Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Dogmatica
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #51  
Vechi 13.08.2013, 08:12:34
Decebal Decebal is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.659
Implicit Să înțelegem că ăsta este un fir de discuție despre purcederea Duhului Sfânt

Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan Vezi mesajul
Hopa? Să înțelegem că (...)?
Să înțelegem că ăsta este un fir de discuție despre purcederea Duhului Sfânt și că, mai ales că eu am deschis acest fir, rog să se respecte deci tema, subiectul. Pentru alte subiecte gen perfecțiunea sau nu a lui Adam rog să se deschidă fire noi de discuție sau să se apeleze la unele deja existente. Am observat că fratele Cezar are un obicei în a genera off-topicuri total paralele cu subiectul firului, de aceea îl rog pe Cătălin să nu continue discuția pe acest fir, cred că se poate muta pe altul, aici fiind vorba despre purcederea Duhului.
Reply With Quote
  #52  
Vechi 13.08.2013, 12:04:05
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

Ai putea să fii mai generos și mai înțelegător, dacă nu ai fi și matale cam rigid și limitat la puncte iar nu la cercuri și sfere largi.
Decebal, orice digresiune are ca natură să aprofundeze, să lărgească o înțelegere sau alta. Uneori asta presupune și o dezvoltare legată de un anumit procedeu al interlocutorului, de o tendință mai generală a lui de a vedea lucrurile, întrucât suntem în dialog.
Nu facem digresiuni de dragul or sau pentru că vrem să ne etalăm cunoștințele ci lărgim, uneori, cadrul, chiar unde alții poate nu se așteaptă, astfel încât tema centrală, așa cum bine spui, să poată fi dezvoltată.

Dacă însă îți pare că digresiunile mele sunt cu totul arbitrare și rupte de miezul topicului, din una două: ori nu ajung la tine (sau poate nu pricepi; că nu poți să pricepi ori că n-ai chef să cugeți, centrat pe ale tale exclusiv) ori, pur și simplu eu scap cu adevărat caii din hățuri. În prima variantă, poate ar fi bine să te mai revizuiești nițel, pe ici pe colo. În a doua, ce să zic, îmi pare rău dacă e așa și îmi cer scuze pentru devieri nefolositoare.
Reply With Quote
  #53  
Vechi 13.08.2013, 12:11:27
Decebal Decebal is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.659
Implicit

Din nou observ că nu te poți abține, ca și alte dăți, ca și față de alți utilizatori, să nu insulți, să nu ataci persoana, chiar și atunci când nu ești insultat și nu îți este vizată persoana, ci ideile. Ai călcat cam de prea multe ori "pe bec" și nu pot decât să văd că îți permiți cam multe pentru că ți se permit cam multe.

În al doilea rând, povestioarele cu Adam nu au nici cea mai mică legătură cu firul de discuție inițiat de mine, nu au nici o continuitate, de niciun fel, decât poate în mințile poetice ale unora. Dar știm bine că fantazările poeților nu au în mod necesar legătură cu realitatea.

În al treilea rând, nu îți permit să faci aprecieri la adresa mea de genul "cu totul rigid și limitat la puncte iar nu la cercuri și sfere largi"; cred că este mai bine pentru dumneata să te uiți nu puțin, ci mai mult în oglindă și să te trezești la realitate când vorbești cu alții sau despre alții.
Reply With Quote
  #54  
Vechi 15.08.2013, 02:07:38
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Decebal Vezi mesajul
Din nou observ că nu te poți abține, ca și alte dăți, ca și față de alți utilizatori, să nu insulți, să nu ataci persoana, chiar și atunci când nu ești insultat și nu îți este vizată persoana, ci ideile. Ai călcat cam de prea multe ori "pe bec" și nu pot decât să văd că îți permiți cam multe pentru că ți se permit cam multe.

În al doilea rând, povestioarele cu Adam nu au nici cea mai mică legătură cu firul de discuție inițiat de mine, nu au nici o continuitate, de niciun fel, decât poate în mințile poetice ale unora. Dar știm bine că fantazările poeților nu au în mod necesar legătură cu realitatea.

