Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 15.01.2008, 10:42:09
saccsiv saccsiv is offline
Member
 
Data înregistrării: 28.03.2007
Mesaje: 69
Implicit

Voi aborda subiectul Eminescu , analistul si jurnalistul . Cred ca nu prea si-ar fi gasit loc in mass-media . De fapt cred ca daca ar fi fost la fel de bataios ca in sec. 19 , nu prea si-ar fi gasit loc pe pamant .

Iata argumentele :

Era greu sa inregimentezi un om ca el , sa-i canalizezi scrisul functie de simpatiile politice ale unui grup media . Spunea el ceva si de X si de Y , iar ca analist independent , i-ar fi sarit toti pigmeii de pe esicherul politic in cap .

Pe de alta parte , cred ca l-ar fi preocupat aspecte mult mai importante decat megacircul politico-mediatic , privind dincolo de el , la credinta , neamul , limba si tara romaneasca . Ce s-a ales de ele si de ce ? Patriot cum era , eticheta de extremist i-ar fi fost de mult pusa . Mai mult , cu toate ca n-ar fi fost antisemit ( semiti sunt si arabii ) si nici antievreu , ar fi fost catalogat ca nazist . El , ca orice ortodox real , ar fi iubit poporul lui Israel , dar n-ar fi putut sa taca la ratacirile putinilor dar bogatilor si influentilor ce-si zic iudei dar nu sunt . Caci iudeii fac parte din poporul ales , iar poporul ales il iubeste pe Dumnezeu , nu pe mamona zeul banului .

Cum l-ar fi vazut “ elitele “ , nu-i greu de ghicit .

http://saccsiv.weblog.ro/
Reply With Quote
  #2  
Vechi 15.01.2008, 11:59:16
saccsiv saccsiv is offline
Member
 
Data înregistrării: 28.03.2007
Mesaje: 69
Implicit

Imi cer scuze . Inceputul comentariului anterior trebuie citit astfel :

" Voi aborda subiectul Eminescu , analistul si jurnalistul . Daca ar fi trait azi cred ca nu prea si-ar fi gasit loc in mass-media ... "


http://saccsiv.weblog.ro/
Reply With Quote
  #3  
Vechi 15.01.2008, 12:05:03
partenie partenie is offline
Member
 
Data înregistrării: 27.09.2007
Mesaje: 97
Implicit

Un articol interesant in Gardianul: "Ipoteza socanta despre moartea "Romanului Absolut": Eminescu a fost asasinat
15.01.2008


Disparitia prematura a „românului absolut“, cum il numea Petre Tutea, la data de 15 iunie 1889, din cauza unei demente paralitice, cum s-a spus oficial, este una controversata. Cei mai multi sunt de parere ca Eminescu, sub un fals diagnostic, a fost otravit cu mercur, dorindu-se inlaturarea sa din viata publica. Este primul ziarist caruia i se pune calus intr-o maniera dura, metoda care va fi perfectionata in timpul regimului comunist.

Devenit inca din 1876 jurnalist, Eminescu era poate cea mai vehementa voce care dorea unirea tarii-mama cu Ardealul, incurcand itele celor care doreau o alianta militara cu Germania si Austro-Ungaria. Ca multi alti jurnalisti, Eminescu a intrat in vizorul politiei politice si a devenit o problema si o afacere de stat. Cariera sa de ziarist incepe la „Curierul de Iasi“, urmand, apoi, din 1877, sa activeze la „Timpul“, unde, din 1880, Eminescu devine redactor-sef si redactor pe politica. In calitate de jurnalist, Eminescu critica vehement Parlamentul pentru instrainarea Basarabiei, isi acuza colegii ca participa la infiintarea unor institutii bancare in scop de specula, sustine ca apropierea de Imperiul Austro-Ungar nu este nici posibila si nici recomandabila. Eminescu era dedicat complet luptei pentru Romania, amendand atat liberalii, cat si conservatorii pentru politica de cedare in interesul marelui capital in probleme arzatoare ale timpului. Maiorescu nota la acea vreme ca „Eminescu s-a facut simtit de cum a intrat in redactie prin universul de idei al culturii ce acumulase singur, prin logica si verba“. Stapan pe sine si cu o „neobisnuita caldura sufleteasca“, Eminescu insufletea dezbaterea publica si totodata izbea necrutator „iresponsabilitatile factorilor politici, afacerismele, demagogia si logoreea paturii superpuse“.

