Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Dogmatica
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 24.02.2016, 22:01:45
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit Adam inainte de cadere

Din cartea ortodoxa a carui titlu la final am sa-l dezvalui pentru a putea fiecare sa citeasca , lipsit fiind, de toate prejudecatile si ideile preconcepute.

Prolog
O! Lumea astazi se intrece in cunostiinte si in stiinte. Si isi etaleaza toate acestea cum stie mai bine. Si apoi se ia la intrecere cine stie mai multe, cine tine minte mai multe, si care este mai invatat.
Insa cel mai neinvatat om in ale stiintei ale lumii acesteia , poate fi mai invatat decat toti daca Duhul Sfant salasluieste in el. asa o spun sfintii nostri, si trebuie sa aiba dreptate . Ca doar i-a sfintit Bunul Dumnezeu spre a ne spune noua ce e bine si ce rau.

"Un filosof oarecare l-a întrebat pe cuviosul Antonie cel Mare, viețuitor în pustiul Egiptului, care era om necărturar, zicîndu-i: Cu ce te folosești, părinte, și-ți mîngîi sufletul tău, lipsit fiind de citirea cărții, din care se face folosul sufletului și duhovniceasca mîngîiere? Răspuns-a Sfîntul: "Cartea mea, o, filosofule, este toată făptura cea văzută de Dumnezeu zidită, și oricînd aș voi să citesc cuvintele lui Dumnezeu, pe acea carte, de singur Dumnezeu alcătuită, o pun înaintea ochilor mei și cu mintea mea mă învăț întru dînsa și mă folosesc și mă umplu de duhovniceasca mîngîiere, bucurîndu-mă de Dumnezeu Mîntuitorul meu și slăvesc Tăria Lui cea atotputernică". înțelept este răspunsul cuviosului stareț, carele pe toată făptura cea văzută a numit-o „carte", în care carte Cerul și pămîntul sînt ca două foi, întru care pe cît privim pe cea prea frumoasă zidire a lui Dumnezeu, pe atîtea slove avem care ne învață pe noi pentru Dumnezeu. Oare frumos este cerul cu luminătorii săi? Cu cît mai frumos este Cel ce a zidit cerul și luminătorii cerești! Bun este pămîntul cu bogățiile sale? Cu cît mai bun este Cel ce a zidit pămîntul și toate cele de pe dînsul! Oare cu înțelepciune sînt alcătuite toate cele de Sus și cele de jos? Cu cît mai înțelept este Ziditorul Cel ce le-a alcătuit pe ele.

încă o cunoaștem și pe a noastră nevrednicie, socotind că toate cele cerești și pămîntești, pentru a noastră vremelnică viață, ca să ne slujească nouă, zidite și alcătuite sînt de Dumnezeu, cu neasemănare mai bune în viața veșnică cea viitoare, cu Darul Lui gătite sînt nouă celor de țărînă. Oare vrednici sîntem noi de o Milă că aceasta Dumnezeiască, praf și cenușă fiind? Și oare sîntem mulțumitori de atîtea faceri de bine ale Lui?

De asemenea și alți mari Părinți și învățători (care după cuviosul Antonie au fost) cel mai sus pomenit Vasile al Cezareii și loan Gură de Aur, bisericești Ierarhi, pe făptura cea văzută - Carte au numit-o. Sfîntul Vasile în Hexaimeron către om vorbește: „Nu pentru alta oarecare pricină, de Dumnezeu te-ai zidit, fără numai ca să fii Organ al slavei lui Dumnezeu. Căci, că și lumea toată, ca o Carte scrisă este, care povestește Slava lui Dumnezeu, și pe cea ascunsă și nevăzută Dumnezeiască Mărire, prin sine vestindu-ți ție celui ce ai minte. Iar Sfîntul loan Gură de Aur zice: Cum că omul cel ce are suflet înțelegător (mai înainte pînă a nu fi cărțile) avea făptura în loc de carte, care în mijloc se află înainte".