În al treilea rând, nu îți permit să faci aprecieri la adresa mea de genul "cu totul rigid și limitat la puncte iar nu la cercuri și sfere largi"; cred că este mai bine pentru dumneata să te uiți nu puțin, ci mai mult în oglindă și să te trezești la realitate când vorbești cu alții sau despre alții.
Oh, năzbâtie învelită,
Pe cine vrei să minți tu?
Câte nume ai purtat pe forum și cum le suporți în memoria conștiinței tale, sărmane?
Și până unde crezi că vei înainta, din îngăduință, obraznice?

Last edited by cezar_ioan; 15.08.2013 at 06:39:04.
Reply With Quote
  #55  
Vechi 15.08.2013, 08:51:08
Decebal Decebal is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.659
Implicit

"Din contră, noi gândim că Duhul lui Dumnezeu este o putere substanțială, care există într-o ipostasă proprie ei însăși, care purcede din Tatăl și se odihnește în Fiul și îl face cunoscut."

Sursa: CAPITOLUL VII. Despre Sfântul Duh. Demonstrare silogistică (Sfântul Ioan Damaschin - Dogmatica - EIBMBOR, 2005, pag. 24-25)

"Este prin fire Tatăl singurului Unuia-Născut, Fiul Său, Domnul și Dumnezeul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos și purcezătorul Sfântului Duh."

Sursa: CAPITOLUL VIII. Despre Sfânta Treime (Sfântul Ioan Damaschin - Dogmatica - EIBMBOR, 2005, pag. 27)

"De asemenea, credem și în unul Sfântul Duh, Domnul și făcătorul de viață, care purcede din Tatăl și se odihnește în Fiul, împreună închinat și slăvit cu Tatăl și cu Fiul, ca fiind de aceeași ființă și coetern. Credem în Duhul cel din Dumnezeu, (...); purces din Tatăl și dat prin Fiul, este primit de toată zidirea. Zidește prin El însuși, dă ființă universului, sfințește și ține. Enipostatic, există în propria lui ipostasă, nedespărțit și neseparat de Tatăl și Fiul, având toate câte au Tatăl și Fiul afară de nenaștere și naștere. Tatăl este necauzat și nenăscut, căci nu este din cineva: El își are existența de la El însuși și nici nu are de la altul ceva din ceea ce are, ba, mai mult, El este în chip firesc principiul și cauza modului de existență a tuturor. Fiul este din Tatăl prin naștere. Duhul Sfînt și El este din Tatăl, dar nu prin naștere, ci prin purcedere. Noi cunoaștem că există deosebire între naștere și purcedere, dar care este felul deosebirii nu știm deloc. Nașterea Fiului din Tatăl și purcederea Sfântului Duh sunt simultane.

"Pentru aceea nu spunem că Tatăl și Fiul și Sfântul Duh sunt trei Dumnezei, ci, din contră, că Sfânta Treime este un singur Dumnezeu, Fiul și Duhul se raportează la o singură cauză[...]

Un Tată, Tatăl, care este fără de început, în sensul că este necauzat. Căci nu este din cineva. Un Fiu, Fiul, care nu este fără de început, în sensul că nu este necauzat. Căci este din Tatăl. Dar dacă ai raporta termenul de „început" la timp, atunci și Fiul este fără de început, căci el este făcătorul timpurilor și prin urmare nu cade sub timp. Un Duh, Sfântul Duh, care este din Tatăl, nu în chip firesc, ci purces. Tatăl nu este lipsit de nenaștere, pentru că a născut, nici Fiul de naștere, pentru că a fost născut din cel nenăscut — dar cum? — și nici Duhul nu se schimbă în Tatăl sau în Fiul, pentru că purcede și este Dumnezeu, însușirea este ceva netransmisibil"

Sursa: CAPITOLUL VIII. Despre Sfânta Treime (Sfântul Ioan Damaschin - Dogmatica - EIBMBOR, 2005, pag. 35-36)

