul ai voit să-L vinzi pe bani.
65. Cu ce preț ai vândut
Sfântul Mir cel ceresc ?
Sau ce lucru de El vrednic în schimb ai luat ?
Nebunie-aflași, preablestemat satan !
66. De iubești pe săraci,
Și mâhnit ești de mir
Ce se varsă, curățind suflet păcătos,
Cum pe-arginți pe-a tuturor Lumină vinzi ?

67. „O, Cuvinte, Doamne,

A mea bucurie,
Îngroparea-Ți de trei zile cum voi răbda ?
Mi se rupe inima ca unei maici”.
68. „Cine-mi va da lacrimi
Și izvor nesecat,
Ca să plâng pe lisus, dulcele meu Fiu ?”
A strigat Fecioara, Maica Domnului.
69. O, munți și vâlcele
Și mulțimi de oameni,
Tânguiți-vă și plângeți cu mine toți
Și jeliți cu Maica Domnului ceresc !
70. „Când am să Te mai vad,
Veșnică Lumină,
Bucuria și dulceața sufletului ?”,
A strigat Fecioara, tânguindu-se.
71. Deși ca o piatră,
Tare și tăioasă,
Ai primit a Te tăia; dar ne-ai izvorât
Râu de viață vie, veșnice Izvor.
72. Ca dintr-o fântână,
Din îndoitul râu,
Ce din coasta Ta a curs, noi ne adăpăm
Și viața veșnică o moștenim.
73. Voind Tu, Cuvinte,
În mormânt Te-ai văzut;
Dar ești viu și Te ridici din morți, cum ai spus,
Cu-nvierea Ta, Mântuitorule.
74. Te cântăm, Cuvinte,
Doamne al tuturor,
Împreună și cu Tatăl și Duhul Sfânt
Și-ngroparea Ta cea sfântă preamărim.
75. Fericimu-Te toți,
Maica lui Dumnezeu,
Și-ngroparea de trei zile noi o cinstim
A Fiului tău și-al nostru Dumnezeu.
76. În mormânt, Viață,
Pus ai fost, Hristoase,
Și s-au spăimântat oștirile îngerești
Plecăciunea Ta cea multă preamărind.

__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)

Last edited by cristiboss56; 13.04.2012 at 09:38:29.
Reply With Quote
  #246  
Vechi 13.04.2012, 12:59:54
delia31's Avatar
delia31 delia31 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.01.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.760
Implicit

„Astazi a fost spânzurat pe lemn Cel ce a spânzurat pământul pe ape.
Cu cununa de spini a fost încununat Împaratul îngerilor.
Cu porfira mincinoasa a fost îmbracat Cel ce îmbraca cerul cu nori.
Lovire peste obraz a luat Cel ce a slobozit în Iordan pe Adam.
Cu piroane a fost pironit Mirele Bisericii.
Cu sulita a fost împuns Fiul Fecioarei.
Închinamu-ne patimilor Tale, Hristoase. Arata-ne noua si slavita învierea Ta!” (cântare de la Denia celor 12 Evanghelii ce se cântă când Sf. Cruce se aduce din altar în mijlocul bisericii ).

http://www.youtube.com/watch?v=JEfSmIWVzAg (Simeron kremate epi xilou).
Reply With Quote
  #247  
Vechi 13.04.2012, 14:28:58
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

”Toată făptura s-a schimbat de frică, văzându-Te pe Tine, Hristoase, pe Cruce răstignit. Soarele s-a întunecat și temeliile pământului s-au cutremurat. Toate au pătimit cu Tine, Cel ce ai zidit toate. Cel ce ai răbdat pentru noi de voie, Doamne, slavă Ție!” (Stihire la Vecernia din Sfânta și Marea Vineri)



http://www.youtube.com/watch?v=2SXd1...eature=related

Tâlcuiri iconologice ale Vinerii celei Mari și nu numai:

http://www.romania-actualitati.ro/so...mitrescu-12230

”Cel ce a încuiat adâncul s-a văzut mort, și cu smirnă și cu giulgiu înfășurându-se, în mormânt a fost pus ca un mort, Cel fără de moarte; și femeile au venit să-l ungă cu mir, plângând cu amar și grăind: Aceasta este Sâmbăta cea preabinecuvântată, întru care Hristos adormind, va învia a treia zi.” (Condac al Deniei din Vinerea Mare)



