Post de bucate sau post de pacate...???

[fallen]

În prealabil postat de Corinusha

Fallen, unele sunt si mai usor adaptabile la situatii diferite.

Patesc si eu ca dupa o saptamana crunta cu stat pest program la lucru sa ajung acasa si sambata efectiv sa nu mai am chef de nimic. Dar de obicei ma ridic la un moment dat, dau drumu la muzica si ma pun pe treaba si ma trezesc ca apartamentul incepe sa arate altfel, vasele nespalate se mputineaza si eu fac treaba dansand de multe ori. Am gasit acea metoda de a face ceva ce nu am chef care ma pune in miscare; in cazul meu curatenie,spalat etc. pe muzica.

Alteori ies dimineata la o plimbare/alergare si cand ajung inapoi, deja m-as apuca de toate odata.

Cauta ceva care sa iti dea energia accea care lipseste; inearca diferite modalitati si fa ca treaba ce trebuie facuta prin casa sa devina distractiva.
Si, ia-ti macar cate 1-2 ore pentru tine in weekend, macar din cand in cand, ore in care sa iesi afara, la aer sau sa faci ceva pentru tine, ceva care te relaxeaza si pune-te sa dormi devreme seara; dimineata s-ar putea sa te trezesti mult mai odihnita si poate chiar sate trezesi mai devreme fara sa ai nevoie de ceas desteptator.
Inventeaza retete cand nu ai de toate in casa si vrei sa economisesti niste bani; nu arunca mancarea; se pot "recicla" unele mancaruri. Make it fun. It is posible :D

Sa stiti ca de la o vreme, de cand a venit primavara, ma trezesc fara desteptator, decum se lumineaza, cand e senin pe la 6,30...mai aud si pasarelele, am auzit si niste ciori intr-o dimineata :)...( din pacate la noua locuinta ma tem ca se aud mai mult masini si tramvaie, desi nu e o artera principala...). De obicei am mai multa energie dimineata, mi-e mai usor sa fac anumite treburi, decat seara, de ex sa spal vase.
Sambata in schimb e cam deprimant cand faci bilantul dupa o saptamana de lucru, nu imi raman vase nespalate, dar trebuie aruncat mancarea care nu s-a mancat ( si nu s-a aruncat mai devreme din frigider tocmai pt ca nu era timp de spalat cratiti), nu prea mai am ce recicla pt ca de la o vreme chiar imi e sila, apoi trebuie facuta alta, daca ai cu ce, daca nu trebuie mers la piata, cumparat si apucat de gatit mai tarziu, pe la 11-12, apoi candtermini de facut curatenie, si cand zici ca esti gata, vine timpul sa pui masa, apoi sa strangi masa, sa speli iar vase, samd.... ca ajunsesem sa fiu invidioasa pe cei care cand veneam eu de la piata si urma sa ma apuc de gatit, ei deja isi faceau curatenie, erau la geamuri, ba una chiar era cu prosopul in cap, isi facuse baie :).... . Din fericire duminica imi ramane libera de obicei, doar daca nu cumva sambata am avut de facut ceva in deplasare ( respectiv la noua locuinta sa-l ajut pe el). Sau se mai intampla sa constatam ca ce-am facut sambata ori nu ne ajunge, ori nu ne place, si sa trebuiasca sa mai facem o tura si duminica...ce bine era daca erau toti barbatii postitori, ca cei de pe forum :) , sa vrea doar cartofi fierti si paine cu apa,dupa ora 3, dar din pacate majoritatea nu sunt ...
Cu gresia si faianta, sincer e mult mai bine si mai usor ( de curatat) decat fara...si cu cat e mai mare suprafata de lucru ( bine, sa nu exageram :)) e mai usor de curatat ca nu e aglomeratie de obiecte pe m. patrat...intr-adevar ar putea fi o placere sa faci curatenie, cata vreme nu apare aglomeratia si nu incep sa se degradeze toate ( de ex in baie au pus pe pereti chit de rosturi alb, si ala nu va ramane asa forever, orice i-am face....); insa din cate am vazut in toate casele cu copii mici....tot ajung sa te copleseasca, la un moment dat...depinde acum si cat esti de silitoare, ca unora poate chiar nici nu le pasa prea mult...( cand cautam apartament, una care vindea, statea in 2 camere, nu prea mare, cu barbatul, copilul si parintii, si incerca sa ne convinga ca nu conteaza marimea apartamentului, ca copilul tot vrea mai mult afara, in parc, la mare, etc :))...si intr-adevar, te simti mult mai bine cand vezi ca ai terminat si totul arata minunat...ca dupa travaliu cand iti vezi copilul, cum zice parintelle :) ( bine nu se refera cand faci curatenie, ci cand postesti, cand mergi in pelerinaje, etc, adica la ascensiuni spirituale :))...