"Când mă gândesc, însă, la una din ipostase, știu că ea este Dumnezeu desăvârșit și ființă desăvârșită; iar când unesc și număr împreună pe cele trei ipostase știu că sunt un singur Dumnezeu desăvârșit, căci Dumnezeirea nu este compusă, ci este o unitate desăvârșită, neîmpărțită și necompusă, în trei ipostase desăvârșite. Dar când mă gândesc la raportul reciproc al ipostaselor știu că Tatăl este soare mai presus de ființă, izvor al bunătății, abis al ființei, al rațiunii, al înțelepciunii, al puterii, al luminii, al Dumnezeirii; izvor născător și producător al binelui ascuns în El. El este mintea, abisul rațiunii, născătorul Cuvântului, iar prin Cuvânt purcezătorul Duhului revelator. Și ca să nu spun multe, nu este în Tatăl, Cuvânt, înțelepciune, putere, voință decât Fiul, care este singura putere a Tatălui, cauza primară a creării tuturor. Astfel El este născut, cum numai El știe, ca ipostasă desăvârșită din o ipostasă desăvârșită; El este și se numește Fiu. Iar Duhul Sfânt este puterea Tatălui, care revelează cele ascunse ale Dumnezeirii, purces, cum numai El știe, nu născut, din Tatăl prin Fiul. Pentru aceea Duhul cel Sfânt este împlinitorul creării tuturor.

Prin urmare toate câte convin Tatălui care cauzează, izvorului, născătorului, trebuie atribuite numai Tatălui. Toate câte se potrivesc celui cauzat, Fiului născut, Cuvântului, puterii care este cauza primară a creației, voinței, înțelepciunii, trebuie atribuite Fiului. Și toate câte convin puterii cauzate, purcese, revelatoare și desăvârșitoare trebuie atribuite Duhului Sfânt. Tatăl este izvorul și cauza Fiului și a Sfântului Duh, Tată numai al Fiului și purcezător al Duhului Sfânt. Fiul este Fiu, Cuvânt, înțelepciune, putere, icoană, strălucire, chip al Tatălui și din Tatăl. Sfântul Duh nu este Fiu al Tatălui, ci Duh al Tatălui, pentru că purcede din Tatăl — căci nu este mișcare fără duh — și Duh al Fiului, nu în sensul că este din El, ci în sensul că este purces din Tatăl prin El. Căci numai Tatăl este cauza."

Sursa: CAPITOLUL XII. Despre aceleași lucruri (Sfântul Ioan Damaschin - Dogmatica - EIBMBOR, 2005, pag. 43-44)

"Dumnezeu este și Tatăl, cel care există veșnic, nenăscut, pentru că nu s-a născut din cineva, dar a născut pe Fiul cel de o veșnicie cu El. Dumnezeu este și Fiul, care este totdeauna cu Tatăl și este născut din El în afară de timp, veșnic, nestricăcios, impasibil, nedespărțit. Dumnezeu este și Duhul cel Sfânt, putere sfințitoare, enipostatică; purcede în chip nedespărțit din Tatăl și se odihnește în Fiul, deoființă cu Tatăl și cu Fiul."

Sursa: Cartea Întâi, CAPITOLUL XIII. Despre locul lui Dumnezeu și că numai Dumnezeirea este necircumscrisă (Sfântul Ioan Damaschin - Dogmatica - Editura IBMBOR, 2005, pag. 48)

Sf Maxim Mărturisitorul:

"Deșii unii apuseni zic că Duhul Sfânt purcede și de la Fiul, ei prin aceasta exprimă numai comunitatea de substanță a Sfântului Duh cu Fiul, distingând că una este cauza atât a Fiului, cât și a Duhului, adică Tatăl Se află către Unul în raport de naștere, către Altul în raport de purcedere."

sf Grigorie de Nazianz

"Tată este Tatăl și El este fără de început fiindcă nu este din altul. Fiu este Fiul și nu este fără de început, căci El este din Tatăl. Iar dacă iei începutul de la timp, atunci El este fără de început, căci Făcătorul timpurilor nu este sub timp. Duh Sfânt adevărat este Duhul, care de la Tatăl purcede, însă nu în felul Fiului, căci nu provine pe calea nașterii ci pe calea purcederii." (Sfântul Grigorie de Nazianz - Cuvântarea 39, fragm. 12)

sf Vasile cel mare:

Unul este și Duhul Sfînt, enunțat de asemeni separat, dar unit cu Tatăl cel unic prin Fiul cel unic, Care completează prea Sfînta și fericita Treime. Intimitatea Sa cu Tatăl și Fiul o vădește foarte clar faptul că n-a fost rînduit printre creaturi, ci aparte, pentru că El nu este o (creatură) dintre cele mai multe, ci unul (creator). După cum Tatăl este Unul și Fiul este Unul, la fel și Duhul Sfînt Unul este. Prin urmare, atît de departe se găsește față de natura creată, pe cit de departe se află Cel ce este unic față de creaturile cele ce sînt multe (la număr); este atît de unit cu Tatăl și Fiul, pe cît de unită este celula de celulă. Și nu se vede numai de aici că participă la firea (lui Dumnezeu), ci și din faptul că se spune (despre El) că este «din Dumnezeu»; nu după cum provin de la Dumnezeu toate (creaturile), ci provine din Dumnezeu (ca Dumnezeu), nu prin naștere ca Fiul, ci ca suflare a gurii Sale. (Sfântul Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, PSB 12, Editura IBMBOR, 1988)