Și cea mai bună interpretare a Prohodului în limba română găsită până acum, o minunată îmbinare a psalticii cu cântarea tradițională bisericească specifică românilor:

http://www.youtube.com/watch?v=UzNrL0oQjIg
__________________
Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții; Căci dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și ai învierii Lui (Romani 6:4,5)
https://www.youtube.com/watch?v=AKwizUzyj0I
Reply With Quote
  #248  
Vechi 14.04.2012, 01:21:34
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

”Când am să Te mai văd
Veșnică lumină
Bucuria și dulceața sufletului”
A strigat Fecioara, tânguindu-se



Somn învietor
În mormânt dormind Hristoase Doamne
Din cel greu somn al păcatului ai sculat
Întrega neamul omenesc cel pacatos



Mergi la cer și Te așează
Lângă Tatăl Creator,
Tu ce lași în lume pace,
Iisuse salvator

http://www.youtube.com/watch?v=FupafxjekJ4


Când Te-ai pogorât la moarte, Cel ce ești viața cea fără de moarte, atunci iadul ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii; și când ai înviat pe cei morți din cele dedesubt, toate puterile cerești ai strigat: Dătătorule de viață, Hristoase, Dumnezeul nostru, slavă Ție.




„În mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, ca un Dumnezeu, în rai cu tâlharul și pe scaun împreună cu Tatăl și cu Duhul ai fost Hristoase, toate umplându-le Cel ce ești necuprins”





Metopa de mai sus nu e canonică, fiind inspirată din imageria artistică a catolicismului schismatic. Am postat-o doar pentru calitatea formală a execuției!
__________________
Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții; Căci dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și ai învierii Lui (Romani 6:4,5)
https://www.youtube.com/watch?v=AKwizUzyj0I

Last edited by Mihailc; 14.04.2012 at 01:32:31.
Reply With Quote
  #249  
Vechi 14.04.2012, 18:52:14
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.177
Implicit

A venit vremea să ne luăm rămas bun de la acest topic, unde timp de cincizeci de zile am postat fragmente din poezia imnografică liturgică, omilii, îndemnări duhovnicești, rugăciuni, tâlcuiri catehetice și altele.
Vremea fericitei petreceri prin pustia Postului Mare și limanului Săptămânii Mari se apropie de final. Dumnezeu să ne primească nevoințele, atâta cât am fost în stare fiecare și să dăruiască cele bune și folositoare Bisericii și la tot poporul. Se cuvine să mulțumim Sfintei Treimi pentru toți frații și surorile noastre, care au fost mai râvnitori/are ca noi și care au suplinit prin dragostea lor neputințele altora. Să mulțumim Domnului pentru toți și pentru toate!

Învierea Ta Hristoase, Mântuitorule, îngerii o laudă în ceruri; și pe noi pe pâmânt, ne învrednicește cu inimă curată să Te mărim!!!








__________________
Deci ne-am îngropat cu El, în moarte, prin botez, pentru ca, precum Hristos a înviat din morți, prin slava Tatălui, așa să umblăm și noi întru înnoirea vieții; Căci dacă am fost altoiți pe El prin asemănarea morții Lui, atunci vom fi părtași și ai învierii Lui (Romani 6:4,5)
https://www.youtube.com/watch?v=AKwizUzyj0I

Last edited by Mihailc; 14.04.2012 at 18:59:59.
Reply With Quote
  #250  
Vechi 14.04.2012, 18:59:30
Ana-Maria N's Avatar
Ana-Maria N Ana-Maria N is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 20.08.2010
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 353
Implicit

Multumim Mihai, Cristi si tuturor celor ce au contribuit in aceasta perioada la intretinerea acestui topic, si pentru indemnul la pocainta! Lumina in suflet tuturor!
__________________
'Fara Duhul Sfant, omul nu e decat lut si pacat.'(Sf Siluan Athonitul)
'Domnul stie ca suferi, dar iubirea Lui straluceste peste tine asa cum soarele straluceste peste lume. Nu te teme! E spre binele tau.'(Sf Siluan Athonitul)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Maica Domnului ajutorul nostru nemijlocit pe drumul Pocaintei ! cristiboss56 Pocainta 476 27.03.2019 11:13:19
A micsora timpul pocaintei costel Generalitati 14 14.01.2013 17:46:36
Drumul Crucii, Calea Pocaintei, nevointele duhovnicesti. alexmatei Spiritualitatea ortodoxa 0 16.03.2012 20:22:04
Triodul si judecarea aproapelui ioan cezar Sfintele Pasti - Invierea Domnului 11 29.02.2012 14:19:24
A inceput perioada Triodului georgeval Generalitati 12 11.02.2009 11:42:27