[Steve Works]

Foarte frumos expus. Vreau doar sa adaug importanta linistii. Conteaza foarte mult detasarea de la elementele exterioare, sociale.

[stefan florin]

În prealabil postat de Steve Works

Foarte frumos expus. Vreau doar sa adaug importanta linistii. Conteaza foarte mult detasarea de la elementele exterioare, sociale.

fara liniste nu e nimic

[cristiboss56]

“ Dar tu, când posteşti, unge-ţi capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău
…” (Matei 6, 17-18).

Spun Sfinţii Părinţi că Adam, după ce a fost izgonit din rai, a plâns 40 de zile la poarta Edenului, bătându-şi pieptul cu multă jale pentru a i se ierta păcatul şi a fi primit iarăşi înăuntru. Deci şi noi, astăzi, ne asemănăm strămoşului nostru.
Depărtaţi fiind de împărăţia cerurilor pentru mulţimea păcatelor noastre, trebuie să plângem la uşa milostivirii lui Dumnezeu, prin post şi rugăciune, timp de 40 de zile, pentru ca să ni se ierte păcatele făcute peste an şi în toată viaţa noastră.

[stefan florin]

În prealabil postat de cristiboss56

“ Dar tu, când posteşti, unge-ţi capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău
…” (Matei 6, 17-18).

Spun Sfinţii Părinţi că Adam, după ce a fost izgonit din rai, a plâns 40 de zile la poarta Edenului, bătându-şi pieptul cu multă jale pentru a i se ierta păcatul şi a fi primit iarăşi înăuntru. Deci şi noi, astăzi, ne asemănăm strămoşului nostru.
Depărtaţi fiind de împărăţia cerurilor pentru mulţimea păcatelor noastre, trebuie să plângem la uşa milostivirii lui Dumnezeu, prin post şi rugăciune, timp de 40 de zile, pentru ca să ni se ierte păcatele făcute peste an şi în toată viaţa noastră.

intelepte cuvinte. Post binecuvantat tuturor!

http://www.crestinortodox.ro/paste/p...at-151420.html

Dincolo de acceptiunea simplista, digestiva, a postului.
Fara, insa, a desconsidera infranarea trupeasca.

Predica Sfântului Nicolae Velimirovici la Duminica Iertării şi începutul Postului Mare: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/...a-despre-post/

"Tu insa, cand postesti", spune Domnul, "unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie."

Aceasta este cea mai buna alcatuire ce o primim pentru postire. Iar intelesul de suprafata este deslusit. Cand postesti, fa aceasta pentru Dumnezeu si pentru mantuirea sufletului tau, nu pentru oameni. Nu este catusi de putin important ca oamenii sa vada si sa stie ca tu postesti – cu adevarat, este mai bine pentru tine ca ei sa nu vada si sa nu stie. Pentru aceasta tu nu astepti de la oameni nici o rasplata. Si ce-ti pot da ei, care, ca si tine, se bizuie pe Dumnezeu pentru toate lucrurile? Este important ca Dumnezeu sa vada si sa stie. Si Dumnezeu va vedea oricum; nu poti sa ascunzi nimic de Dumnezeu. Asadar, nu arata postirea ta prin nici un semn vazut; El citeste aceasta in launtru, chiar in inima ta. Asa cum ti-ai uns capul inainte de a posti, fa aceasta si cand postesti; si asa cum ti-ai spalat fata ta inainte de a posti, fa aceasta si cand postesti. Fie ca faci aceasta sau te infranezi de la aceasta – nici una dintre aceste alegeri pe care le faci, nu-ti va spori meritul tau; daca faci aceasta sau te infranezi de la aceasta nici nu te va mantui, nici nu te va duce la pierzare.