Deci vrînd prea înțeleptul și Bunul Ziditor, făptură înțelegătoare a face pe om, pentru care și pe toată lumea a zidit-o și a înfrumusețat-o, osebit lui loc pe pămînt și mai ales, mai frumos, mai cinstit, ca o împărătească cetate, ca celui ce avea să fie împărat a tot pămîntul, înainte i-a gătit lui Raiul cel prea luminos - zic - l-a răsădit spre răsărit, pentru care și Sfîntul loan Damaschin zice așa: (în cartea „Pentru Credința Ortodoxă"): „De vreme ce avea Dumnezeu ca din cea nevăzută și văzută zidire să-l zidească pe om, după Chipul Său și asemănare, ca pe un împărat și stăpînitor a tot pămîntul, și al celor ce sînt pe dînsul, înainte i-a gătit lui ca o cetate împărătească Raiul, întru care petrecînd el viețuind, fericită și prea bogată viață să aibă, pentru că este Dumnezeiescul Rai de Dumnezeieștile mîini în Eden sădit, ca o păzitoare a toată veselia și sufletească desfătare. Pentru că Edenul „dulceață" se tîlcuiește, spre răsărit mai presus decît tot pămîntul aflîndu-se, cu bine prefăcut văzduh, mai subțire și mai luminos strălucindu-se, cu saduri de-a pururea verzi înfrumusețîndu-se, plin de bună mirosi re și plin de lumină și frumusețe mai presus decît toată simțirea, și bunătăți care întrec cugetul, Dumnezeiesc fiind locul și vrednic lăcaș al omului celui ce este după Chipul lui Dumnezeu" Sfîntul Damaschin.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #2  
Vechi 24.02.2016, 22:05:33
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Sînt unii din tălmăcitorii Sfintei Scripturi, care socotesc, cum că Raiul, în care a fost Adam, acum nu se află, că s-a stricat prin potop, pentru că apele potopului, tot pămîntul și pe cele mai înalte locuri și munții i-au acoperit, și nu numai zidirile și tot lucrul făcut de mîini omenești l-au risipit, ci și toate cele de Dumnezeu sădite: copaci, păduri, dumbrăvi, saduri, ca pe niște trestie le-au așternut pe pămînt, drept aceea și Raiul pămîntesc, întru carele a fost Adam ca și celelalte saduri prin apele potopului s-au stricat, care un an întreg tot pămîntul l-au acoperit. Iar cel de după potop se numește Rai și se înțelege simțirilor omenești, acela nu se socotește a fi pămîntesc, ci oareșcare din cele de Sus, sau în văzduh, sau în Cer, este osebit loc, spre odihna sufletelor celor drepți, care de la Dumnezeu s-a gătit celor ce din viața aceasta se mută, în care și Sfîntul Apostol Pavel a fost răpit.
însă Sfinții Părinți cei de demult, precum Irineu, Iustin, Atanasie, Epifanie și alții cu o unire zic pentru Raiul pămîntesc, întru carele a fost Adam, și acum este întreg și nestrămutat, că pe Enoh cel drept și pe Ilie Proorocul care viețuiesc în el (împreuna cu dînșii) a păzit Domnul și pe acel loc de apele potopului, pe care și pînă acum îl păzește întreg. Pentru că de l-ar fi înecat potopul pe Rai, atunci fără de îndoială și pe Enoh ce era într-însul l-ar fi înecat. Deși după părerile unora din Neoterici cum că Enoh a fost răpit în văzduh, și acolo ar fi fost fost ținut pînă la încetarea potopului, deci așadar în care Rai viețuiește pînă acum cu trupul Enoh și împreună cu dînsul și Ilie? De aici se arată, cum că Raiul de potop nevătămat s-a păzit.