Întrebîndu-ne dacă bunurile care urmează a fi împărtășite celor vrednici provin numai de la Duhul Sfînt, sîntem îndemnați în același timp de Sfînta Scriptură să credem că autorul și cauza împărțirii bunurilor pe care Duhul le lucrează în noi este numai Dumnezeu Fiul cel Unul-Născut. Căci «toate prin El s-au făcut» și «prin El sînt așezate toate», după cum ne-a învățat însăși Sfînta Scriptură. Și iarăși, ori de cîte ori ne ridicăm pînă la această idee, duși fiind de mîna unui inspirat de sus, înțelegem că toate lucrurile au fost aduse la viață din nimic, dar că ele nu de fiecare dată vin de la aceeași putere fără început, ci mai presus de toate există o Putere care subzistă fără să fi fost născută vreodată, fiind fără început și Care-i cauza cauzei a tot ce există. Căci într-adevăr, din Tatăl se naște Fiul, prin Care au fost făcute toate și de Care e subînțeles inseparabil și Duhul Sfînt, căci nu poți ajunge să te gîndești la Fiul fără să fi fost mai întîi luminat de Duhul. Deci întrucît Duhul Sfînt, din Care izvorăște asupra creației orice împărțire de bunuri, e în strînsă legătură pe de o parte cu Fiul, cu Care îl și concepem în chip imediat, dar pe de altă parte e strîns legat și de Tatăl (Care e cauza Lui, căci din El purcede) judecînd-o după ipostas, însușirea proprie a Duhului îl situează în urma Fiului și împreună cu Fiul, dar ființa Și-a luat-o prin purcedere de la Tatăl. Căci Fiul e Cel care face cunoscut și pe Duhul Cel purcezător din Tatăl, ca unul Care fiind singur născut în chip unic a ieșit strălucind ca o lumină din Lumina cea nenăscută, așa încît potrivit acestei însușiri distinctive El nu se confundă nici cu Tatăl, nici cu Duhul Sfînt, ci se recunoaște singur după însușirea de care am vorbit. (Sfântul Vasile cel Mare, Epistole, Editura IBMBOR, 1988, Epistola 38)
Reply With Quote
  #56  
Vechi 18.08.2013, 20:03:46
antiecumenism antiecumenism is offline
Banned
 
Data înregistrării: 07.08.2006
Locație: ROMANIA,jud. Brasov
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.243
Implicit

Când și cine dobândește Duhul Sfânt?

http://www.calauzaortodoxa.ro/calauz...hului-sfant-i/


"Iisus Hristos a zis: “Vântul suflă unde voiește și tu auzi glasul lui, dar nu știi de unde vine, nici unde se duce. Astfel este cu oricine născut din Duhul” (Ioan 3, 8). Aceste cuvinte înseamnă că putem să auzim prezența Duhului în inima noastră, s-o simțim și s-o pipăim, dar nu putem niciodată să ghicim de dinainte împrejurarea și ceasul în care ne va vizita. Vedem că Apostolii au primit Duhul Sfânt în momentul în care nici nu se așteptau. Doar în ziua Rusaliilor le-a fost prevestită venirea Duhului, care s-a întâmplat în ziua rânduită, în locul rânduit. Și atunci n-au primit Duhul Sfânt ca răsplată pentru reușitele lor personale, ci în dar, pentru credința și nădejdea lor. Rugăciunea din tot sufletul, căruia i se dedicaseră de la Înălțarea Domnului până la venirea Duhului Sfânt, nu era atât un mijloc ca să primească Duhul, cât o pregătire pentru acest eveniment. Prin urmare, nimeni nu poate să știe în ce moment și în ce chip va primi darurile Sfântului Duh, pentru că darurile se dau pe neașteptate, atunci când vrea, și celui care vrea Dătătorul darurilor. De aceea, fac o mare greșeală cei care așteaptă să primească Duhul Sfânt într-un loc concret, și la o anumită oră. Mai ales cei care născocesc mijloacele proprii pentru dobândirea acestui scop, nu numai că nu primesc Duhul Sfânt, dar își iau asupra lor un păcat înfricoșător. Înainte să vorbim despre cum putem să dobândim Duhul Sfânt, trebuie să subliniem că acesta se dă doar celor cu adevărat credincioși. Și credinciosul adevărat este cel care mărturisește corect Sfânta credință ortodoxă, fără niciun adaos, lipsă sau schimbare, așa cum ne-au lăsat-o Sfinții Apostoli și cum ne-au formulat-o și au garantat-o Sfinții Părinți la Sinoadele Ecumenice. Orice îndoială sau sofism, pe teme de credință, înseamnă neascultare. Și cel care nu ascultă nu poate niciodată să devină locaș în care să se sălășluiască Duhul Sfânt. "

