Cum ar trebui

[Marimira]

În prealabil postat de AlinB

Adica au calugarii o problema?

Aici nu era vorba despre calugari, ci despre AGabriela...o persoana care nu a ales calea calugariei!

Nu toata lumea se oboseste sa citeasca tot ce scrie cineva, inainte sa dea sfaturi, mai ales..

Aici era vb despre mine sau despre dvs.?! eu am citit ce a scris Gabriela.

Exista diferenta intre sprijin si a fi impins de la spate, intre motivatie si pretext, etc.

Ea s-a exprimat asa: sprijin reciproc pentru mantuire, de ce ar trebui noi sa-i rastalmacim cuvintele? sau sa nu o credem?

Mie mi se pare ca dai sfaturi fara sa citesti ce scrie persoana + nivel de credulitate extrem de periculos.

Da, recunosc aici aveti partial dreptate...am citit tot ce a scris Gabriela, insa cu credulitatea este 100% real, pana la proba contrarie, eu cred ca atunci cand un om acuza o problema/ durere...ea chiar exista!!!


Asta sa i-o spui unui doctor care te anutna ca ai cancer.

Pai doctorul ar putea anunta mai intai familia, care sa pregateasca treptat bolnavul...pentru ceea ce urmeaza sa afle...nu mi se pare intelept din partea medicului...sa trantesti asa cu adevarul in fata intr-un astfel de caz...de CANCER!!!...nu poti preintampina cum poate reactiona pacientul...poti sa-l bagi direct indeznadejde si sa-i rapesti dorinta de a se mai lupta ptentru viata sa. Nu vi se pare prea putin intelept?

Pai atunci ar alerga dupa Domnul, nu dupa "domni".


Cei care au urmat prima cale, in mod sigur si-au gasit-o, pe cand cei care au urmat-o pe a doua, poti fi sigura ca..nu prea.

Eu am inteles )probabil din credulitate ca ea alearga dupa Domnul, altminteri nu ar fi frecventat Biserica si nu ar fi fost participanta activa la slujbele bisericii...si ca astepta un domn, nu ca neaparat alearga dupa domni, aici iarasi ati fost rautacios!!!


Dar daca tineti neaparat, eu va spun ceea ce va doriti sa auziti;
d-voastra aveti intotdeauna dreptate si va rog sa ma iertati pentru ca am indraznit sa va contrazic!

[Florinvs]

Aici din pacate nu stiu cum as putea sa va ajut- depinde doar de dumneavoastra sa-L gasiti pe Iisus Hristos si sa-L primiti in inima dumneavoastra!
Am vazut multi colegi de forum care dau sfaturi bine intentionate si constructive legate de participarea la slujbe, spovedit, impartasit, rugaciuni, insa in final depinde ce simte omul in sufletul lui....

Incerc si eu sa fac accelasi lucru, insa cand sunt trist e mai greu.........atunci cand as fi bucuros probabil mi-ar veni mai usor.

[Florinvs]

În prealabil postat de AGabriela

Singura "cursa" binefacatoare si care implineste este "cursa dupa Hristos". Pe Acesta imi doresc acum a Il gasi. De Il voi gasi in colturile inimii mele, restul va fi "peace of cake"

Aici din pacate nu stiu cum as putea sa va ajut- depinde doar de dumneavoastra sa-L gasiti pe Iisus Hristos si sa-L primiti in inima dumneavoastra!
Am vazut multi colegi de forum care dau sfaturi bine intentionate si constructive legate de participarea la slujbe, spovedit, impartasit, rugaciuni, insa in final depinde ce simte omul in sufletul lui....

Incerc si eu sa fac accelasi lucru, insa cand sunt trist e mai greu.........atunci cand as fi bucuros probabil mi-ar veni mai usor.

[Marimira]

În prealabil postat de Florinvs

Aici din pacate nu stiu cum as putea sa va ajut- depinde doar de dumneavoastra sa-L gasiti pe Iisus Hristos si sa-L primiti in inima dumneavoastra!
Am vazut multi colegi de forum care dau sfaturi bine intentionate si constructive legate de participarea la slujbe, spovedit, impartasit, rugaciuni, insa in final depinde ce simte omul in sufletul lui....