Nu de necrezut este și aceasta, cum că (sînt) alte mai înfrumusețate și mai strălucitoare locuri, osebite de pămîntescul Rai, întru înălțimea și Slava Cerului mai cu apropiere, și care nu se pot cuprinde cu simțirile omenești, de la Atotputernicul Dumnezeu rînduite spre odihna sufletelor celor drepte după vrednicia fiecăruia. Precum și în Evanghelie ne încredințează: Cum că multe lăcașuri sînt la Tatăl Meu Cel din ceruri. Care și de la Sfîntul Grigorie Dialogul putem a ne încredința. Pentru că întrebîndu-l Petru diaconul, de sînt primite sufletele drepților mai înainte de primirea trupurilor? a răspuns Sfîntul: Aceasta nu se poate zice pentru toți drepții, cum că îndată după ieșirea din trup ar fi primiți în ceruri, nici iarăși a fi depărtate de cereasca primire sufletele celor ce întru desăvîrșită dreptate s-au mutat de aici. Sînt oarecare suflete drepte, care de la Cereasca împărăție sînt întru oarecare lăcașuri mai cu depărtare. Iar pricinii acesteia nu este alta, fără numai aceasta, pentru că oarecare neajungere au avut întru dreptatea cea desăvîrșită, dar cum că sufletele cele ce întru desăvîrșită dreptate au ieșit din legăturile trupești și sînt primite în sălașurțle cerești, aceasta mai mult decît lumina este arătat. Si celelalte pentru aceasta sînt în cartea lui scrise.

Iar nouă pentru aceasta ne este cuvîntul, cum că sînt și alte luminate locuri (afară de Cer și osebite de simțitorul și pămîntescul Rai) întru care se odihnesc sufletele sfinților. Și aceasta se poate ști din istoria vieții Sfîntului loan Gură de Aur, după a cărui sfîrșit, s-a descoperit lui Adelfie episcopul Arabiei, care pe mulți sfinți învățători bisericești i-a văzut la locuri luminoase odinnindu-se, iar pe loan Gură de Aur nu l-a văzut acolo, și acesta a fost întristat. Și l-a înștiințat pe el, cum că loan stă înaintea Scaunului lui Dumnezeu, împreună cu Heruvimii și Serafimii: caută pentru aceasta în Noiembrie în 13 zile, la sfîrșitul istoriei vieții Sfîntului loan Gură de Aur. Si de este că sufletul Sfîntului loan Gură de Aur stă înaintea Scaunului lui Dumnezeu împreună cu Heruvimii și Serafimii, iar celelalte suflete ale învățătorilor (bisericești) la alt oarecare loc luminos se odihnesc, iată dar că arătat se face de aici cum că sînt și alte lăcașuri pentru sfinți, afară de însăși Locuința Cerului.
însă și pămîntescul Rai, nu fără de sălășluire întru dînsul a sufletelor sfinților se află. Pentru că și Sfînta Muceniță Doroteia, după sfîrșitul pătimirii sale, lui Teofil Scolasticul după cum s-a făgăduit i-a trimis daruri din Rai, mere și flori, simțirilor înțelese, care nu întru alt loc undeva, fără numai în pămîntescul Rai au crescut. Din care și cel mai înainte pomenit cuviosul Eufrosin trei mere simțitoare preotului le-a dat. care și mîncate au fost de frați. Deci dar pămîntescul Rai este întreg și sfinții se sălășluiesc întru el.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #3  
Vechi 24.02.2016, 22:10:02
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

După alcătuirea și înfrumusețarea tuturor celor de sus și a celor de jos văzute zidiri, și după sădirea Raiului, Dumnezeu Treimea, Tatăl și Fiul și Sfîntul Duh, întru Dumnezeiescul Său sfat a zis: „Să facem pe om după Chipul nostru și după asemănare, ca să stăpînească peștii mării și păsările cerului și fiarele și dobitoacele și tot pămîntul și toate jigăniile ce se tîrăsc pe pămînt, și a făcut Dumnezeu pe om" (Fac. 1, 28).
Chipul lui Dumnezeu și asemănarea nu în trupul omenesc se închipuiește, ci în suflet, căci Dumnezeu nu avea trup.
