|
|
|
|
|
|||||||
 |
|
|
Thread Tools | Moduri de afișare |
|
#71
31.10.2016, 08:55:46
|
|||
|
|||
Citat:
Problematica si specificul muncii de securitate, si de informatii era cu totul alta! Conducerea DSS-ului (si Iulian Vlad personal) erau interesati de cu totul alte probleme -Depistarea spionilor straini trimisi in Romania -Protejarea secretelor militare si economice romanesti -Obtinerea din strainatate de informatii utile Romaniei -Contracararea actiunilor dusmanoase indreptate impotriva Romaniei, de catre alte state (Ungaria si URSS in special). In cadrul DSS-ului exista o unitate speciala, denumita Unitatea anti-KGB. Securitatea de dupa 1964 si Iulian Vlad personal au slujit interesele statului si poporului roman, nicidecum regimul si ideologia comunista. De altfel securitatea a fost prima institutie de forta care l-a abandonat pe Ceausescu, inaintea armatei. Discutiile de la Malta dintre Mihail Gorbaciov si George Bush au fost interceptate de securitate, iar Iulian Vlad, constient de ce va urma, da ordin tuturor cadrelor de securitate sa adopte o atitudine pasiva, de non-combat. Inca din 17 decembrie 1989, Iulian Vlad da ordin tuturor cadrelor de securitate sa ramana in unitati (cu exceptia celor aflate pe teren in misiuni de culegere de informatii) si sa depuna armamentul din dotare la rastel. In sedinta CPEx din 17 decembrie 1989, Nicolae Ceausescu i critica deschis pe Iulian Vlad, Tudor Postelnicu (ministrul de interne) si Vasile Milea (ministrul apararii) , reprosandu-le ca ce au facut ei se cheama pactizare cu inamicul si ca ar trebui pusi la zid! In tara, comandantii inspectoratelor judetene a ministerului de interne, refuza sa execute ordinele unor prim-secretari din judete, de scoatere in dispozitiv de lupta a unitatilor speciale Scutul a militiei si a batalioanelor mixte de militie-securitate. In noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989, Iulian Vlad i propune lui Vasile Milea sa dea o lovitura de stat, cadrele de securitate de la Directia 5 (care asigurau paza sediului CC) sa aresteze cuplul Ceausescu, pe membri guvernului si ai CPEx, iar armata sa preia puterea. Din pacate Vasile Milea a refuzat varianta, neavând taria de caracter sa se impotriveasca deschis lui Ceausescu. In dimineata zilei de 22 decembrie, când generalul Victor Atanasie Stanculescu (numit ministru al apararii dupa sinuciderea lui Vasile Milea) i propune lui Ceausescu sa paraseasca sediul CC, apare ideea ca acesta sa paraseasca sediul CC utilizând tunelurile subterane. Dar generalul Marin Neagoe (de la directia 5 a DSS) a spus ca nu este posibil, acele tunele nefiind functionale. Imediat dupa plecarea lui Ceausescu din sediul CC, Romeo Campeanu (adjunctul comandantului IGM-ului) vine la TVR si spune- Catre toate cadrele de militie din tara! Militia este a poporului si apara poporul, si nu altceva! Toate cadrele de militie vor ramane in sedii, vor parlamenta cu revolutionarii, si in nici un caz nu vor utiliza armamentul din dotare. Cadrele de militie vor discuta cu revolutionarii, pentru prevenirea distrugerii sau vandalizarii sediilor sau a tehnicii operative. In fata sediului inspectoratului judetean al MI din Targoviste se aduna o multime de oameni, multi din ei fiind infractori de drept comun, borfasi si tigani! Au solicitat eliberarea asa-zisilor detinuti-politici, aflati chipurile in arestul militiei judetene Dambovita! Comandantul inspectoratului le spune la demonstranti- Daca vreti, noi le dam drumul din arest, dar daca la noapte vi se sparg casele, sa nu veniti la noi! Convingandu-se cine sunt de fapt asa-zisii detinuti politici, multi oameni se linistesc, si spun- De astia nu avem nevoie, tinetii in arest! 
|
|
#73
31.10.2016, 09:09:35
|
|||
|
|||
|
Depinde ce intelegeti prin libertate! In 1989 aveam 7 ani- deci este destul de greu sa va raspund la intrebare!