de Sfântul Inochentie al Moscovei
extras din: Glasul Sfintilor Parinti – Editura Egumenita 2008
Reply With Quote
  #57  
Vechi 27.08.2013, 00:00:04
valentin.viliga's Avatar
valentin.viliga valentin.viliga is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 01.11.2008
Locație: arad
Religia: Ortodox
Mesaje: 467
Implicit

Mantuitorul spune foarte clar "Duhul adevarului care de la Tatal purcede", purcederea din vesnicie a Duhului este doar de la Tatal, trimiterea in lume este prin Fiul.
__________________
valentin_top_bizant
Reply With Quote
  #58  
Vechi 28.02.2015, 17:37:24
tot-Laurentiu's Avatar
tot-Laurentiu tot-Laurentiu is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.11.2008
Religia: Ortodox
Mesaje: 553
Implicit

Deci arată tu că Dumnezeiescul Duh este din cele ce nu au fost, și atunci Îi dai Lui ipostasul și de la Fiul, același lucru fiind a zice că de la amândoi (de la Tatăl și de la Fiul). Deci, fiind din amândoi, nu este cu putință ca Duhul să nu fie una din toate (zidirile) sau - ceea ce pare mai măsurat - a nu avea Cel unul pe amândoi pricinuitori și început și pe unul, și pe altul. Căci - așa cum amândoi sunt început al tuturor, din amândoi aducându-se întru ființă toată zidirea - tot astfel, dacă Duhul Sfânt Se va purcede din amândoi (după cei ce cugetă cele ale papistașilor), amândoi vor fi început al Duhului și, de aici, două vor fi începuturile Dumnezeirii celei una. Căci, dacă Fiul folosește la ceva și aici, precum și acolo împreună zidește cu adevărat, fără de îndoială că și El va fi pricinuitor al Duhului. Iar dacă nu folosește la ceva, în zadar s-a lua; și, ca dintru o socoteală geometrică, teologii papistași s-au arătat cu adevărat deșerți. Căci nu pot zice că - așa cum la zidiri și unul și altul (Tatăl și Fiul) fiind început, nu mai puțin un început este - tot astfel și aici unul va fi începutul, deși s-ar zice din amândoi. Căci acolo - precum am zis - este firesc, iar nu ipostatic. Pentru aceea, puterea cea ziditoare este una la amândoi. Căci l-am auzit puțin mai sus pe cel numit cu numele teologiei (Grigorie Teologul), numindu-L pe Tatăl "izvor și început al Luminii celei veșnice", iar pe fiul "fără de început nicidecum, ci început a toate". "Pentru aceea, numai Tatăl este izvor al Dumnezeirii celei mai presus de ființă", a zis marele Dionisie Areopagitul. Și iarăși: "Tatăl este Dumnezeire izvorâtoare, iar Fiul și Duhul ale Dumnezeirii celei cu naștere dumnezeiască (dacă se cuvine a zice așa) vlăstare sădite de Dumnezeu Tatăl și oarecum flori, și lumini mai presus de toată ființa." Și iarăși: "iar deosebite sunt cel mai presus de ființă nume și lucru al Tătălui, și al Fiului, și al Sfântului Duh, nici o întoarcere întru acestea s-au cât de cât obștime aducându-se în lăuntru". Și, întru al treilea capitol pentru tainica teologie, zice: "În Învătăturile teologice, am arătat care este părintimea și fiimea (de care se vorbește în teologie); ce vrea să însemne teologia Duhului; cum, din binele cel nematerial și fără de părți au răsărit luminile cele din inimă; și cum au rămas neclătite, deși cu odrăslirea veșnică, întru Dânsul, și întru Sine, și unele întru altele." Și iarăși: "cele ale nașterii (odrăslirii, rodirii) Dumnezeirii celei mai presus de ființă nu se întorc unele către altele". Deci, dacă-L vei numi "pucezător" pe Fiul, Tatăl nu poate fi purcezător niciodată, căci Se va împărtăși cu Fiul la nașterea cea dumnezeiască. Ci acest lucru este oprit. Iar de-L vei numi "purcezător" pe Tatăl (precum și este cu adevărat), Fiul nu poate fi purcezător. Așadar Duhul nu este dintr-Însul. Căci Dumnezeire cu odrăslire dumnezeiască este numai Cel unul născător și purcezător, fiindcă după acestea și este El cu odrăslire dumnezeiască.