Dumnezeu, este Duh netrupesc și sufletul omenesc l-a zidit netrupesc, Luiși asemenea, singur stăpînitor, înțelegător, nemuritor, părtaș veșniciei și-l însoți pe el cu trupul, precum și Sfîntul Damaschin către Dumnezeu grăiește, la Troparul îngropării: „Mi-ai dat mie suflet prin Dumnezeiasca și de viață făcătoarea insuflare, din pămînt trupul zidindu-mi". Deci sufletul este chipul lui Dumnezeu, de vreme ce are întreită putere, iar o fire. Iar puterile sufletului omenesc acestea sînt:
Pomenirea, înțelegerea, Voia. Cu pomenirea se aseamănă lui Dumnezeu-Tatăl, cu înțelegerea lui Dumnezeu-Fiul, cu voia lui Dumnezeu-Duhul Sfînt. Iar precum întru Sfînta Treime, măcar deși sînt trei fețele, însă nu-s trei Dumnezei, ci Unul Dumnezeu, așa și în sufletul cel omenesc, măcar deși sînt trei, precum s-a zis, sufleteștile puteri, însă nu-s trei suflete, ci un suflet.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #4  
Vechi 24.02.2016, 22:15:30
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

între chipul și asemănarea lui Dumnezeu ce este în sufletul omenesc, deosebire pun sfinții Părinți: Vasile cel Mare în Hexaimeronul său în vorba a 10-a; Gură de Aur la „Facere" în vorba a 9-a; leronim în tîlcuirea cea de la Proorocia lui lezechiil în cap. 28. Iar deosebirea este de acest fel: Chipul lui Dumnezeu primește sufletul în vremea zidirii sale de la Dumnezeu, iar asemănarea lui Dumnezeu într-însul se săvîrșește în Botez. Chipul în această socoteală, iar asemănarea în buna voire; Chipul întru stăpînirea de sineși, asemănarea în faptele bune, precum și Hristos în Evanghelie grăiește: „Fiți asemenea Tatălui vostru Celui din Ceruri". Iar asemenea cu blîndețele, cu bunătatea, cu nerăutatea și celelalte. Așa o socotește Vasile cel Mare: „Să facem om (zice Dumnezeu) după Chipul nostru și după asemănare: Pe una adică prin zidirea lui Dumnezeu o avem, iar pe alta prin bună voirea noastră o îndreptăm, în cea dintîi stare ne este nouă după Chipul lui Dumnezeu a fi, iar din buna voire ni se isprăvește nouă după asemănarea lui Dumnezeu a fi. Și iarăși: Mie mi-a lăsat (Dumnezeu) ca adică după asemănare Dumnezeiască să fiu, deci pe cea după chip, o am ca să fiu cuvîntător, iar pe cea după asemănare ca să fiu Creștin. Să fiți (a zis Hristos) desăvîrșiți, precum și Tatăl vostru cel Ceresc desăvîrșit este (Matei 5). Oare vezi, unde ne dă nouă Domnul, pe cea după asemănare? Acolo, unde ne asemănăm cu Dînsul, Care pe soarele Său îl răsare spre cei răi și spre cei buni, și plouă spre cei drepți și spre cei nedrepți. De urăști vicleșugul și nu ești pomenitor de rău, nepomenind învrăjbirile cele de ieri, de ești iubitor de frați și împreună patimilor, te-ai asemănat lui Dumnezeu. De-i vei lăsa vrăjmașului tău din inimă, te-ai asemănat lui Dumnezeu. Dacă în ce fel este Dumnezeu spre tine păcătosul, întru acel fel ești și tu spre fratele cel ce ți-a greșit ție, cu milostivirea te-ai asemănat lui Dumnezeu. Drept aceea, pe cea după Chipul (lui Dumnezeu) o ai, adică din ceea ce ești cuvîntător, iar după asemănare te faci din ceea ce bunătatea o lucrezi".Sfîntul Vasile.
Deci să știm, cum că chipul lui Dumnezeu este și în sufletul omului necredincios, iar asemănarea numai în creștinul cel îmbunătățit. Și cînd ar greși de moarte creștinul, atunci numai de asemănarea lui Dumnezeu se lipsește, iar nu de chip. Și măcar și în munca veșnică de s-ar osîndi, chipul lui Dumnezeu același este într-însu! în veci, iar asemănarea a mai fi nu poate.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #5  
Vechi 24.02.2016, 22:19:34
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Erau niște eretici, care se numeau antropomorfîți, de care pomenește Sfîntul Epifanie, cum că tîlcuind cuvintele acelea Dumnezeiești: „Să facem pe om după Chipul nostru și după asemănare, ziceau că Dumnezeu are trup, cap, barbă, mîini, picioare și toate celelalte mădulare, și cum că după acea asemănare a Sa l-a zidit pe om. încă sînt și acum oameni proști, iar mai ales între rascolnici ca aceia, care o zic aceeași, ca și cum Dumnezeu ar fi zidit după Chipul Său capul omului, și barba, și celelalte. Ci precum atunci antropomorfiții erau fără de minte, și între eretici socotiți și de la Biserică lepădați, așa acum aceștia neînțelegători sînt și ereticește socotesc și de lepădarea de la Biserică vrednici sînt, ca cei ce nu știu și nu cred, cum că Capul lui Dumnezeu și Mîinile și Picioarele nu erau materialnice trupești, ci nematerialnice duhovnicești, care sînt Dumnezeiasca lui Tărie a toate și Stăpînirea și Puterea și începătoria tuturor și ținerea a toate și Ființa cea pretutindenea.

Iar pe antropomorfiți îi dojenește Sfîntul Vasile cel Mare în Hexaimeronul său în vorba a 10-a, grăind către dînșii așa: „Cum după Chipul lui Dumnezeu ne-am făcut, să ne curățim inima cea necunoscătoare, înțelegerea cea nepedepsită, părerile pentru Dumnezeu cele neînvățate. De ne-am făcut după Chipul lui Dumnezeu, deci care de un chip cu noi este Dumnezeu? Oare ochi sînt la Dumnezeu? Și urechi, cap, mîini și mădulare pe care șade? Pentru că se zice în Scriptură că Dumnezeu șade. Oare picioare sînt la Dînsul cu care umblă? Oare de acest fel este Dumnezeu? Depărtează nălucirea inimii cea necuvioasă, leapădă de la tine gîndul cel netrebnic Mărimii lui Dumnezeu. Neînchipuit este Dumnezeu, nealcătuit nu cu mărime (de stat) nefelurit, să nu nălucești chip la Dînsul, nici să micșorezi jidovește pe Cel Mare, nici să-L cuprinzi pe Dumnezeu cu trupești cugete, nici să-L scrii împrejur cu mintea ta, pentru că necuprins este cu mărimea. Cugetă de cel mare și marelui să-i adaugi mult mai mult și celui mult încă și mai mult și pe cugetul tău să-l încredințezi, cum că pe cele fără de sfîrșit nu le va ajunge. Chip să nu cugeti, din Putere Dumnezeu se înțelege, nimic nu este de acest fel întru Dumnezeu în ce fel este întru noi, nu avem pe cel după Chipul lui Dumnezeu în chipul trupului nostru, pentru că stricîndu-se trupul, chipul se pierde, deci nu întru acest stricăcios nestricăciunea se închipuiește. Trupul crește, se micșorează, îmbătrînește, se schimbă, într-alt chip este în tinerețe, în alt chip în bătrînețe, în alt chip este în buna petrecere, în alt chip în relele pătimiri, în alt chip este temîndu-se, în alt chip veselindu-se, în alt chip este în pace, în altul în război, în alt chip este fața aceluia ce priveghează și în altul a celuia ce doarme. Deci cum poate să se asemene cel ce se schimbă cu cel neschimbat? Iar ceea ce zice: „Să facem pe om după Chipul nostru, pe cel dinlăuntru om îl zice. Pentru care și Apostolul grăiește: De se va strica omul nostru cel dinafară, ci cel dinlăuntru se înnoiește în toate zilele" (I Cor. 4, 16). Deci înlăuntru avem omul, și îndoiți oarecum sîntem, și adevărată este ceea ce se zice, că înlăuntru sîntem. Pentru că eu după omul cel dinlăuntru sînt. Iar cele din¬afară nu sînt eu ci ale mele sînt, căci nu sînt eu mînă, ci eu sînt cuvîntătorul suflet, iar mîna o parte a omului. Deci trupul cel omenesc o unealtă este a sufletului, iar omul este domnitor chiar numai după singur sufletul. Și iarăși zice: „Și muierea are ființa cea după Chipul lui Dumnezeu, ca și bărbatul, de o cinste cu firea, măcar de-i și mai slabă cu trupul, ci în suflet puterea ei este, de vreme ce de o cinste îi este chipul după Dumnezeu". marele Vasile.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #6  
Vechi 24.02.2016, 22:22:47
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Adam

Deci l-a zidit Dumnezeu pe om, țărînă luînd din pămînt, și a suflat în fața lui suflare de viață și se făcu omul în suflet viu.