Incerc si eu sa fac accelasi lucru, insa cand sunt trist e mai greu.........atunci cand as fi bucuros probabil mi-ar veni mai usor.

Incercati sa va rugati mai mult si mai profund!

Incercati si un dialog cu Dumnezeu, veti afla desigur raspunsuri la ceea ce este nelamurit cu viata d-voastra!

Dumnezeu sa va lumineze sufletul si sa va indrume pasii sa va puteti gasi linistea sufleteasca!

[Florinvs]

Multumesc!

[AlinB]

În prealabil postat de AGabriela

Singura "cursa" binefacatoare si care implineste este "cursa dupa Hristos". Pe Acesta imi doresc acum a Il gasi. De Il voi gasi in colturile inimii mele, restul va fi "peace of cake"

Sper sa nu pierzi legatura sau in orice caz, cat mai rar, cu inspiratia acestor cuvinte

[AlinB]

În prealabil postat de Florinvs

Aici din pacate nu stiu cum as putea sa va ajut- depinde doar de dumneavoastra sa-L gasiti pe Iisus Hristos si sa-L primiti in inima dumneavoastra!
Am vazut multi colegi de forum care dau sfaturi bine intentionate si constructive legate de participarea la slujbe, spovedit, impartasit, rugaciuni, insa in final depinde ce simte omul in sufletul lui....

Incerc si eu sa fac accelasi lucru, insa cand sunt trist e mai greu.........atunci cand as fi bucuros probabil mi-ar veni mai usor.

Eforturile depuse in momentele de tristete sunt cele mai profunde si mai sincere.
Ideea ar fi ca si atunci cand ne este bine sa avem aceeasi implicare, ca sa nu ajungem la acele momente de tristete.
Problema e ca nu prea reusim asta.

Si mai e o chestie care conteaza, la tine de ex. credinta e mai degraba un element cultural, nu ceva care ar trebui sa dea un sens vietii si sa faca o re-aranjare a sistemului de valori.
Daca ai sa reusesti sa schimbi perspectiva si beneficiile vor fi pe masura.

[glykys]

Draga AGabriela, spune la scaunul de spovedanie tot ce ne-ai spus noua.
Si ai rabdare.

[AGabriela]

În prealabil postat de glykys

Draga AGabriela, spune la scaunul de spovedanie tot ce ne-ai spus noua.
Si ai rabdare.

Si ce va face sa credeti ca nu am spus?

În prealabil postat de Florinvs

Aici din pacate nu stiu cum as putea sa va ajut- depinde doar de dumneavoastra sa-L gasiti pe Iisus Hristos si sa-L primiti in inima dumneavoastra!
Am vazut multi colegi de forum care dau sfaturi bine intentionate si constructive legate de participarea la slujbe, spovedit, impartasit, rugaciuni, insa in final depinde ce simte omul in sufletul lui....

Incerc si eu sa fac accelasi lucru, insa cand sunt trist e mai greu.........atunci cand as fi bucuros probabil mi-ar veni mai usor.

Sa nu uitam ca Hristos S-a nascut intr-o pestera saraca, din smerenie. Asadar, El cauta smerenia pentru a se naste in inimile noastre si pentru a ramane acolo. Dar si necuratul cauta un loc in inimile noastre... E un razboi nevazut pe care-l percepem pe masura ce ne despatimim.

In cursa pentru mantuire, pot obtine victoria numai cei care lupta, respectand intocmai regulile jocului:

<<Smerenia noi o cautam asa: de cate ori ma lauda cineva, a nu primi acele laude. Si, daca un caz ca vine timpul si te-o laudat cineva, n-ai voie sa-l ocarasti, ca, daca-l ocarasti, dai in alta groapa si mai rau. Si stii ce? Trebuie sa spui asa: aceasta persoana ma lauda, dar el nu stie de lupta mea. Si pana la urma poti sa faci cum a zis parintele Cleopa: daca vezi ca te lauda, spui in gand: apoi cum stie sa ma laude, tot asa stie sa ma si oacarasca. Iar daca el ma lauda si constiinta ma mustra, nu mai am nevoie de lauda lui. El ma vede ca un ou ros si cand il spargi pe oul ros vezi ca-i plin de gunoi si-l zvarli cu tot cu coaja. Nu-ti mai trebuie; aista sunt eu.