Dar aceste cuvinte ale lui Hristos: “unge capul tau si fata ta o spala” rostite atat de hotarat, au intelesul lor launtric profund. Deoarece, daca Domnul S-ar fi gandit numai la capul cel trupesc si la fata cea trupeasca, cu siguranta ca El nu ne-ar fi poruncit sa ne ungem capul si sa ne spalam fata atunci cand postim. El ar fi spus ca este un lucru de mica importanta si lipsit de sens, unde se amesteca roadele postirii, sa-ti ungi sau sa nu-ti ungi capul, sa-ti speli sau sa nu-ti speli fata. Este limpede faptul ca, in adancul acestor cuvinte se ascunde un inteles tainic. De altfel, cel care intelege aceasta porunca a lui Hristos sub infatisarea ei de suprafata si incepe, mai ales atunci cand posteste, sa-si unga capul si sa-si spele fata, va cadea in chipul celalalt al fatarniciei. El va pune iarasi in priveliste, inaintea oamenilor postirea sa, insa intr-un chip diferit. Dar Domnul tocmai aceasta a cautat sa ne invete in chip lamurit, ca sa nu facem. Atunci, nu mai exista nici o indoiala ca aceasta porunca si are intelesul sau launtric. Care este acela? Este asemenea celui pe care l-a dat Apostolul Pavel taierii imprejur, intregind taierea imprejur a inimii ca mijloc mantuitor, si socotind ca infatisarea de la suprafata a taierii imprejur ca nefiind mai importanta ca nesavarsirea acestei taieri (Galateni 6:15; Romani 2:29).

Atunci, “unge capul tau”inseamna: unge mintea ta cu Duhul Sfant. Fiindca “capul” semnifica “mintea” si intregul suflet, si uleiul inmiresmat cu care se unge capul semnifica Duhul Sfant. Si aceasta inseamna: posteste de toate gandurile cele rele si infraneaza-te de la toate cuvintele nerusinate si fara de folos. Dimpotriva: umple-ti mintea cu gandurile lui Dumnezeu, ale lucrurilor Sale sfinte, ale curatiei, ale credintei si dragostei si cu toate cele ce sunt vrednice de Duhul Sfant. Fa la fel si cu limba ta – pentru ca vorbirea si mintea una sunt – fie ca te infranezi in intregime de la vorbire, ori, daca vorbesti, spune numai ceea ce este spre slava lui Dumnezeu si spre mantuirea sufletului. Fa la fel si cu inima ta: posteste de toata ura si de tot raul, zavistia si mandria, hula impotriva lui Dumnezeu si a omului, de orice pacat si poftire pacatoasa, patima si dorinta – infraneaza-te de la toate astea si lasa Duhul Sfant liber, ca sa semene in inima ta fiecare fel de planta sfanta si bine-placuta lui Dumnezeu, floare cereasca. Fa la fel cu voia sufletului tau: posteste de la fiecare scop pacatos si de la fapta pacatoasa, infraneaza-te de la tot raul si lasa Duhul Sfant liber, ca sa unga sufleul tau invartosat, cu uleiul inmiresmat al lui, sa-i vindece ranile si sa-l intoarca inspre Dumnezeu, sa-l indemne catre lucrarile cele bune si sa-l umple cu setea pentru fiecare buna lucrare care se afla in Dumnezeu.

Acesta este intelesul cuvintelor: “unge capul tau“. Altfel spus: infraneaza si stapaneste omul tau launtric, care este de cea mai mare insemnatate, opreste-l de la fiecare rau si indeamna-l catre tot ceea ce este bun.

Ce inteles au cuvintele: “si spala fata ta”? Fata semnifica omul pe dinafara, omul trupesc, simtitor – trupul omului. Sufletul se arata lumii acesteia, prin mijlocirea trupului. Pentru Dumnezeu, sufletul este fata omului, dar pentru lume, sufletul este trupul omului. Prin simtirile si madularele trupului aratam lumii ce gandim, ce simtim si ce vrem. Limba transmite gandurile mintii, ochii arata simtamintele inimii si picioarele duc la bun sfarsit scopul sufletului.

"Spala fata ta" inseamna: curateste-ti trupul tau de savarsirea oricarui pacat, oricarei necuratii si oricarui rau. Infraneaza-ti simturile de la tot ceea ce este de prisos si primejdios; pazeste-ti ochii ca sa nu zaboveasca prin amestecarile acestei lumi; pazeste-ti urechile de la toate cele care nu slujesc mantuirii sufletului; pazeste-ti nasul, pentru ca sufletul tau sa nu inspire mirosul acestei lumi, care degraba se schimba in duhoare; infraneaza-ti limba si stomacul de poftirea de multa mancare si bautura; infraneaza-ti intregul tau trup, ca sa nu se faca peste masura de delicat, si sa nu-ti ceara mai mult decat ii are nevoie pentru vietuire. Pe langa toate acestea, infraneaza-ti mainile, ca sa nu bata si sa nu chinuiasca oamenii si animalele; infraneaza-ti picioarele ca sa nu te duca in pacat, sa nu te duca la petreceri prostesti, la distractii fara de Dumnezeu, la lupte si furturi. Si, impotriva tuturor acestora, fa din trupul tau o adevarata biserica pentru sufletul tau; nu fa din el o carciuma de la marginea drumului, unde se aduna talharii ca sa-si imparta prada si sa-si faca planuri pentru noi atacuri, ci biserica a Dumnezeului Celui viu.

Acesta este intelesul cuvintelor: "si spala fata ta". Aceasta este postirea care duce la mantuire. Acesta este postul pe care il propovaduieste Hristos, post fara fatarnicie, post care scoate duhurile cele rele, si aduce omului biruinta slavita si roade bogate, atat in aceasta viata, cat si in cea urmatoare.

[cristiboss56]

„De aceea, chiar de la început, creând Dumnezeu pe om, îndată l-a dus și l-a predat în mâinile postului și i-a încredințat acestuia mântuirea lui ca unei maici iubitoare și celui mai bun dascăl.”
„Dacă postul a fost necesar în Rai, cu atât mai necesar este în afara Raiului. Dacă era de folos leacul mai înainte de rană, cu atât mai de folos este după rană.” ( Sfântul Ioan Gură de Aur )
„Fiindcă nu am postit, am căzut din Rai. Așadar, să postim acum, ca să ne întoarcem în Rai.”
„Postul este armă împotriva oștirii demonilor.” ( Sfântul Vasile cel Mare )
„Postul veștejește pofta, prin rugăciune curățește mintea și o pregătește pentru adevărata contemplare.” (Sfântul Maxim Mărturisitorul )
„Să postim? Desigur, ca să oprim pornirile trupului și să ne înmuiem inimile.” ( Sfântul Simeon Noul Teolog)
Tot binele și frumosul se săvârșește și se făptuiește prin post . (Sfântul Grigorie Palama )
Mare armă este postul împotriva ispitelor, după cum desfătarea de mâncări este începutul a tot păcatul. ( Theofylact al Bulgariei)

În prealabil postat de ovidiu b.

Predica Sfântului Nicolae Velimirovici la Duminica Iertării şi începutul Postului Mare: http://www.cuvantul-ortodox.ro/2013/...a-despre-post/

"Tu insa, cand postesti", spune Domnul, "unge capul tau si fata ta o spala, ca sa nu te arati oamenilor ca postesti, ci Tatalui tau, Care este in ascuns, si Tatal tau, Care vede in ascuns, iti va rasplati tie."

Aceasta este cea mai buna alcatuire ce o primim pentru postire. Iar intelesul de suprafata este deslusit. Cand postesti, fa aceasta pentru Dumnezeu si pentru mantuirea sufletului tau, nu pentru oameni. Nu este catusi de putin important ca oamenii sa vada si sa stie ca tu postesti – cu adevarat, este mai bine pentru tine ca ei sa nu vada si sa nu stie. Pentru aceasta tu nu astepti de la oameni nici o rasplata. Si ce-ti pot da ei, care, ca si tine, se bizuie pe Dumnezeu pentru toate lucrurile? Este important ca Dumnezeu sa vada si sa stie. Si Dumnezeu va vedea oricum; nu poti sa ascunzi nimic de Dumnezeu. Asadar, nu arata postirea ta prin nici un semn vazut; El citeste aceasta in launtru, chiar in inima ta. Asa cum ti-ai uns capul inainte de a posti, fa aceasta si cand postesti; si asa cum ti-ai spalat fata ta inainte de a posti, fa aceasta si cand postesti. Fie ca faci aceasta sau te infranezi de la aceasta – nici una dintre aceste alegeri pe care le faci, nu-ti va spori meritul tau; daca faci aceasta sau te infranezi de la aceasta nici nu te va mantui, nici nu te va duce la pierzare.

Dar aceste cuvinte ale lui Hristos: “unge capul tau si fata ta o spala” rostite atat de hotarat, au intelesul lor launtric profund. Deoarece, daca Domnul S-ar fi gandit numai la capul cel trupesc si la fata cea trupeasca, cu siguranta ca El nu ne-ar fi poruncit sa ne ungem capul si sa ne spalam fata atunci cand postim. El ar fi spus ca este un lucru de mica importanta si lipsit de sens, unde se amesteca roadele postirii, sa-ti ungi sau sa nu-ti ungi capul, sa-ti speli sau sa nu-ti speli fata. Este limpede faptul ca, in adancul acestor cuvinte se ascunde un inteles tainic. De altfel, cel care intelege aceasta porunca a lui Hristos sub infatisarea ei de suprafata si incepe, mai ales atunci cand posteste, sa-si unga capul si sa-si spele fata, va cadea in chipul celalalt al fatarniciei. El va pune iarasi in priveliste, inaintea oamenilor postirea sa, insa intr-un chip diferit. Dar Domnul tocmai aceasta a cautat sa ne invete in chip lamurit, ca sa nu facem. Atunci, nu mai exista nici o indoiala ca aceasta porunca si are intelesul sau launtric. Care este acela? Este asemenea celui pe care l-a dat Apostolul Pavel taierii imprejur, intregind taierea imprejur a inimii ca mijloc mantuitor, si socotind ca infatisarea de la suprafata a taierii imprejur ca nefiind mai importanta ca nesavarsirea acestei taieri (Galateni 6:15; Romani 2:29).

Atunci, “unge capul tau”inseamna: unge mintea ta cu Duhul Sfant. Fiindca “capul” semnifica “mintea” si intregul suflet, si uleiul inmiresmat cu care se unge capul semnifica Duhul Sfant. Si aceasta inseamna: posteste de toate gandurile cele rele si infraneaza-te de la toate cuvintele nerusinate si fara de folos. Dimpotriva: umple-ti mintea cu gandurile lui Dumnezeu, ale lucrurilor Sale sfinte, ale curatiei, ale credintei si dragostei si cu toate cele ce sunt vrednice de Duhul Sfant. Fa la fel si cu limba ta – pentru ca vorbirea si mintea una sunt – fie ca te infranezi in intregime de la vorbire, ori, daca vorbesti, spune numai ceea ce este spre slava lui Dumnezeu si spre mantuirea sufletului. Fa la fel si cu inima ta: posteste de toata ura si de tot raul, zavistia si mandria, hula impotriva lui Dumnezeu si a omului, de orice pacat si poftire pacatoasa, patima si dorinta – infraneaza-te de la toate astea si lasa Duhul Sfant liber, ca sa semene in inima ta fiecare fel de planta sfanta si bine-placuta lui Dumnezeu, floare cereasca. Fa la fel cu voia sufletului tau: posteste de la fiecare scop pacatos si de la fapta pacatoasa, infraneaza-te de la tot raul si lasa Duhul Sfant liber, ca sa unga sufleul tau invartosat, cu uleiul inmiresmat al lui, sa-i vindece ranile si sa-l intoarca inspre Dumnezeu, sa-l indemne catre lucrarile cele bune si sa-l umple cu setea pentru fiecare buna lucrare care se afla in Dumnezeu.

Acesta este intelesul cuvintelor: “unge capul tau“. Altfel spus: infraneaza si stapaneste omul tau launtric, care este de cea mai mare insemnatate, opreste-l de la fiecare rau si indeamna-l catre tot ceea ce este bun.

Ce inteles au cuvintele: “si spala fata ta”? Fata semnifica omul pe dinafara, omul trupesc, simtitor – trupul omului. Sufletul se arata lumii acesteia, prin mijlocirea trupului. Pentru Dumnezeu, sufletul este fata omului, dar pentru lume, sufletul este trupul omului. Prin simtirile si madularele trupului aratam lumii ce gandim, ce simtim si ce vrem. Limba transmite gandurile mintii, ochii arata simtamintele inimii si picioarele duc la bun sfarsit scopul sufletului.

"Spala fata ta" inseamna: curateste-ti trupul tau de savarsirea oricarui pacat, oricarei necuratii si oricarui rau. Infraneaza-ti simturile de la tot ceea ce este de prisos si primejdios; pazeste-ti ochii ca sa nu zaboveasca prin amestecarile acestei lumi; pazeste-ti urechile de la toate cele care nu slujesc mantuirii sufletului; pazeste-ti nasul, pentru ca sufletul tau sa nu inspire mirosul acestei lumi, care degraba se schimba in duhoare; infraneaza-ti limba si stomacul de poftirea de multa mancare si bautura; infraneaza-ti intregul tau trup, ca sa nu se faca peste masura de delicat, si sa nu-ti ceara mai mult decat ii are nevoie pentru vietuire. Pe langa toate acestea, infraneaza-ti mainile, ca sa nu bata si sa nu chinuiasca oamenii si animalele; infraneaza-ti picioarele ca sa nu te duca in pacat, sa nu te duca la petreceri prostesti, la distractii fara de Dumnezeu, la lupte si furturi. Si, impotriva tuturor acestora, fa din trupul tau o adevarata biserica pentru sufletul tau; nu fa din el o carciuma de la marginea drumului, unde se aduna talharii ca sa-si imparta prada si sa-si faca planuri pentru noi atacuri, ci biserica a Dumnezeului Celui viu.

Acesta este intelesul cuvintelor: "si spala fata ta". Aceasta este postirea care duce la mantuire. Acesta este postul pe care il propovaduieste Hristos, post fara fatarnicie, post care scoate duhurile cele rele, si aduce omului biruinta slavita si roade bogate, atat in aceasta viata, cat si in cea urmatoare.

https://www.youtube.com/watch?v=_LGAJFG5tmQ

[cristiboss56]

• Nu ţine ură, vrăjmăşie sau invidie. Calcă-ţi pe inimă, mergi şi te împacă cu toată lumea, şi mai ales cu cei cărora le-ai greşit. Iartă din toată inima ta, pentru ca şi Dumnezeu să te ierte pe tine.
• Spovedeşte-te cât mai grabnic la preotul tău duhovnic şi nu-l schimba. Mărturiseşte toate greşelile şi patimile, gândurile şi intenţiile rele.
• Nu te certa, nu blestema, nu înjura. Cei care înjură se aseamănă celor care au scuipat faţa Domnului nostru Iisus Hristos în timpul Pătimirii Sale.
• Roagă-te cu smerenie în fiecare zi, dimineaţa, seara şi de câte ori poţi. Roagă-te şi pentru binele duşmanilor, împlinind astfel porunca Domnului, şi El îţi va da pace în suflet, bucurie şi înţelegere duhovnicească.
• Fă milostenie după puterile tale, adică ai milă de alţii, ca şi Hristos să aibă milă de tine. Ajută orfanii, văduvele, săracii, familiile nevoiaşe sau cu mai mulţi copii, fără a-i judeca pentru lipsurile lor.
• Întoarce la credinţă pe cel căzut ori neştiutor, dăruindu-i un sfat bun, o carte de zidire sufletească, o candelă sau o icoană.
• Mergi şi vizitează un bolnav, un suferind, un infirm sau un neputincios. Uşurează suferinţa şi vei putea să auzi şi tu, la Judecată, chemarea Mântuitorului de a moşteni Împărăţia Cerurilor.
• Pomeneşte şi fă milostenie pentru cei adormiţi, după rânduielile Bisericii, în semn de iubire, recunoştinţă şi neuitare faţă de ei.
• Ai grijă să nu te mândreşti cu postul tău şi cu nimic din ceea ce faci bun, ci în fiecare zi să spui: „ Slugă netrebnică sunt, pentru că am făcut numai ceea ce eram dator să fac ” (Luca 17, 10).
• Postiţi pentru că aţi păcătuit, postiţi pentru a nu mai păcătui, postiţi pentru a primi darurile Duhului Sfânt şi a păstra ceea ce vi s-a dăruit!
Acesta să fie îndemnul: să postim cu folos! Fă din ziua împărtăşirii tale cu Sfântul Trup şi Sânge al Mântuitorului Hristos cea mai fericită sărbătoare a vieţii tale, trăind bucuria Învierii .
(Părintele Nicolae Tănase )