întru zidirea lui Adam era înainte închipuirea întrupării lui Hristos în pîntecele Prea Curatei Fecioare. Așa socotește de aceea Sfîntul Ambrozie la Cuvîntul 38: „Precum Adam a fost zidit din feciorelnic pămînt, așa Hristos din Măria Fecioara S-a Născut. Pentru că dacă pămîntul maica lui Adam, de nimeni nu era arat, nici semănat - și a lui Hristos Maică Fecioară n-a cunoscut bărbat, nici semănare. Adam cu mîinile lui Dumnezeu din pămînt s-a zidit, Hristos prin Duhul Sfînt în Pîntecele fecioresc s-a închipuit. Amîndoi sînt lucrul Unuia Tatălui Dumnezeu, pe amîndoi îi lucrează Maica, fiecare din ei este fiu al lui Dumnezeu. însă Adam zidire este, iar Hristos de o ființă împreună cu Tatăl de o fire Dumnezeu și Ziditor este. Sf. Ambrozie.
întrebare: Pentru ce a voit Dumnezeu să zidească pe om dintr-o materie atîta de proastă, din lutul țărînii?
Răspuns: Pentru două pricini: Una, spre ocara și rușinarea diavolului, ca văzînd atîta de proastă și neputincioasă zidire suindu-se în Cerească cinstea aceea, din care acela a căzut, să se înfrunteze și să se rumpă de zavistie; al doilea, ca omul știindu-și prostimea sa, să nu se înalțe întru mîndrie.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #7  
Vechi 24.02.2016, 22:30:05
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Deci a numit Dumnezeu numele întîiului om Adam (Fac. 5, 2).
în limba evreiască, Adam se tîlcuiește „om pămîntesc, ori rumăn, de vreme ce din pămînt roșu este zidit (Roșietic sau în chipul aurului). Iar în cea grecească se înțelege; „mieros cosmos", adică mică lume, căci din cele patru margini ale lumii celei mari și-a luat numirea sa, de la răsărit, de la apus, de la miazănoapte si de la amiazăzi. Pentru că în limba greacă acele patru margini ale lumii se numesc așa: Anatoli = Răsăritul; Disis = Apusul; Arktos = Miazănoapte; Mesembria = Amiazăzi. Din acele numiri grecești, luînd cele dintîi, slova va fi ADAM. Deci precum, în numele lui Adam s-a închipuit lumea cea cu patru margini, pe care Adam cu neamul omenesc avea s-o locuiască, așa întru același nume s-a închipuit Crucea lui Hristos cea cu patru margini, prin care avea mai pe urmă noul Adam - Hristos Domnul nostru, ca pe neamul omenesc locuitor în cele patru margini ale lumii, din moarte și din iad să-i izbăvească.
Ziua în care Dumnezeu a zidit pe Adam (precum mai înainte s-a pomenit) a șasea zi era, care de noi se numește Vineri.