Oricum, daca prin absurd s-ar fi putut, mi-ar fi placut sa traiesc si sa muncesc in anii 70 in Romania!
|
|
#74
31.10.2016, 09:14:54
|
||||
|
||||
|
"Acest pericol iminent (...) este comunismul bolsevic si ateu, care tinteste la rasturnarea ordinii sociale si la subminarea fundatiilor civilizatiei crestine".
Pius XI: Divini Redemptoris, para 3
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com
|
|
#75
31.10.2016, 09:20:30
|
||||
|
||||
|
Citat:
Ambasada Republicii Populare Chineze în Romania Address: Șos. Nordului Nr.2, Sector 1, București, 014101, Romania Tel: +4 021 2328858 Traiasca infratirea intre popoare!
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com
|
|
#76
31.10.2016, 09:21:34
|
|||
|
|||
|
Citat:
Miscare - nu poti parasi tara, nu te poti muta de la sat in oras, sau anumite orase, in scoala ti se preda tie si copiilor o forma de indoctrinare, credinta blamata, drept extrem de limitat la proprietare privata si libera initiativa, etc. Citat:
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau.
|
|
#77
31.10.2016, 09:36:00
|
|||
|
|||
|
Citat:
"Împuternicitul nu e un simplu funcționar comunist, ci un individ cu o autoritate extinsă asupra domeniului pe care-l administrează, cel al cultelor. Intervenția acestuia, deseori brutală, în viața cultului se bazează pe un set de regulamente și de libertăți pe care acest funcționar le primește direct de la centru, de la ministerul specializat și, în multe cazuri, de la Securitate, al cărei subordonat chiar este în dese rânduri." Citat:
Inseamna ca nu esti un adevarat tovaras hot si mincinos ci doar unul dus cu presul de utopia oamenilor muncii exagerat de fericiti in timpul dictaturii comuniste.
|
|
#78
31.10.2016, 09:57:04
|
|||
|
|||
|
Citat:
Chiar daca la scoala inainte de 1989 se preda ideologia atee marxist-leninista (erau intradevar si ore de educatie politica), totusi pentru elevi aceasta nu aveea prea mare relevanta! La scoala ziceai ca ei si acasa faceai ca tine! Oricum, pentru un adolescent sau un tanar, in scoala sau in facultate, prea putina relevanta aveea ora de educatie politica! Ceea ce il interesa atunci pe un elev sau student era -Daca facea o scoala profesionala ori liceu industrial, interesul era in primul rand sa inveti temeinic meseria respectiva! De exemplul pentru un tanar care vroia sa fie electrician, prea putin il interesa ora de educatie politica! Il interesa obiectele strict de specialitate si mai ales instruirea practica in meseria respectiva. -Apoi majoritatea tinerilor, in adolescenta, in viata personala si in timpul liber, i interesau cu totul alte lucruri decat ideologia politica! I interesa sa mearga la un film, la o piesa de teatru, sa invite in oras , la o cofetarie sau un film, o colega care le placea, etc! Cred ca cel mai bine era redata atmosfera din scolile romanesti din acei ani in filme precum Liceenii! Iar in legatura cu mutatul de la sat la oras! Ceea ce conteaza pentru un om (indiferent unde locuieste- la sat sau la oras) este sa iubeasca si sa fie iubit, sa aibă o familie, sa-si poata practica meseria dorita si sa fie sanatos si evident sa aibă credinta in Dumnezeu! Ori acest lucru se putea face si la sat si la oras. De exemplul, daca un om vroia si i placea sa practice meseria de impiegat de miscare la CFR, putea face acest lucru si la sat intr-o statie precum Falciu, si la oras intr-o statie precum Bârlad! Acum in momentul in care un om isi alegea o anumita meserie, era constient de faptul ca aceea meserie are un anumit specific. Si daca de exemplul vroiai sa fii tractorist, tehnician agronom, inginer agronom, erai constient de faptul ca aceea meserie se poate practica de obicei la sat! Important era sa-ti placa meseria respectiva, sa o practici din pasiune si cu raspundere, si sadisfactia profesionala o puteai aveea si la sat si la oras! Dorinta exagerata a unora de a se stabili neaparat si cu orice pret in mediul urban este parodiata in filmul de comedie Buletin de Bucuresti (film in care personajul Silvia Popescu, inginer agronom care primisera repartitie la CAP Bolintin, dorind sa ramana in Bucuresti, se casatoreste fictiv cu taximetristul Radu Popescu, pentru a aveea buletin de Bucuresti).