Incomod chiar si pentru prietenii apropiati
In scurt timp, Eminescu devine incomod chiar si pentru apropiati. Situatia sa la ziar devine critica in 1880, mai ales dupa ce ataca proiectul de program al Partidului Conservator, lansat de Maiorescu, in care acesta pleda pentru subordonarea intereselor Romaniei si sacrifica romanii aflati sub puterea Imperiului Austro-Ungar. Ambasador al liberalilor la Viena, Petre P. Carp are, printre altele, sarcina de a-l reduce la tacere pe Eminescu. Intr-o scrisoare trimisa lui Titu Maiorescu, acesta ii atrage atentia: „Si mai potoliti-l pe Eminescu!“ Maiorescu protesteaza insa, in noiembrie 1881, Eminescu este inlocuit de la conducerea „Timpului“, retrogradat, iar noul redactor-sef il ataca pe jurnalist chiar in ziarul pe care acesta il condusese.

In 1882, Eminescu participa la fondarea Societatii Carpatii, care isi propunea sa sprijine orice „intreprindere romaneasca“. Adevaratul scop avea, insa, in vedere situatia romanilor din Imperiu. Considerata subversiva de catre serviciile secrete vieneze, organizatia este atent supravegheata. Aici sunt infiltrati agenti, dar si in redactie. Manifestarile organizate de Societatea Carpatii ingrijorau, in mod deosebit, reprezentanta diplomatica a Austro-Ungariei in Romånia. Societatea era un adevarat partid secret de rezerva, cu mii de membri, care milita fatis pentru ruperea Ardealului de Imperiul Austro-Ungar si alipirea la tara, dar executa si actiuni conspirative.

Ziaristul Eminescu, urmarit de servicii secrete straine
Ministrul plenipotentiar al Austro-Ungariei la Bucuresti, Ernst von Mayr, scria, pe 7 septembrie 1882, intr-o nota informativa pentru ministrul Casei imperiale si ministrul de externe din Viena ca „Societatea Carpatii a tinut la 4 iunie o sedinta publica, careia i-a urmat o consfatuire secreta. Despre aceasta am primit din sursa sigura urmatoarele informatii: subiectul consfatuirii a fost situatia politica“. In nota se mai arata ca Societatea dorea sa coopteze studenti transilvaneni de nationalitate romana, care studiau in Bucuresti, pentru a contribui la formarea opiniei publice in favoarea unei „Dacii Mari“. Dintr-un alt raport transmis ministrului de externe austro-ungar Kalkony, in care se vorbea despre o adunare a Societatii, aflam ca un redactor al ziarului „Bukarester Tageblatt“ si spion austriac, Lachman, urmarea foarte atent tot ce intreprindea Eminescu. Baronul von Mayr, ambasadorul Austro-Ungariei la Bucuresti, spunea ca „Eminescu este in permanenta urmarit de F. Lachman, agent austro-ungar care avea sub observatie miscarea «iridenta» a ardelenilor din Bucuresti si ale carui rapoarte sunt astazi cunoscute“.

Necesitatea inlaturarii sale din viata publica
Eminescu continua sa combata si o facea furibund. Critica maghiarizarea numelor romanesti din Transilvania, dar si pe Carol I pentru ca nu se impunea. Condamna „mica intelegere“ dintre conservatori si liberali, iar asta i-a adus si mai multi dusmani. Posibilitatea ca Eminescu sa devina parlamentar, cum obisnuia sa se intample cu multi jurnalisti ai vremii, ar fi fost una nefasta pentru puterile externe Romåniei, pentru ca ar fi putut genera un curent politic ostil si, implicit, neconvenabil intereselor acestora. In acea perioada, Austro-Ungaria rupe relatiile diplomatice cu Romania pentru 48 de ore, Germania ameninta cu razboiul, prin Bismark, care trimite o telegrama lui Carol I, iar Societatea Carpatii este desfiintata. Pe 28 iunie ar fi trebuit semnat tratatul secret de alianta dintre Romania si Tripla Alianta, formata din Austro-Ungaria, Germania si Italia. Acesta prevedea ca tara noastra sa se orienteze politic, in primul rand, spre Austro-Ungaria si interzicea orice proteste pentru eliberarea Ardealului, iar conditia semnarii era anihilarea revendicarii Ardealului de catre Bucuresti. Pana la urma, tratatul va fi semnat in septembrie 1883.

28 iunie 1883, zi fatidica pentru marele poet
Conspiratia asasinarii fizice si morale a lui Eminescu rabufneste tot la data de 28 iunie 1883, cand au loc o serie de evenimente ciudate, menite sa fabrice nebunia eminesciana. In canoanele vremii, a fi declarat nebun insemna indepartarea definitiva din viata publica si, automat, ducea la destituirea celui atins de boala. Se lanseaza zvonul nebuniei inexplicabile, se inventeaza povestea unei boli venerice, se insista pe activitatea sa poetica si mai putin pe cea de jurnalist. Sotia lui Slavici ii trimite lui Maiorescu un billet prin care il instiinteaza ca „domnul Eminescu a innebunit. Va rog faceti ceva sa ma scap de el, ca e foarte rau“. In acea zi, Eminescu se afla la baia publica Mitrasewschi, in compania lui Grigore Ventura, care-l provoaca la o discutie aprinsa pe acesta, pentru ca imediat sa cheme politia pentru „a ridica un nebun“. Eminescu este salvat de prietenii sai apropiati, Secaseanu si Ocaseanu, care-l calmeaza si-l duc acasa. A fost totusi gasit si internat la ospiciu. Politia ii sigileaza casa, iar Maiorescu ii ridica toate manuscrisele si documentele. Ziarul „Romanul“, cu care poetul se afla in polemica, scrie la data de 1 iulie 1883: „Aflam cu sincera parere de rau, ca dl Mihai Eminescu, redactor la ziarul «Timpul», tanar plin de talent si inzestrat, un deosebit geniu poetic, a cazut greu bolnav.“

Calvarul trece prin multe tari
Urmeaza o serie de internari in diferite sanatorii din tara si strainatate. Este otravit lent cu mercur, sub pretextul tratarii asa-zisei boli venerice de care suferea – sifilis – , este batut in cap cu franghia uda, i se fac bai reci in plina iarna, dar poetul se incapataneaza sa nu moara. Un an mai tarziu, Ioan Slavici scria ca „repausul medicamentos sustinut cu indarjire de Mihail Eminescu, pe timpul fugii din Bucuresti la Viena si apoi la Florenta, l-a adus in tara sanatos“. Eminescu insusi, dornic sa reintre in presa, citea stiri despre boala lui. Se revolta spargand vitrinele librariilor sau luandu-si propriile volume de versuri de pe rafturi pentru a le arunca in noroi, calcandu-le in picioare. Un astfel de episod a avut loc pe 8 noiembrie 1886, urmat fiind de internarea sa, ca alineat psihic, la Manastirea Neamt. I s-a mai adus acuzatia ca se lua de femei pe strazile Iasiului, ca le atingea din mers sau ca le apuca de turnura rochiei. Nu putem afla niciodata daca aceste lucruri au fost adevarate. Ajuns la Neamt, Eminescu isi gaseste linistea continuand sa scrie in ciuda tuturor.

«Pacientul» se insanatoseste radical
Intors in casa surorii sale Henrietta, in 1887, este supus unui consult medical din care reiese ca era sanatos psihic. Pe 13 iulie, Eminescu, insotit de sora sa si de un medic din partea locului, Grigore Focsa, ajung la Iasi. A doua zi, la ora 11, are loc un consult medical la care asista dr. Filipescu, medic primar al orasului Iasi, col. dr. Otremba, medic sef al Corpului IV Armata, dr. Rigler, dr. C.Bottez si dr. Negel, profesori la Facultatea de Medicina. Medicii au ajuns la concluzia ca sanatatea lui Eminescu nu este deloc alterata si ca „trebuie a-l supune unui tratament radical numai in ceea ce priveste boala lui cea neglijata, care se manifesta la picioare“. Eminescu este deci sanatos psihic si capabil de a crea.

Ziarist din nou, primeste lovitura finala
In 1888, Eminescu ajunge la Bucuresti insotit de Veronica Micle, care-l scosese din casa Henriettei. In Capitala, poetul isi regaseste vocatia de jurnalist colaborand sub pseudonim cu mai multe ziare si reviste. Pe 13 ianuarie 1889, Eminescu scrie un articol ce va zgudui gurvernul, facandu-l pe Guna Vernescu sa demisioneze, rupand o coalitie fragila a conservatorilor cu liberalii. Destul de repede insa, se va afla faptul ca autorul articolului este „bietul Eminescu“. Este cautat, gasit si internat din nou, in luna martie, in sanatoriul doctorului Sutu. La 13 aprilie 1889, procurorul Mavros ii cere primului presedinte al Tribunalului Ilfov constituirea unei cure pentru pacientul Mihai Eminescu. Titu Maiorescu, Dem Laurian, Stefan Mihailescu, I.L. Caragiale, I. Gr. Valentineanu si Mihail Braneanu au fost convocati si au depus la sectia a doua a tribunalului un proces verbal: „Boala fiind in recidiva, reclama interdictia pacientului si randuirea unui tutor care sa poata primi de la stat pensia lui viagera si sa poata ingriji de intretinerea interzisului“. Acesta a fost redactat in intregime de catre Maiorescu, semnat (pe 12 iunie 1889), iar doctorii Sutu si Petrescu au depus un raport medico-legal in sprijinul procesului verbal, ce continea un interogatoriu destul de controversat de eminescologii moderni. Trei zile mai tarziu, Mihai Eminescu isi gaseste sfarsitul, subit si foarte suspect. In acel moment, de fata s-a gasit doctorul Vines, care, in 1926, povestea ca Eminescu s-a asezat pe pat, iar „peste cateva minute cade intr-o sincopa si moare imediat“. Dupa cum se stie, varianta oficiala a mortii poetului este dementa paralitica.

Cauzele mortii,contestate de medici moderni
Punand cap la cap toate dovezile stranse timp de mai multi ani, Ovidiu Vuia scrie un articol in ziarul „Libertatea“ editat la New York, in mai 1987. „Concluziile mele ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, autor a peste o suta de lucrari din domeniul patologiei creierului, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut o dementa paralitica“. Pe 16 iunie 1889, la o zi dupa deces, lui Eminescu i se face autopsia. Raportul care exista la Academie, dar care nu este semnat, arata ca, dupa autopsie, creierul lui Eminescu avea 1.495 de grame, exact ca si al poetului Schiller, insa, uitat pe fereastra, la soare, acesta nu a mai putut fi examinat de catre Gheorghe Marinescu, asistent la acea vreme al lui Victor Babes. Marinescu spune ca circumvolutiunile creierului erau bine dezvoltate, insa starea de descompunere a organului nu i-a permis efectuarea unei examinari profunde. De asemenea, autopsia mai arata ca inima, ficatul si rinichii erau intr-o stare deplorabila. Rinichii albi si modificarile suferite la ficat sunt caracteristice unui grave intoxicatii cu mercur.

Argumentele ipotezei
Eminescu era perfect sanatos in perioada 1886-1887 pe când se afla la Manastirea Neamt. Gala Galaction vorbeste despre un Eminescu intreg la minte, marturie fiind si actele de bucatarie ale manastirii, intocmite de poet, precum si faptul ca atunci a creat poezii ca „ De ce nu-mi vii?“ etc.

In ultima perioada a vietii sale, cei care l-au intâlnit spun ca era apt si dornic de munca, vorbesc despre nenumaratele note si scrieri ale jurnalistului. Pe când, daca ar fi suferit de paralizie sau de abulie, Eminescu nu ar mai fi simtit nevoia sa creeze.In buzunarul de la haina pe care o purta in momentul mortii, se aflau scrise de mâna, poeziile „Viata“ si „Stelele in cer“.

Prima criza a lui Eminescu, din 1883-1884, cât si recidiva corespund unei psihoze maniaco-depresive, in amândoua cazurile parasind spitalul aproape complet restabilit, cu facultatile intelectuale normale.Inca din Renastere se stia ca tratarea sifilisului cu fumigatii de mercur, dupa cum scria Benvenutto Cellini, avea efect doar in tratarea bolii doar in stadiul primar sau secundar, mai putin in cel tertiar, si deloc in sifilisul localizat cerebral.

Supradozajul medicamentos a jucat un rol important in evolutia bolii poetului. Interesarea sistemului nervos central in intoxicatia cronica cu mercur explica modificarile de comportament, depresie mentala, halucinatii si insomnie.Dupa cum reiese din notele doctorului Vines, starea lui Eminescu s-a agravat in clinica: „I-a aparut o stare deliranta, cu dureri in tot corpul, tremuraturi, incetinirea reflexelor pupilare (la internare normale), tulburari grave sfincteriene“. Aceste simptome sunt explicate prin injectiile cu mercur pe care le primeste in clinica, fara rezultat asupra bolii psihice, dar cu urmari grave secundare.

Autopsia evidentiaza ca rinichii poetului erau albi, iar ficatul era modificat, caracteristice pentru o intoxicatie cu mercur. Creierul sau, lasat pe un pervaz la soare, câteva zile, nu a fost niciodata evaluat de catre exigentul Victor Babes: „Creierul mi-a fost adus de la Institutul Sutu intr-o stare de putrefactie care nu permitea un studiu fin al structurii circumvolutiunilor“."


Liliana Levinta, Patricia Marinescu
Reply With Quote
  #4  
Vechi 15.01.2008, 12:10:09
Glamorous_witch Glamorous_witch is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 08.10.2007
Mesaje: 177
Implicit

Nu sunt sigura cat de crestin-ortodox a fost Eminescu.Inca este disputata religia sa,avand in vedere ca in opera a avut atat poezii in care exprima o pozitie ateista,influente pagane,crestine,chiar si hinduse.Poate nici nu a avut aceleasi credinte de-a lungul intregii vieti,dar probabil a fost foarte interesat de spiritualitatea crestina,daca nu a fost un ortodox practicant
De fapt,a avut cateva opinii care intr-adevar,l-ar fi catalogat destul de usor ca antisemit.Sau ca xenofob,ca tot veni vorba.Eu,personal,nu prea am fost impresionata de ideile lui politice,poate si ptr ca eu sunt extrem de liberala,Partidul Conservator nu suna foarte bine:) Dar,il apreciez pentru opera sa,a fost un scriitor foarte bun.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 15.01.2008, 12:57:16
vsovi vsovi is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.02.2007
Locație: har†>>>s'C'e'r
Religia: Ortodox
Mesaje: 4.024
Implicit

Mi mi se par toate temele lui MEminescu nishte aberatzii contrare credintzei ortodocse, pline de sentimentalisme shi patimi ale filozofiilor vremurilor sale, care bineintzeles continua shi astazi, ale unui natzionalism exagerat al onor-mandriei shi de o iubire platonica shi absurda fatza de diferite fiintze.... sigur ca astea sunt specifice oricarui suflet de poet idealist, SF, sincretist shi bolnav de frumusetzea artei literelor, pe care a cultiv-ato cu maiestrie caci versurile lui parca plang, parca ar canta, parca s-ar indrepta spre Dumnezeu. Oricum el te imbata la drept vorbind shi te fac in ultima instantza sa te pierzi de la Duhul in cotloanele fermecate ale sufletului, avand iluzia ca in sufletul din om chiar s-ar ascunde shi cate un graunte de Hristos. Shi apoi acest amor catre copila respectiva atat de dulce cantat in versuri ne face sa credem ca platonicianismul amoros ar fi mai putzin nociv decat cel badaran...... sa fim serioshi.... pacat este orice gand shi sentiment cu final de nashtere de prunci de la om shi nu de la Dumnezeu pentru om.... deci dragostea lui mult cantata in poeziile sale preastralucite este de o naivitate supraomeneasca shi supramatura avand gustul ca ar exista senesuri aventurii spiritual poetice, dar ce sensuri sa poata exista daca acest mare poet roman a murit tratat cu mercur pe ranile lui de sifilis ca pe vremea aia erau multe boli grave, deci era vorba de un tratament ucigash practicat pe atunci.

o poezie relevanta pentru sufletul lui golit de rautatzile vremurilor:

De ce in al meu suflet

De ce in al meu suflet
De ani eu moartea port,
De ce mi-e vorba saca`,
De ce mi-e ochiul mort?

De ce pustiu mi-e capul,
Viata intr-un fel?
Si tu... tu esti aceea
Ce ma intrebi astfel?

1876
Reply With Quote
  #6  
Vechi 15.01.2008, 13:24:21
ory ory is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 29.09.2006
Locație: Galați
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.527
Implicit

Eminescu este contestat de unii si apreciat de altii,insa cu certitudine el este si va ramane un om mare,cu un asemenea talent,mai ales pentru anii optsute(adica o mie opt sute).
Cand eram indragostita adormeam cu cartea lui in brate sau pe noptiera,cand iubesti si esti tanar nu ai cum sa nu te regasesti si sa te contopesti cu poezia Eminesciana.Imi placea atat de mult incat la scoala nu era nevoie sa ma chinui prea mult sa-l comentez,iar cand era vorba de Eminescu profesoara ma lasa in voia mea,sa-l exprim si sa-l comentez din suflet....si-aveam cu siguranta note mari.
Chiar am invatat pe de rost multe din poeziile sale,doar citindu-le frecvent,de placere...mai ales in perioadele in care sufeream asemeni personajului din creatia lui,din iubire,dintr-o tiranica iubire ce ma domina fara sat,fara sa oboseasca de atata simtire.
A trait cam pana la varsta pe care o am eu acum,33 de ani,fiindca restul de sase ani adaugati au fost un sir lung de zbuciumari,boala si durere...durerea de neinchipuit al oboselii si insomniilor care zdrobeste incet dar sigur fiinta trupeasca si sufleteasca laolalta,ca un sacrificiu adus geniului din el.

....................................

"La ce simtirea cruda a stinsului noroc
Sa nu se stinga-asemeni,ci-n veci sa stea pe loc?
Tot alte unde-i suna aceluias parau:
La ce statornicia parerilor de rau,
Cand prin aceasta lume sa trecem ne e scris
Ca visul unei umbre si umbra unui vis?
La ce de-acu nainte tu grija mea s-o porti?
La ce sa masori anii ce zboara peste morti?
Totuna-i daca astazi sau maine o sa mor,
Cand voi sa-mi piara urma in mintea tuturor,
Cand voi sa uiti norocul visat de amandoi.
Trezindu-te iubito,cu anii inapoi,
Sa fie neagra umbra in care-oi fi pierit,
Ca si cand niciodata noi nu ne-am fi gasit,
Ca si cand anii mandri de dor ar fi deserti-
Ca te-am iubit atata putea-vei tu sa ierti?"
.....................


..."CE E VAL CA VALUL TRECE!".....
Reply With Quote
  #7  
Vechi 15.01.2008, 13:42:30
erzbet erzbet is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2007
Mesaje: 535
Implicit

Draga Vsovi, se vede ca nu ai citit cu adevarat nicio poezie/opera de Eminescu.(nu ai facut decat sa scanezi, cautand asemanari si deosebiri intre ortodoxism si arta lui). Bine zicea el ca "traind in cercul vostru stramt, norocul va petrece"...

"Mi mi se par toate temele lui MEminescu nishte aberatzii contrare credintzei ortodocse"

Nu vreau sa jignesc, insa este imposibil sa nu ma simt indignata cand citesc astfel de opinii.
Iar legat de ortodoxismul lui, cred ca multi si-ar schimba parerea citind Sarmanul Dionis.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 15.01.2008, 13:57:31
Glamorous_witch Glamorous_witch is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 08.10.2007
Mesaje: 177
Implicit

O poezie cu tema crestina(desi contestata de multi crestini),care mi-a placut,este "Preot si filozof"

Preot si filosof
Mihai Eminescu

Caci n-avem sfintii vostri voi ne mustrati, preoti,
Desi de-a voastra tagma suntem si noi cu toti...
Si noua vinatoarea de aur si marire
Ne-nseamna-n asta lume a Raului domnire.
Si noua-nghesuirea pe drumul de placere
In suflet naste scirba si inimei durere.
Si noi simtim ca suntem copii nimicniciei,
Nefericiri zvirlite in brazdele veciei...
Si sufletu-ne-n tremur ca marea se asterne,
Taiat fiind de nava durerilor eterne;
Ca unde trecatoare a marii cei albastre,
Dorinta noastra, spuma nimicniciei noastre.
Si noi avem o lege - desi nu Dumnezeu -
Simtim ca Universu-l purtam si prea ni-i greu:
Stim a fi stranepotii acelui vechi pacat
Ce semintia Cain in lume-o a creat.
De n-o-mbracam in pilde e semn c-am inteles,
Ca-n noi este credinta ce-n altii e eres.
Caci eretic tiranul ce Crucii se inchina
Cind oardele-i barbare duc moarte si ruina.
In van cu miini uscate se roaga, tiind strana,
Deasupra lui cu aripi intinse sta Satana.
Degeaba linga patu-i alaturi sta sicriul
Cind gloatele-i pe lume au tot intins pustiul.
Ce Dumnezeu e-acela care-ar putea sa-l ierte
Ca tari intregi schimbat-au in intinsori deserte?
Si eretic e-acela ce rasa v-o saruta
Cind ura-n a lui suflet, de veche, e statuta?
In van cercati a-i drege, caci rai ramin de-a valma
Si trebuie ca soarta sa-i spulbere cu palma,
Din visul sa-i trezeasca cu care-i inconjoara
Demónul lumii-acestei - comedia-i bizara.

Nu ne mustrati! Noi suntem de cei cu-auzul fin
Si pricepuram soapta misterului divin.
Urmati in calea voastra multimii de absurzi
Si compunéti simfónii si imnuri pentru surzi,
Ascuteti adevarul in idoli, pietre, lemn,
Caci doar astfel pricepe tot neamul cel nedemn
Al oamenilor zilei sublimul adevar
Ce voi spuneti in pilde, iar noi l-avem din cer.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 15.01.2008, 14:07:34
erzbet erzbet is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.02.2007
Mesaje: 535
Implicit

foarte frumoasa poezia
Reply With Quote
  #10  
Vechi 15.01.2008, 14:58:15
Noesis Noesis is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 08.07.2007
Mesaje: 321
Implicit

Sa fin cinstiti, Eminescu a fost un desfranat. Cum altfel avea sa ia sifilis? Si oricum traia cu Vernica Micle fara sa fie casatoriti. Si atunci cum puteti voi sa-l clasificati drept crestin ortodox? Eh. Si mai aduaga anti-semitism si xenofobie....tot necrestinesti.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Eminescu canonizat? dorinastoica14 Stiri, actualitati, anunturi 116 19.01.2013 05:26:31
Crestinismul lui Eminescu Daniel777 Biserica Ortodoxa Romana 29 30.01.2010 15:38:33
Eminescu ateu? pisi Generalitati 39 18.01.2010 16:49:03
EMINESCU Gratiela20 Generalitati 0 21.03.2008 12:41:45
Mihai Eminescu - 157 silverstar Generalitati 8 15.01.2007 18:18:59