Si ca sa capat mila lui Dumnezeu, trebuie sa caut ca nu cumva sa fi venit [cineva la mine si eu sa-l fi mahnit], ca daca el pleaca tot cum o venit, am pierdut, ci trebuie sa-i spun, chiar si putin, un adevar. Trebuie pastrat cuvantul acesta, adica faptul ca omul ma lauda, dar constiinta ma mustra si asa nu mai ai nevoie de lauda lui, ca constiinta stie toate ascunzisurile mele. Dar eu trebuie sa-i arat adevarul, ca este Dumnezeu si Dumnezeu este Dumnezeul crestinilor. Si cand te duci intr-o biserica, sa-i vezi pe toti mai buni si pe mine mai pacatos si nevrednic. Smerenia are multe trepte si la treapta cea mai presus, sufletul ajunge cand nu mai crede acelor ganduri care-i spun ca el e mai bun ca altul. Dispar. Atunci Duhul Sfant iti va lumina mintea si iti va desavarsi smerenia; si, cand iti va desavarsi smerenia, sunt aceste semne: cand te va lauda toata lumea, tu nu mai ai nevoie de lauda lor. Iar al doilea semn acesta este: nu mai trece prin fata mintii ca eu is mai bun ca altul.


De aceea crestinii care au smerenie si dragoste, Duhul Sfant ii ajuta sa poata scapa de aceste ispite de care sunt inconjurati. Pentru ca asa spune, ca celor smeriti cu inima Duhul Sfant le descopera tainele. Dar, ca sa spun asa, e foarte greu a capata aceste doua virtuti. Nu le poate capata cineva rapid (peste noapte). Si am socotit eu ca cel mai mult pot capata aceste doua virtuti cei care sunt in vietile de obste si au duhovnici buni care doresc mantuirea fratilor. Si daca le capata, se poate folosi Biserica intreaga. Iar care spun ca-s nevoitori si n-au ochi sa-i vada pe ceilalti, aceia sunt, saracii, de plans, pentru ca – asa zice un Sfant Parinte – trebuie a uri boala, dar nu pe bolnav.

Si atunci bunul Dumnezeu va randui ca sa putem birui acele duhuri; daca eu duc viata de pocainta, Duhul Sfant ne da putere prin semnul Sfintei Cruci. Prima data, cand incepe lupta duhovniceasca, Duhul Sfant ii da putere sa-i scoata din inima si, cu timpul, daca nu da inapoi, poate si din trupul lui sa departeze acele duhuri. Dar, de multe ori, se poate ca Duhul Sfant sa ne lase descoperiti cand vin acele duhuri asupra noastra si, pe masura ce face semnul sfintei cruci, pe acea masura ne ajuta si-i biciuieste pe duhuri. Dar cat timp eu visez ca sa ajung ceva mare, sunt inselat de diavol. Caci, daca din ascultarea unor parinti o sa ajungi ori Prea Sfintit, ori duhovnic, ori econom, atunci trebuie a dubla smerenia si pui asa in minte: „Doamne, intareste-ma sa pot face aceasta ascultare“. Iar daca simti ca nu poti duce, dublezi smerenia si astepti pana ce bunul Dumnezeu te va intari ca sa poti duce. Dar am observat: era un parinte foarte nevoitor si cam bolnav si parintele Cleopa a vrut sa-l faca preot, chiar si duhovnic si n-o vrut si o spus ca „eu peste un an de zile trebuie sa plec“. Si o ramas tot calugar. El asa m-a invatat sa fiu ca sa pot scapa de multe curse ale vrajmasului, sa traiesc nebagat in seama si de cei mari si de cei mici, dar sa nu-i urasc pe cei care ma ponegresc. Si vei scapa de multe curse.



Iar dupa felul cum am inteles, aceasta lucrare corespunde numai daca duc o viata de pocainta. Dar e foarte greu sa traiesti nebagat in seama, insa Duhul Sfant va aprinde inima de dorul lui Dumnezeu si va disparea rautatea din suflet si nu mai vrei altceva decat sa fii numai si numai cu Dumnezeu. Si atunci diavolii care-l ispitesc pe om vor cauta sa dea lupta prin patimi trupesti. Si cand ar sa vada ca prin patimi trupesti nu-l mai poate darama, atuncia schimba. Dar cat timp esti biruit de patimi trupesti, el ii multumit, nu mai lupta ca la inceput, te are in mana. Omul care-i luptat de patimi trupesti se aseamana cu copiii care prind pasari si le leaga de un picior, cu sfoara mai lunga sau mai scurta si-i da drumul sa zboare. Dar el o trage cand vrea inapoi la el.


- La ce va referiti cand spuneti patimi trupesti?
- Patimi trupesti sunt tot ce cuprinde trupescul, mania, razbunarea, mancarea peste masura sunt tot trupesti si toate maruntisurile. Iar cand nu-l mai poate birui prin patimi trupesti si-l vede diavolul ca se smereste si nu mai judeca pe nimeni, se vede mai mic si are cugetarea la moarte si cauta cat poate ca ce nu-i place altuia nu-i face si celelalte, atunci e nevoit sa vina chiar el, pierzandu-si rabdarea. Vine prin vedenii, chiar ia trup de om si se baga si in unele persoane si vorbeste diavolul direct cu omul prin unele persoane. Si daca zice Doamne Iisuse, simte ca diavolul vorbeste prin acea persoana. Adica se baga in om, chiar daca are nume duhovnicesc si te lupta prin om. Si daca nu se poate nici asa, se poate sa apara chair el in persoana, dar nu ca diavol. Ca daca ar aparea ca diavol dintr-o data, iti iese sufletul. Asa, cat ai scapara din doua chibrituri, il vezi ca si prin vis si atunci faci o gura aproape de urechi. Strigi intr-una: Maica Domnului, nu ma lasa!>>
.................................................. .................................................. ...............................................
<<- Exista o stare in care sa simti o libertate a sufletului eliberat de patimi, in care sa nu mai simti povara, sa nu te mai incurce in timpul zilei…?
- Am observat, are mare importanta daca ma pot pazi si de judecata, de a osandi pe altii. Mi s-a intamplat o data ca niste parinti sa ma indemne ca sa ocarasc pe niste frati care i s-o parut ca nu pot pasi cum trebui. Si am zis: ‘Da’ de ce nu-i ocarasti Sfintia Ta, ca eu am venit aici pentru asta… Eu am venit sa-mi plang pacatele mele’. Si, fara sa vreau, [altadata] cred ca o intrat diavolul in mine, am zis o vorba, cea mai mare prostie, vai, Doamne fereste! Am zis vorba asta: „Da’ eu cum pot si dumneata nu poti?” M-am dus la chilie si am zis: „Doamne, da sa fie vis!” Ca numai prin vis pateam ispite din astea. Si mi-am zis asa: pot sa-i vad pe toti ducandu-se de-a dura, eu trebuie sa-mi vad de mortul meu. Daca o venit cineva la mine sa-i dau un sfat, eu de la mine n-am ce zice; eu am scos din traista altora si am dat la altii, nu-i de la mine. Au fost parinti sporiti datorita parintelui Cleopa, care a fost un parinte special. Oameni sfinti, cum a fost si parintele Paisie, pentru ca Duhul Sfant i-a pus la multe incercari. Si ei au inteles foarte bine smerenia.
- Poti invata smerenia fara caderi si incercari?
- Fara incercari, fara ispite, n-o capeti. Si smerenia nu o capeti din fapte bune. Pe masura ce omul e lovit si de diavol si de oameni si din toate partile, atunci el cade intr-o deznadejde, ca nu mai are incredere in el, nici in oameni si are incredere numai in Dumnezeu. Atuncea vede ca adevarul e numai la Dumnezeu. Dar intai nu mai are incredere in el si vede atunci ca si oamenii sunt ca si el. Trebuie sa am mila pentru oameni, dar sa nu am incredere ca m-ar putea ajuta. Dar eu trebuie sa plang mortul meu“.>>



Mai mult:



http://www.razbointrucuvant.ro/2007/...onahilor-2005/