Pe această împărtășire oprind-o și marele Vasilie, scriind către fratele său (Sf. Grigorie al Nissei), zice: "Duhul Sfânt Se ține de Fiul cu Care fără de despărțire Se înțelege. Iar de pricina care este Tatăl are aținat pe a fi, de unde Se și purcede, semn cunoscător al însușirii ipostasului având a Se cunoaște după Fiul, și împreună cu Dânsul și a avea ființa din Tatăl. Iar Fiul, Cel ce are Duhul Care Se purcede din Tatăl, Îl face cunoscut prin Sine și împreună cu Sine, El singur strălucind cu chip de cea una naștere din Lumina cea nenăscută. Nu are nici o împărtășire către Tatăl sau către Duhul Sfânt după însușirea semnelor cu care Se cunoaște". Vezi cum se află Duhul Sfânt către Tatăl și către Fiul și care sunt semnele Fiului și ale Duhului cu care Se cunosc? Deci - zice - Fiul lui Dumnezeu cel unul-născut ni-L face cunoscut și Îl arată pe Duhul Sfânt prin Sine și împreună cu Sine. Dar nu Îl și purcede, ca să nu aibă împărtășire la însușire cu Tatăl. Căci - zice - Duhul Sfânt are aținat pe a fi de pricina care este Tatăl, însușire care este numai a Tatălui. Căci - zice Teologul - toate câte are Tatăl sunt ale Fiului, afară de pricină. Deci care din dumnezeieștii teologi din tot veacul s-au auzit că au dat la cele două însușirile fiecăreia din cele trei Fețe ale uneia Dumnezeiri, și nu le-au păzit neamestecate? Iar că însușire a Tatălui este a purcede este arătat. Căci - zice - de pricina Care este El este aținat Duhul, de unde Se și purcede, de la Care și are ființa, măcar că este cunoscut după Fiul și împreună cu Dânsul.
.................................................. .................................................. ...............................................
După acest nemincinos martor al adevărului să vie de față să mărturisească împreună cel ce a fost viu luminător al Alexandriei, Chiril; că zice în cuvântul cel pentru Sfânta Treime: "Cele trei închinate Ipostasuri se cunosc și se cred în Tată fără de început și în Fiu Unul Născut și în Duh Sfânt, Care Se purcede din Tatăl nu cu chip de naștere, precum Fiul, ci Se purcede, precum s-a zis, numai din Tatăl ca de la gură, dar S-a arătat prin Fiul și a grăit în toți Sfinții Prooroci și Apostoli"€. Și aiurea iarăși "nu precum Fiul este cu chip de naștere din Tatăl, așa și Duhul Sfânt din Fiul cu chip de purcedere, departe de această hulă și multa dumnezeire (politeism); că Unul este la noi a amândurora Fețelor pricinuitor și legătură, Tatăl".€
.................................................. .................................................. .................................................. .
Deci, de vreme ce după Acestea, adică după Fețe, zic ei din cele două cea una, după care și începutul și pricina se înțelege și se zice, pentru aceea din două începuturi zic ei pe Fața cea una și două începuturi și două pricini și multă dumnezeire (politeism) aduc înăuntru. Că un Dumnezeu este nu numai pentru că este o fire, ci pentru că și la o Față au aducerea Cele dintr-Insa; și la o pricină și un început Cele din Început Se aduc, nu numai împreună Amândouă Cele două, ci și Fiecare dintr-Însele deosebit. Și pentru aceasta un început al Dumnezeirii este și un Dumnezeu după această aducere; pentru că amândouă Fețele se aduc la una fără de mijlocire. Că, de nu ar fi fără de mijlocire și Duhul din Tatăl, aceasta, adică cu mijlocire, două de nevoie face pricinile Duhului, pe cea din mijloc și pe cea de la margine și nu este cu putință pentru o aducere care ar fi întru acest fel să fie un Dumnezeu Cele trei; iar mai vârtos nici Dumnezeu nu este cu putință a fi Cel ce prin mijlocirea Dumnezeirii este din Tatăl; că prin mijlocirea Dumnezeirii a venit Tatăl la zidiri, după teologi.