Și în care zi a zidit Dumnezeu fiarele și dobitoacele, întru aceeași zi a zidit și pe om, care cu dînsele se împărtășește întru simțiri. Pentru că omul cu toată zidirea cea văzută și nevăzută, cea materialnică zic și duhovnicească, împărtășire are. Cu cele nesimțitoare lucruri, are pe a fi. Cu fiarele și cu dobitoacele și cu toate jivinele adică pe a simți, iar cu îngerii adică pe a înțelege. însă nu cu îngerii fu zidit omul, ci cu fiarele și cu dobitoacele, și le este lor ca un împreună născut, căci că le este de o vreme și prea mult se aseamănă acelora, precum de dînsul se grăiește în Psalmi 48, 12: „Cu dobitoacele cele fără de minte și s-a asemănat lor". Care lucru mai luminos îl arată Sfîntul loan Gură de Aur, zicînd către om, în Cuvîntul către poporul Antiohiei la Prolog pe Februarie 6: „Cum voi putea să te știu pe tine, oare om ești cu adevărat? Cînd mîniindu-te lovești ca și catîrul, nechezi ca și calul spre muieri, te hrănești ca ursul, îți îngrași trupul ca și taurul și ca vierul, ții minte răul ca și cămila, răpești ca lupul, te mînii ca șarpele, vatămi ca și scorpia, meșteșugești cu vicleșug ca și vulpea, iar veninul vicleșugului îl păzești ca și aspida și ca vipera, urăști pe oameni ca rîsul și celelalte". Și acest cuvințel al lui Aristotel pentru om nu este mincinos. „Cum că între jivini nu este mai bună jivină decît omul, cînd s-ar cîrmui cu înțelegerea. Așa, nu este mai proastă, cînd înțelegerii nu s-ar supune, pentru că atunci sălbăticia și cruzimea omenească o întrece pe iuțimea tuturor fiarelor. Căci și fiarele uneori de facerea de bine ce li se face lor se îmblînzesc, iar oamenii cei răi, mai cumpliți sînt decît leoparzii, cărora cînd le faci bine, mai răi se fac".
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #8  
Vechi 24.02.2016, 22:36:20
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe carele l-a zidit și l-a pus în Raiul cel prea frumos, cel plin de negrăitele bunătăți și dulceți, în cel cu patru pîraie de ape prea curate adăpîndu-se, întru carele în mijloc era Pomul Vieții, din al cărui rod cel ce gustă, niciodată nu moare. Iar acolo era și alt Pom, care se numea înțelegere, sau cunoștință a binelui și a răului. Și era acel pom, pom al morții, pentru că poruncind lui Adam, Dumnezeu, ca din tot pomul să mănînce roduri, i-a dat poruncă să nu guste din pomul cunoștinței binelui și a răului. Că în ce zi de vei mînca (i-a zis) cu moarte vei muri (Facere 2).

Să luăm aminte: în Rai Pomul Vieții și Pomul Morții și în bunul locul cel sfînt s-a aflat pricinuirea răului, ca să se învețe omul ca pretutindenea să se ferească de rău, adică de căderea în păcat și întru sfințenie de ar fi și cu bunătăți viețuind, căci pretutindenea aproape este răutatea, păcatul zic, prin care omul se împiedică și cade. Bine ne sfătuiește Apostolul: „Celui ce i se pare că stă, să se păzească să nu cadă" (I Cor. 10, 12) și Psalmistul: „Greșealele cine le va pricepe?" (Psalm 18, 13).
Iarăși: Pomul vieții este a-ți lua aminte de sine, pentru că nu-ți vei pierde mîntuirea, nici nu te vei lipsi de veșnica viață, cînd îți vei lua aminte singur de tine. Iar pomul științei binelui și răului este iubirea de iscodire, care cearcă lucrurile altora, căreia îi urmează osîndirea aproapelui, iar osîndirii pedeapsa morții celei veșnice în iad. Pentru că cel ce judecă pe fratele său Antihrist este.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #9  
Vechi 24.02.2016, 22:42:08
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Deci a pus Dumnezeu pe Adam peste toate zidirile sale cele de jos, împărat și stăpîn, și i-a supus lui toate sub picioarele lui: oile și boii încă și dobitoacele pămîntului, păsările cerului și peștii mării, ca să le stăpînească pe ele. Și a adus la dînsul pe tot dobitocul și toată pasărea și fiara, blînde și supunîndu-le, pentru că era încă atuncea și lupul ca și mielușelul, leul ca și găina cu năravul, una pe alta nu se vătămau și Adam le-a pus lor tuturor numele așa precum fiecărei jivine i se cuvenea și i se potrivea și i se nimerea fiecărei jivine numele, cu chiar adevărată firea ei și cu năravul ce avea să fie după aceea. Pentru că era Adam foarte înțelepțit de Dumnezeu, îngerească înțelegere avînd. Așa prea înțeleptul și prea Bunul Ziditor așezînd pe Adam, a voit ca să-i dea lui împreună viețuitoare spre iubita însoțire, ca să aibă cu cine de atîtea bunătăți să se desfăteze, și a zis: „Nu este bine ca să fie omul singur, să-i facem lui ajutor" (Fac. 2, 19).