|
|
#79
31.10.2016, 10:09:52
|
|||
|
|||
|
Citat:
Dincolo de nota de ironie, cred ca aveti destula inteligenta incat sa fiti constient de faptul ca pragmatismul reformelor economice initiate in 1978 de Deng Xiaoping, a dus la o mare rata de crestere economica, si a adus China de astazi in pozitia de una dintre marile puteri economice si politice a lumii! Nu cred ca este produs (sau aproape nu este), pe care sa nu scrie Made in China! Astazi economia chineza are foarte multe mecanisme si principii de functionare care tin de capitalism! Moștenind o țara măcinată de tarele sociale și economice datorate Revoluției Culturale și altor manevre politice de masă ale erei Mao Zedong, Deng a fost nucleul celei de-a doua generații a conducerii Partidului Comunist Chinez. Deng spunea că statul chinez se afla in primul stadiu al socialismului și deci datoria partidului era să perfecționeze socialismul în stil chinezesc. Această interpretare a marxismului reduce rolul ideologiei în gândirea economică și va duce la decizii politico-economice mult mai eficiente. Renunțând la valorile ideologice comuniste, chiar dacă nu la întreaga mostenire marxist-leninistă, Deng a decretat că „socialismul nu înseamnă împărțirea sărăciei”. Justificarea sa teoretică pentru acceptarea regulilor economiei de piață a fost urmatoarea: „Planificarea și economia de piață nu reprezintă diferențele esențiale între socialism și capitalism. O economie planificată nu este definiția socialismului, deoarece există planificare și în capitalism; de asemenea economie de piață există și în socialism. Planificarea și economia de piață sunt amândouă pârghii de control ale activității economice.” Îmbunatățirea relațiilor cu lumea exterioară a fost al doilea țel important al programului de reforme al lui Deng. Dar cele mai importante schimbări au fost în planul intern, și anume: sociale, politice, și cel mai evident, economice. Scopul reformelor lui Deng a fost exprimat prin „Cele patru direcții de modernizare”: agricultura, industria, știința – tehnologia și armata. Strategia pentru atingerea nivelului de națiune industrializată de tip modern a fost numită „economie socialistă de piață”. Spre deosebire de alți lideri chinezi, cum ar fi Hua Guofeng, Deng credea că nicio teorie politică nu trebuie respinsă doar pentru că nu era asociată cu Mao, și, spre deosebire de alți lideri mai conservatori, cum ar fi Chen Yu, Deng nu se opunea unor reforme doar pentru că ele respectau principii ale economiei capitaliste. Aceasta flexibilitate în gândire este subliniată de declarații politice cum ar fi: „Nu trebuie să ne fie teamă să adoptam cele mai avansate metode de management aplicate în țările capitaliste... Chintesența socialismului este liberalizarea și dezvoltarea sistemelor de producție... Socialismul și economia de piață nu sunt incompatibile... Trebuie să ne ingrijoreze deviația înspre dreapta, dar cel mai important, trebuie sa ne îngrijoreze deviația spre stânga. Deși Deng a asigurat suportul teoretic și politic al reformelor sale, este recunoscut de către istorici că puține dintre ele au fost gândite de el insuși. De exemplu, premierul Zhou Enlai a inițiat cu ani în urmă „Cele patru direcții de modernizare”. În plus, multe reforme au fost implementate de lideri locali sub privirea deseori îngăduitoare a autoritaților centrale. Succesul acestor reforme a determinat introducerea lor pe scară din ce in ce mai largă, ajungându-se, în final, la implementarea lor la scară națională. Multe reforme au fost inspirate din experiența „Tigrilor din Estul Asiei” (termen care desemnează economiile din Taiwan, Hong Kong, Singapore și Coreea de Sud). Reiese un contrast izbitor față de modelul perestroika al lui Mihail Gorbaciov în care majoritatea reformelor au fost gândite de mentorul lor. Implementarea reformelor lui Deng se face de jos în sus spre deosebire de cazul URSS unde se făcea de sus in jos, ceea ce în final se dovedește un factor de succes. Reformele lui Deng includ introducerea managementului centralizat de tip planificat al economiei de către tehnocrați cu studii economice, abandonându-se stilul economiei de campanie a lui Mao. Acest tip de management era bazat pe mecanismele pieței, spre deosebire de modelul sovietic. Deng a încurajat decentralizarea în agricultură și dezvoltarea gospodăriilor individuale. La nivel local, stimulentele materiale și nu discursurile politice au fost folosite pentru motivarea forței de muncă, fiind chiar permis țăranilor să-și vândă produsele obținute din recolta proprie pe piața liberă. Cea mai importanta mișcare în direcția reformatoare a fost aceea de a permite autorităților locale din orașe și provincii să investească bani în fabricile pe care le considerau cele mai profitabile, ceea ce a dus la dezvoltarea industriei ușoare. Acest lucru va duce la schimbarea strategiei de dezvoltare a economiei chineze spre creșterea industriei usoare și a exportului producției acesteia. Aceasta era, de altfel, calea optimă de dezvoltare pentru o țară în curs de dezvoltare cu o economie lipsită de capital. Cu o perioadă de dezvoltare scurtă, necesar scăzut de capital de pornire și cerere mare la export, industria ușoară va genera venituri importante, care vor fi reinvestite în unități de producție mai sofisticate si mai moderne. În contrast cu reformele din Iugoslavia și Ungaria, aceste investiții nu erau dictate de guvern. Capitalul investit în industria grea provenea în principal de la bănci, adică din depozitele bancare ale populației. Aceste reforme au avut un real succes, realizând o adevarată revoluție industrială a Chinei. Ele au reprezentat reversul politicii economice izolaționiste a lui Mao. China a decis să accelereze procesul de modernizare prin mărirea volumului de tranzacții cu exteriorul, în special în scopul obținerii de tehnologie de la țările dezvoltate (Japonia și lumea occidentală). Consecința a fost atingerea țelurilor propuse în Cele patru direcții de modernizare prin atragerea de fonduri de investiții străine și trimiterea de oameni la specializare in management, marketing si tehnologie, ceea ce duce la accelerarea dezvoltării economice. Deng a inființat o serie de zone economice speciale, unde investițiile străine și liberalizarea pieței au fost încurajate, atrăgând astfel multe companii străine. Reformele s-au concentrat deasemenea pe îmbunătațirea productivității muncii. Au fost încurajate acordarea de prime în natura și au fost introduse sisteme de prime. Țăranii au fost încurajati să-și vânda surplusul de producție din gospodărie, ceea ce duce la creșterea consumului casnic deci la creșterea nivelului de trai, ceea ce constituie un suport politic pentru viitoarele reforme. În ultimii peste 20 de ani, economia Chinei și-a menținut tendința de dezvoltare accelerată, forța sa economică sporind. În 2003, volumul economic global a situat China pe locul VII în lume, iar volumul comertului exterior - pe locul IV. În urma dezvoltării constante a economiei, China a depășit etapa economiei marcate de penurie și a intrat într-o perioadă de abundență materială, fiind soluționate probleme importante pentru sute de milioane de persoane: hrana și îmbrăcămintea. Deng s-a retras din Biroul Politic în 1987 și a părăsit ultimul său post oficial (președinte al Comisiei Militare de Stat) în martie 1990. Ca urmare a reformelor lui Deng, China a avut și după moartea sa o creștere economică anuală de 8% având una dintre cele mai mari rate de creștere economică din lume. Inflația din anii de după reprimarea demonstrației de la Tiananmen a fost și ea combătută. Instituțiile politice au devenit o garanție a stabilității după ce Deng a înlocuit în rândul acestora pe țăranii-revoluționari cu tehnocrați cu studii superioare. Problemele sociale s-au atenuat odată cu creșterea nivelului de trai.
|
|
#80
03.11.2016, 15:41:36
|
||||
|
||||
|
Citat:
__________________
Cel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este iubire
|
|
|
Mod linear