.................................................. .................................................. ................
Iar latinii (o, nebunie împreună și mândrie) pe cea după dreapta credință și mărturisită la Dumnezeu rânduială o leapădă, iar pe cele ce Marele Vasile și Grigorie Teologul mărturisesc că sunt mai presus de cunoștința lor, ca cele ce sunt negrăite și mai presus de noi, ei se laudă că le-au priceput și pentru purcederea cea negrăită și neînțeleasă a Duhului în deșert grăiesc, iar mai potrivit a zice, hulesc, cu mijlocire și fără de mijlocire pe ea zicându-o și de aproape și de departe, prin care acestea se primejduiesc și întru zidire a trage pe Sfântul Duh. Pentru aceasta nu de nevoie, nici pururea după Fiul Se pune Sfântul Duh de cea de Dumnezeu insuflată Scriptură.
.................................................. .................................................. .............
Ci ca să nu zică cineva, socotind că acestea pentru înomenirea lui Dumnezeu și s-au zis și s-au săvârșit de Tatăl, că nu este semn de ajuns acesta spre aflarea pricinii celei ce se caută, să asculte pe dumnezeiescul Damaschin, care scrie întru al 8-lea din dogmaticeștile capete: "Credem și întru Unul Duhul Sfânt, Care din Tatăl Se purcede și în Fiul Se odihnește[69]. Și în cel pentru locul lui Dumnezeu Dumnezeu este Duhul cel Sfânt, putere sfințitoare, ipostatică, din Tatăl fără de despărțire purcezându-Se și întru Fiul odihnindu-Se[70]. Pentru aceea și cămăraș al dumnezeiescului Duh și este și Se zice Hristos, ca Cel ce este Fiu adevărat al lui Dumnezeu. Care și dumnezeiescul Chiril în Comori arătând, toată nevoia este, zice, pe Sfântul Duh a-L zice că este de dumnezeiască fire; al căreia începătură și este, după Apostolul; iar de este aceasta, nu este zidire, ci Dumnezeu mai vârtos, ca Cel ce este din Dumnezeu și în Dumnezeu[71]. Și iarăși Dumnezeu dar este Duhul, Cel ce este în Fiul de la Tatăl firește și toată lucrarea Lui o are[72]. Și dumnezeiescul Grigorie Dialogul, în cuvântul său cel de pe urmă, zice: Duhul Sfânt din Tatăl Se purcede și în Fiul rămâne[73]. Că așa privindu-Te pe Tine, vom apuca mai înainte văzându-Te izvor al vieții, întru Sine vărsându-Te și întru Sine stând[74], după marele între cei arătători de cele dumnezeiești Dionisie. (Dreapta credinta in scrierile Sfintilor Parinti. Vol. 2, Editie ingrijita de Florin Stuparu)

(Sf. Grigorie Palama - Cuvânt întâi doveditor cum că nu și din Fiul, ci numai din Tatăl Se purcede Duhul Sfânt)

Last edited by tot-Laurentiu; 17.03.2015 at 16:34:07.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Cele 7 daruri ale Duhului Sfant Laurentiu Generalitati 52 28.03.2016 12:29:30
Hula impotriva Duhului Sfant Eliana Generalitati 22 19.02.2011 01:52:40
Despre pacatul impotriva Duhului Sfant lacrimi Din Noul Testament 35 14.04.2010 07:23:20
hula impotriva Duhului Sfant anaana71 Generalitati 14 30.01.2010 14:30:27
DUMINICA POGORARII DUHULUI SFANT SSB Despre Biserica Ortodoxa in general 14 11.06.2008 19:37:23