întru începutul facerii lumii, nu-i era bine omului fără de ajutătoarea muiere, pentru că atunci se cădea să se înmulțească neamul omenesc, iar acum umplîndu-se lumea de feluri de noroade, Apostolescul cuvînt pretutindenea se poartă: „Bine îi este omului a nu se atinge de muiere" (I Cor. 7, 1). Iar prin AȘezămîntul cel Vechi se punea prin lege viața ceea ce era după trup, iar în Darul cel Nou viața cea după Duh se sfătuiește, acolo însoțirea se cinstea, iar aici neînsurarea se fericește. Cu cît mai ales singură fecioria cinstită este și slăvită, de care Sfîntul Ciprian zice în Cuvîntul pentru feciorie: „Fecioria este soră a îngerilor, dovedire a patimilor, împărăteasă a faptelor bune, și moștenire a tuturor bunătăților". Ci și în Vechiul Așezămînt au fost niște bărbați ca aceștia sfinți, care fără de însoțire și-au petrecut viața lor, și fecioria lor din pîntecele de maică nestricată o au ferit. Unul ca acesta era llie, Elisei, Daniil și cei trei Tineri și loan înaintetemergă torul.
Și a pus Dumnezeu în Adam somn adînc care împreună și răpire îi era lui, întru care el vedea prin Duhul ceea ce se făcea, și înțelegea taina însoțirii ce avea să i se facă lui, iar mai ales însoțirea cu Biserica cea a lui Hristos singur. Pentru că i s-a descoperit lui de la Dumnezeu (după a teologilor înțelegere) Taina întrupării lui Hristos, căci că i s-a dat lui cunoștință de Sfînta Treime și de căderea ce s-a făcut îngerilor a înțeles și de înmulțirea neamului omenesc ce avea să fie dintr-însul și multe taine prin dumnezeiasca descoperire atunci a știut, afară de a sa cădere, care cu dumnezeieștile Judecăți s-a tăinuit înaintea lui. într-un minunat vis ca acesta, iar mai ales în uimire, a luat Domnul una din coastele lui Adam și i-a zidit lui ajutătoare femeie, pe care Adam dacă s-a deșteptat din somn, văzînd-o a zis: „lată os din oasele mele și trup din trupul meu" (Fac. 2).
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #10  
Vechi 24.02.2016, 22:44:40
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Deci precum întru cea a lui Adam din pămînt zidire, așa întru a Evei cea din coastă, era înainte închipuire a întrupării lui Hristos celei din Prea Curata Fecioară, pe care și Sfîntul Gură de Aur frumos o limpezește, grăind așa în Cuvînt la Nașterea lui Hristos: „Precum Adam fără de femeie, femeie a adus, tot astfel și Fecioara fără de bărbat, Bărbat a născut pentru Eva plătind bărbaților datoria, întreg a rămas Adam după scoaterea coastei trupești, nestricată a rămas și Fecioara după ieșirea Pruncului dintr-însa". întru aceeași a Evei zidire din coasta lui Adam, a fost o înainte închipuire a Bisericii lui Hristos, care din împungerea cea de pe Cruce a Coastelor lui avea să se alcătuiască. Așa de aceasta Augustin tainic asemuiește: „Doarme Adam, ca să fie Eva, moare Hristos ca să fie Biserica. Dormind Adam, se făcu Eva din coasta-i; murind Hristos, cu sulița I s-a împuns coasta, ca să curgă Tainele, cu care se împodobește Biserica".
Insă cu cuviință este a o ști și aceasta, cum că în somnul acel uimicios al lui Adam, care în Triodul Postului, vineri în săptămîna întîia a marelui Post, la Vecernie în citirea cea de la Facere, uimire a fi se grăiește, că se scrie acolo așa: „A pus Dumnezeu uimire peste Adam și a adormit", întru aceea măcar deși i se descopere lui pentru întruparea lui Hristos, ci nu pentru răscumpărarea neamului omenesc. Că de i s-ar fi descoperit lui atunci și de răscumpărare, apoi cu adevărat se cădea ca mai întîi să i se descopere lui pentru călcarea lui de poruncă.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare