Ruga pentru iubire...

[Tomita]

În prealabil postat de oanaliviao

stiu ca nu e legat de mesajul tau, dar sper ca cineva sa-l vada si sa ajute.mi-e greu sa incep...doare atat de tare....dupa 11 luni de iubire sincera si planuri de casatorie....totul s-a spulberat intr-o saptamana. au trecut 3 zile de la vestea socanta si nu-mi gasesc linistea. il iubesc si ma iubeste....inca cred asta. nu stiu ce s-a intamplat. ma rog Sf. Nectarie sa ne lumineze sufletele, sa ne aducem aminte de credinta si iubire. Doare aceasta despartire cu atat mai tare pentru ca inainte de a-l intalni m-am rugat lui Dumnezeu pentru un om bun, cald, iubitor, cu respect. L-am rugat sa-mi dea asa ceva....si l-am intalnit pe el....a fost exact cum am cerut si acum nu-l mai recunosc. cu toate ca ma rog aproape toata ziua....simt deznadejdea si frica care ma cuprinde. rog pe oricine doreste sa ma ajute...sa se roage pentru noi.....poate eu sunt nevrednica de a-mi asculta cineva rugaciunile. multumesc.

Nu trebuie sa disperi..daca nu-l recunosti este posibil sa nu-l fi cunoscut...faptul ca te-ai rugat si l-ai cunoscut poate a fost doar o etapa de maturizare.
Nu stiu situatia...sa te ajute Dumnezeu sa fie cum e mai bine pentru tine pe termen lung.

[Tomita]

În prealabil postat de Tartaruga

Ce parere proasta avea despre femei

Nu cred ca avea o parere proasta despre femei. Considera, cum si era pe vremuri, femeia mai "slaba" decat barbatul. Daca nu te ajuta nici capul cazi mai usor in pacate, vicii, etc.
Societatea este in schimbare. Statistic au ajuns acum femeila mai destepte decat barbatii. Exista si schimbari hormonale: femei mai baietoase si barbati mai efeminati (si din cauza alimentatiei cu estrogeni).
Mesajul era sa ai grija de sotie oricare ar fi defectul ei (se adresa barbatilor)...este valabil si pentru femei.

În prealabil postat de Tomita

Nu cred ca avea o parere proasta despre femei. Considera, cum si era pe vremuri, femeia mai "slaba" decat barbatul. Daca nu te ajuta nici capul cazi mai usor in pacate, vicii, etc.
Societatea este in schimbare. Statistic au ajuns acum femeila mai destepte decat barbatii. Exista si schimbari hormonale: femei mai baietoase si barbati mai efeminati (si din cauza alimentatiei cu estrogeni).
Mesajul era sa ai grija de sotie oricare ar fi defectul ei (se adresa barbatilor)...este valabil si pentru femei.

Corect.

Eu ce nu inteleg in istoria ortodoxiei..sclavia. De ce nu s-a renuntat la sclavi (robi,roabe) imediat dupa ce s-au inlaturat prigonitorii romani si s-a infintat Impreiul Bizantin? E putin aiurea. Cum sa fie o persoana credincioasa, cand i se ia cel mai mare drept-libertatea? Stiu ca sclavia in tarile ortodoxe nu a fost la fel ca si sclavia din Britannia si ca au fost printre primele tari care au renuntat la sclavie, dar de ce nu s-a renuntat din momentul in care se putea, de ce s-a asteptat? Nu prea pot sa pricep cum tu ca ortodox te duci in targ si cumperi un om si il dai comenzi,ca vrea ca nu vrea, el trebuie sa faca.

Bine si in prezent sunt sclavi, desi ei cred ca sunt liberi. Numai ca astazi este un alt fel de inrobire.

[glykys]

În prealabil postat de Laura19

Corect.

Eu ce nu inteleg in istoria ortodoxiei..sclavia. De ce nu s-a renuntat la sclavi (robi,roabe) imediat dupa ce s-au inlaturat prigonitorii romani si s-a infintat Impreiul Bizantin? E putin aiurea. Cum sa fie o persoana credincioasa, cand i se ia cel mai mare drept-libertatea? Stiu ca sclavia in tarile ortodoxe nu a fost la fel ca si sclavia din Britannia si ca au fost printre primele tari care au renuntat la sclavie, dar de ce nu s-a renuntat din momentul in care se putea, de ce s-a asteptat? Nu prea pot sa pricep cum tu ca ortodox te duci in targ si cumperi un om si il dai comenzi,ca vrea ca nu vrea, el trebuie sa faca.

Bine si in prezent sunt sclavi, desi ei cred ca sunt liberi. Numai ca astazi este un alt fel de inrobire.

Mentalitatea aceasta era mult prea mult inradacinata in mentalul colectiv. Sclavii erau cu mult mai numerosi decat oamenii liberi in societatile antice si o eventuala abolire a sclaviei le-ar fi zdruncinat foarte tare, daca nu chiar le-ar fi distrus. Economia ar fi fost la pamant, interesele politice periclitate! Sclavii nu sunt doar mana de lucru ieftina, nascuti din tata in fiu, sunt si prizonierii din razboaie, sunt si copiii abandonati, dar sunt si oameni care au fost candva liberi, dar care s-au indatorat prea mult si atunci s-au vandut pe sine sau au fost vanduti. Situatia e foarte complexa...

Hristos nu a venit sa schimbe randuielile sociale si politice sau sa faca revolutii, asa cum isi inchipuiau evreii. Or sclavia era o caracteristica importanta a societatilor de atunci. Dimpotriva, el cere o mutatie interioara a fiintei, Ba chiar in epistolele pauline li se recomanda sclavilor sa fie supusi stapanilor, sa nu ii urasca... Au fost, fireste, si crestini care si-au eliberat sclavii, este cazul lui Filimon, stapanul lui Onisim - vezi epistola catre Filimon. De altfel, unii sclavi erau tratati de stapanii lor chiar mai bine decat erau oamenii liberi, si asta chiar de dinainte de crestinism. Seneca, spre exemplu, avanseaza si el niste idei cum ca sclavii sunt oameni, nu animale, avand sentimente, si isi indeamna contemporanii la mila si cumsecadenie fata de ei.

Gandeste-te cat de greu s-a realizat abolirea sclaviei in America, in urma razboului de secesiune. Si te asigur ca la baza fortelor care militau anti-sclavie nu erau doar considerentele morale de egalitate, ci mai degraba cele economice. In democratie, unde toti sunt egali, exploatarea omului de catre om se poate realiza mai cu succes. Chiar si in secolul XXI mai exista milioane de sclavi in lume - si nu vorbesc despre cei care sunt exploatati la locul de munca.

Sa stiti,domnisoara/doamna Laura, ca ati atins unul dintre cele mai delicate subiecte cu putiinta,in general trecut sub tacere,o tacere ce poate parea vinovata daca nu sunt luate in considerare cateva aspecte,o tacere ce poate creea confuzii si poate ridica semne de intrebare.Au fost voci exterioare crestinismului care au lansat ideea unei evanghelii asa-zis sociale,altii si-au fundamentat ideologii politice pe ideea unui Hristos revolutionar si egalitarist,al carui mesaj ar fi fost ratat de apostoli,in sensul ca nu au putut depasi acesta bariera sociala,nu au putut sa o anuleze.Totul depinde de perspectiva din care privesti subiectul.Fara pretentia de a emite o opinie pe deplin clarificatoare m-as limita la a sublinia cateva aspecte concrete intrucat o analiza de ansamblu cu privire la notiunea de ,,sclavie" in Vechiul si Noul Testament ar fi mult prea ampla si mult prea complexa pentru o discutie la acest moment.O sa ma folosesc de cateva parafrazari din materiale studiate in acest sens.Povestea incepe cu mult inaintea aparitiei in istorie a Imperiului Bizantin.

In Bisericile din afara Palestinei existau familii care se converteau la crestinism si care cuprindeau atat sclavi cat si stapani.Intrucat in noua comunitate asa cum a fost ea propovaduita de Hristos diferenta sociala devenea nerelevanta este foarte posibil sa fi existat tendinta unei dorinte de emancipare din partea sclavilor,tendinta ce si atunci se pare ca ar fi inclinat,in unele situatii, sa dea nastere unei atitudini mai mult social-agresive decat spirituale(indicii cu privire la acesta posibila situatie gasiti in I Timotei 6,1-5).A existat mereu acesta tendinta de a subjuga invatatura spirituala unei propagande ideologice lumesti,chiar benefica in aparenta.Apostolul Pavel,de exemplu,nu era impotriva dezrobirii daca acest lucru era posibil(I Corinteni 7,21) dar a fost foarte atent ca acesta pozitie a sa sa nu fie perceputa ca un indemn spre a se exercita presiuni asupra propietarilor,in acest caz mesajul Evangheliei,care nu se rezuma la acesta lume ci o transcede,putand fi cu usurinta deturnat spre o simpla revolta sociala cu mai mici sau mai mari sanse de reusita.

Argumentul lui Pavel,poate greu de acceptat pentru noi,este ca fiecare a fost pus intr-o anumita pozitie de Dumnezeu(I Corinteni 7,20).Intr-o vreme in care comertul cu sclavi era deosebit de infloritor(o mare parte a bugetului Imperiului Roman se forma in acest mod)invatatura lui Hristos despre eliberarea de pacat precum o eliberare de un jug al robiei putea fi cu usurinta inteleasa ca un indemn spre o eliberare generala,inclusiv dintr-o pozitie sociala inferioara.Credinta neclintita in judecata inteleapta a lui Dumnezeu,chiar mai presus de ce putem noi intelege,care l-a pus pe fiecare intr-o anumita pozitie sociala este doar baza de lansare pentru o idee grandioasa,transformatoare.Ideea este sa nu te opresti la aparenta situatiei.O sa incerc sa explic cat mai clar.

Apostolul Pavel(fara a eluda posibilitatea si a unei eliberari sociale,cum am aratat mai sus) spune ca fiecare trebuie sa ramana in starea in care a fost chemat,dupa intelepciunea lui Dumnezeu.Comparati in acest sens cele scrise in I Corinteni 7,17-24 cu cele spuse de Apostolul Petru in I Petru 2,18 si veti observa ca cei doi apostoli sunt departe de tipul de revolutionar gen Che Guvera.Ideea principala,si cred ca aici intervine maretia mesajului,este nu conditia in care esti ci conditia la care esti chemat,care este superioara lumii in care esti.In acest mod cele slabe si dispretuite urmau sa faca de rusine pe cele tari,slava si mandria lumii urmand a fi inghenuncheata de cei pusi in cele mai joase conditii: ,,Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari;"(I Corinteni 7,21).Este o parte,asa cred,a maretului plan al lui Dumnezeu de a ingenunchea raul din lume prin cele mai dispretuite fiinte,spre a arata ca in fata Sa,chiar si cand randuieste fiinte slabe spre implinirea voii Sale,nimic nu poate sta impotriva,nici chiar maretia si imparatiile lumii in fata unor sclavi.Acestia erau chemati la ceva ce lumea nu va putea niciodata si tocmai de aceea nu conditia lor sociala era miza,ci tocmai victoria credintei asupra oricarei vitrege conditii.

Apostolul Pavel spune extrem de clar ca scopul principal al unui crestin nu era eliberarea sociala,acest gen de libertate este trecatoare si nu neaparat mantuitoare, ci libertatea de a sluji lui Dumnezeu,adevarata libertate mantuitoare: ,,Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine.Că dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem."(Romani 14,7-8).Spre acesta chemare sfanta este chemat omul,spre acesta dezrobire:,,Pentru că n-aţi primit iarăşi un duh al robiei, spre temere, ci aţi primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! Părinte!Duhul însuşi mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu."(Romani 8,15-16).Mesajul este sa nu rezumi Evanghelia la o revolutie sociala ce poate foarte usor sa se indeparteze de Dumnezeu pentru ca apoi situatia sa revina la conditia initiala precum un elastic.Chemare este la o dezrobire interioara,radicala,transformatoare si eliberatoare mai ales dupa ce trupul se va intoarce in pamantul din care a fost luat.Acesta transformare,acesta libertate va merge-n vesnicie,va avea ecou in eternitate,ceea care te face sa-l chemi pe Dumnezeu ca pe un Tata.Hristos a dat lumii acest maret drept,in Vechiul Testament nu intraznea nimeni o asemenea apropiere fata de Dumnezeu.Tatal nostru care esti in ceruri...avem o asemenea libertate incredibila,in spirit,pe care lumea nu o poate subjuga,aici nu mai suntem nici sclavi,nici robi,ci fii.

Ideea unei dezrobiri spirituale,superioara oricarei dezrobiri strict sociale,este mesajul grandios in acesta situatie.Chiar daca pari slabi nu esti singur.Chiar daca esti sclav de fapt tu esti liber si ceilalti sunt sclavii lumii si duhului ei.Chiar daca aici ai stapani in lume tu esti fiu in fata lui Dumnezeu.Acesta transcedere peste orice bariera umana sociala era de neinchipuit si intr-o anumita masura a ramas la fel si astazi.Poate nimeni nu crede in tine,esti dispretuit si calcat in picioare,unii te cheama sa rastorni lumea si sa pui in locul ei o alta lume,uitand ca lumea este rea in adancul ei si isi va pune doar o alta haina.In Hristos esti liber,o libertate pe care lumea nu o va intelege pentru ca nu o poate trai.Esti chemat la un drum al Crucii,o nebunie pentru lume,ca sa te eliberezi de sine si de orice ar impedica sa fi transformat,intrucat Dumnezeu ne-a nascut prin invierea lui Hristos ,, ca El să fie întâi născut între mulţi fraţi."(Efeseni 8,29).Orice lant va pune lumea pe tine el cade in fata lui Dumnezeu.

Daca oamenii cred ca Dumnezeu te-a pus intr-o pozitie injositoare,nedreapta,ei bine tocmai acesta situatie va arata spre puterea Sa capabila sa rastoarne orice gandire umana limitata.Un tanar si un grup de ucenici,tineri si ei la inceput,fara nici o putere lumeasca au inceput propovaduirea Evangheliei.In timpurile prigoanei sclavi si oameni fara nici o aparare au murit in chinuri groaznice cucerind prin jertfa un imperiul al fortei omanesti.Sangele lor a fost samanta de la temelia Bisericii,slabiciunea lor a fost de fapt forta lor pentru ca in slabiciunea lor urma sa-si arata Dumnezeu puterea si slava: ,,O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecăţile Lui şi cât sunt de nepătrunse căile Lui!"(Romani 11,33).

Sa nu intelegeti ca lupta pentru libertate sociala este gresita.Insa adevarata lupta este cea contra eliberarea sufletului de jugul pacatului,pentru libertate in Hristos.Apostolul Petru spune ca lumea acesta,pe care o iubim atat de mult,va trece,cu toate zbaterile noastre in ea: ,,Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui."(II Petru 3,10).Insa cei credinciosi,Biserica,privesc spre cer intrucat ,,noi aşteptăm, potrivit făgăduinţelor Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care locuieşte dreptatea."(II Petru 3,13).Pana la aceea clipa fiecare este chemat sa lupte,in Hristos,pentru eliberarea sa de sub jugul pacatului,pentru a fi transformat si a intra in Imparatie,unde dreptatea lui Dumnezeu nu mai este intunecata de nici o patima umana.Este o chemare sfanta,cutremuratoare dar care iti poate transforma viata,ridica privirea spre Mantuitor si cred ca de aceea apostolul Ioan spunea atat de frumos,de cald precum un parinte:

,,Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău.Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci."(I Ioan 5,19-20).

Acesta cred ca este adevarata libertate si cred ca de aceea adevarata lupta este cu noi insine,spre schimbare,pentru a intra in implinirea dragostei in care suntem chemati,liberi de patimi,de ura,de lumesc,de efemer.Putem lupta pentru orice scop nobil dar sa nu uitam adevarata chemare la care au fost randuiti oamenii de Dumnezeu,chemarea de a gasi libertatea in Dumnezeu.Pe acesta libertate nu vor sta niciodata lanturi,asa a spus Hristos:,,Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre."(Matei 11,28-29).As dori sa mentionez ca cele scrise mai sus sunt doar un punct de vedere personal,cu cateva parafrazari introductive,supus greseli si criticii,de aceea am si postat,si fiecare este dator,asa cred eu,sa caute adevarata libertate,urmand,daca o va gasi,ca Adevarul sa il faca liber.Doamne ajuta!+

[Tartaruga]

În prealabil postat de Tomita

Nu cred ca avea o parere proasta despre femei. Considera, cum si era pe vremuri, femeia mai "slaba" decat barbatul. Daca nu te ajuta nici capul cazi mai usor in pacate, vicii, etc.
Societatea este in schimbare. Statistic au ajuns acum femeila mai destepte decat barbatii. Exista si schimbari hormonale: femei mai baietoase si barbati mai efeminati (si din cauza alimentatiei cu estrogeni).
Mesajul era sa ai grija de sotie oricare ar fi defectul ei (se adresa barbatilor)...este valabil si pentru femei.

Eu in schimb sunt convinsa ca erau la fel de destepte si atunci dar nu erau lasate nici sa se exprime, nici sa se educe, nimic, erau tratate ca si cum ar fi fost mai slabe cu duhul pentru simplul motiv ca fizic erau mai slabe iar legea o facea cel cu putere fizica mai mare, adica barbatul. Ca atare nu femeile s-au facut mai destepte in ultimul timp, ci barbatii au invatat sa fie mai smeriti si sa nu isi mai impuna parerea cu pumnul. Iar dupa ce au invatat aceasta, a iesit la iveala ceea ce exista de fapt dintotdeauna: femeile sunt la fel de destepte ca si barbatii. Insa chiar si la ora actuala la multi le este greu sa accepte din cauza ca li se pare ca asta ar diminua virilitatea lor care se exprima mereu prin contrast cu femeia: sa fie mai tare, de unde si ideea falsa ca femeia ar fi mai slaba si altfel decat fizic.
Totul tine de prejudecati si educatie.

[Tartaruga]

În prealabil postat de Laura19

Corect.

Eu ce nu inteleg in istoria ortodoxiei..sclavia. De ce nu s-a renuntat la sclavi (robi,roabe) imediat dupa ce s-au inlaturat prigonitorii romani si s-a infintat Impreiul Bizantin? E putin aiurea. Cum sa fie o persoana credincioasa, cand i se ia cel mai mare drept-libertatea? Stiu ca sclavia in tarile ortodoxe nu a fost la fel ca si sclavia din Britannia si ca au fost printre primele tari care au renuntat la sclavie, dar de ce nu s-a renuntat din momentul in care se putea, de ce s-a asteptat? Nu prea pot sa pricep cum tu ca ortodox te duci in targ si cumperi un om si il dai comenzi,ca vrea ca nu vrea, el trebuie sa faca.

Bine si in prezent sunt sclavi, desi ei cred ca sunt liberi. Numai ca astazi este un alt fel de inrobire.

Unul din raspunsuri este: pentru ca asa a invatat Ap. Pavel, gasiti in Biblie. Exact ca discutia barbat-femeie in care apostolul nu a invatat sa se renunte la superioritatea nejustificata a unuia fata de celalat ci a invatat exact contrariul, unul sa fie supus si celalat sa fie capul care sa se poarte frumos cu supusul, exact la fel a invatat si despre sclavie: sclavul sa ramana sclav si sa fie supus iar stapanul sau sa se poarte frumos cu el in calitate de stapan al celuilalt...
Doar Domnul a invatat sa se renunte la pretentiile de superioritate si orice forma de putere asupra aproapelui, dar nu s-a putut pune in practica imediat ci a trebuit sa treaca suute si suuute de ani...

[Tartaruga]

În prealabil postat de Pelerin spre Rasarit

Argumentul lui Pavel,poate greu de acceptat pentru noi,este ca fiecare a fost pus intr-o anumita pozitie de Dumnezeu(I Corinteni 7,20).Intr-o vreme in care comertul cu sclavi era deosebit de infloritor(o mare parte a bugetului Imperiului Roman se forma in acest mod)invatatura lui Hristos despre eliberarea de pacat precum o eliberare de un jug al robiei putea fi cu usurinta inteleasa ca un indemn spre o eliberare generala,inclusiv dintr-o pozitie sociala inferioara.Credinta neclintita in judecata inteleapta a lui Dumnezeu,chiar mai presus de ce putem noi intelege,care l-a pus pe fiecare intr-o anumita pozitie sociala este doar baza de lansare pentru o idee grandioasa,transformatoare.Ideea este sa nu te opresti la aparenta situatiei.O sa incerc sa explic cat mai clar.

Apostolul Pavel(fara a eluda posibilitatea si a unei eliberari sociale,cum am aratat mai sus) spune ca fiecare trebuie sa ramana in starea in care a fost chemat,dupa intelepciunea lui Dumnezeu.Comparati in acest sens cele scrise in I Corinteni 7,17-24 cu cele spuse de Apostolul Petru in I Petru 2,18 si veti observa ca cei doi apostoli sunt departe de tipul de revolutionar gen Che Guvera.Ideea principala,si cred ca aici intervine maretia mesajului,este nu conditia in care esti ci conditia la care esti chemat,care este superioara lumii in care esti.In acest mod cele slabe si dispretuite urmau sa faca de rusine pe cele tari,slava si mandria lumii urmand a fi inghenuncheata de cei pusi in cele mai joase conditii: ,,Dumnezeu Şi-a ales pe cele slabe ale lumii, ca să le ruşineze pe cele tari;"(I Corinteni 7,21).Este o parte,asa cred,a maretului plan al lui Dumnezeu de a ingenunchea raul din lume prin cele mai dispretuite fiinte,spre a arata ca in fata Sa,chiar si cand randuieste fiinte slabe spre implinirea voii Sale,nimic nu poate sta impotriva,nici chiar maretia si imparatiile lumii in fata unor sclavi.Acestia erau chemati la ceva ce lumea nu va putea niciodata si tocmai de aceea nu conditia lor sociala era miza,ci tocmai victoria credintei asupra oricarei vitrege conditii.

Apostolul Pavel spune extrem de clar ca scopul principal al unui crestin nu era eliberarea sociala,acest gen de libertate este trecatoare si nu neaparat mantuitoare, ci libertatea de a sluji lui Dumnezeu,adevarata libertate mantuitoare: ,,Căci nimeni dintre noi nu trăieşte pentru sine şi nimeni nu moare pentru sine.Că dacă trăim, pentru Domnul trăim, şi dacă murim, pentru Domnul murim. Deci şi dacă trăim, şi dacă murim, ai Domnului suntem."(Romani 14,7-8).Spre acesta chemare sfanta este chemat omul,spre acesta dezrobire:,,Pentru că n-aţi primit iarăşi un duh al robiei, spre temere, ci aţi primit Duhul înfierii, prin care strigăm: Avva! Părinte!Duhul însuşi mărturiseşte împreună cu duhul nostru că suntem fii ai lui Dumnezeu."(Romani 8,15-16).Mesajul este sa nu rezumi Evanghelia la o revolutie sociala ce poate foarte usor sa se indeparteze de Dumnezeu pentru ca apoi situatia sa revina la conditia initiala precum un elastic.Chemare este la o dezrobire interioara,radicala,transformatoare si eliberatoare mai ales dupa ce trupul se va intoarce in pamantul din care a fost luat.Acesta transformare,acesta libertate va merge-n vesnicie,va avea ecou in eternitate,ceea care te face sa-l chemi pe Dumnezeu ca pe un Tata.Hristos a dat lumii acest maret drept,in Vechiul Testament nu intraznea nimeni o asemenea apropiere fata de Dumnezeu.Tatal nostru care esti in ceruri...avem o asemenea libertate incredibila,in spirit,pe care lumea nu o poate subjuga,aici nu mai suntem nici sclavi,nici robi,ci fii.

Ideea unei dezrobiri spirituale,superioara oricarei dezrobiri strict sociale,este mesajul grandios in acesta situatie.Chiar daca pari slabi nu esti singur.Chiar daca esti sclav de fapt tu esti liber si ceilalti sunt sclavii lumii si duhului ei.Chiar daca aici ai stapani in lume tu esti fiu in fata lui Dumnezeu.Acesta transcedere peste orice bariera umana sociala era de neinchipuit si intr-o anumita masura a ramas la fel si astazi.Poate nimeni nu crede in tine,esti dispretuit si calcat in picioare,unii te cheama sa rastorni lumea si sa pui in locul ei o alta lume,uitand ca lumea este rea in adancul ei si isi va pune doar o alta haina.In Hristos esti liber,o libertate pe care lumea nu o va intelege pentru ca nu o poate trai.Esti chemat la un drum al Crucii,o nebunie pentru lume,ca sa te eliberezi de sine si de orice ar impedica sa fi transformat,intrucat Dumnezeu ne-a nascut prin invierea lui Hristos ,, ca El să fie întâi născut între mulţi fraţi."(Efeseni 8,29).Orice lant va pune lumea pe tine el cade in fata lui Dumnezeu.

Daca oamenii cred ca Dumnezeu te-a pus intr-o pozitie injositoare,nedreapta,ei bine tocmai acesta situatie va arata spre puterea Sa capabila sa rastoarne orice gandire umana limitata.Un tanar si un grup de ucenici,tineri si ei la inceput,fara nici o putere lumeasca au inceput propovaduirea Evangheliei.In timpurile prigoanei sclavi si oameni fara nici o aparare au murit in chinuri groaznice cucerind prin jertfa un imperiul al fortei omanesti.Sangele lor a fost samanta de la temelia Bisericii,slabiciunea lor a fost de fapt forta lor pentru ca in slabiciunea lor urma sa-si arata Dumnezeu puterea si slava: ,,O, adâncul bogăţiei şi al înţelepciunii şi al ştiinţei lui Dumnezeu! Cât sunt de necercetate judecăţile Lui şi cât sunt de nepătrunse căile Lui!"(Romani 11,33).

Sa nu intelegeti ca lupta pentru libertate sociala este gresita.Insa adevarata lupta este cea contra eliberarea sufletului de jugul pacatului,pentru libertate in Hristos.Apostolul Petru spune ca lumea acesta,pe care o iubim atat de mult,va trece,cu toate zbaterile noastre in ea: ,,Iar ziua Domnului va veni ca un fur, când cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface, şi pământul şi lucrurile de pe el se vor mistui."(II Petru 3,10).Insa cei credinciosi,Biserica,privesc spre cer intrucat ,,noi aşteptăm, potrivit făgăduinţelor Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care locuieşte dreptatea."(II Petru 3,13).Pana la aceea clipa fiecare este chemat sa lupte,in Hristos,pentru eliberarea sa de sub jugul pacatului,pentru a fi transformat si a intra in Imparatie,unde dreptatea lui Dumnezeu nu mai este intunecata de nici o patima umana.Este o chemare sfanta,cutremuratoare dar care iti poate transforma viata,ridica privirea spre Mantuitor si cred ca de aceea apostolul Ioan spunea atat de frumos,de cald precum un parinte:

,,Ştim că suntem din Dumnezeu şi lumea întreagă zace sub puterea celui rău.Ştim iarăşi că Fiul lui Dumnezeu a venit şi ne-a dat nouă pricepere, ca să cunoaştem pe Dumnezeul cel adevărat; şi noi suntem în Dumnezeul cel adevărat, adică întru Fiul Său Iisus Hristos. Acesta este adevăratul Dumnezeu şi viaţa de veci."(I Ioan 5,19-20).

Acesta cred ca este adevarata libertate si cred ca de aceea adevarata lupta este cu noi insine,spre schimbare,pentru a intra in implinirea dragostei in care suntem chemati,liberi de patimi,de ura,de lumesc,de efemer.Putem lupta pentru orice scop nobil dar sa nu uitam adevarata chemare la care au fost randuiti oamenii de Dumnezeu,chemarea de a gasi libertatea in Dumnezeu.Pe acesta libertate nu vor sta niciodata lanturi,asa a spus Hristos:,,Veniţi la Mine toţi cei osteniţi şi împovăraţi şi Eu vă voi odihni pe voi.Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima şi veţi găsi odihnă sufletelor voastre."(Matei 11,28-29).As dori sa mentionez ca cele scrise mai sus sunt doar un punct de vedere personal,cu cateva parafrazari introductive,supus greseli si criticii,de aceea am si postat,si fiecare este dator,asa cred eu,sa caute adevarata libertate,urmand,daca o va gasi,ca Adevarul sa il faca liber.Doamne ajuta!+

Poate ati fi surprins sa vedeti cat de mult seamana acest punct de vedere cu acela rabinic evreiesc care justifica sclavia la evrei in VT.

Ap. Pavel nu putea sa ceara oamenilor sa faca revolte sociale dar putea face ceea ce a facut Domnul: sa le spuna stapanilor de sclavi sa nu mai comande in chip de stapani dupa modelul lumii acesteia ci sa isi elibereze sclavii caci frati sunt cu totii. Schimbarea trebuia sa vina de la stapani, nu de la o revolta a sclavilor. Acest lucru nu l-a facut ci a invatat contrariul. Perfect deacord ca Imparatia Domnului nu-i din lumea aceasta dar o gasim inca din aceasta lume in inima noastra de aceea a dat invatatura de cum este in Imparatie, pentru a o trai inca de pe acum, si de aceea ne-a cerut sa ne rugam sa se faca voia Tatalui pe pamant asa cum este in Cer: dupa mila si dreptate. Cei care ii acuza pe apostoli de esec la acest capitol au dreptate, dar nu pentru ca nu au reusit sa schimbe lumea la 180 grade batand din palme, nici Domnul nu a reusit, ci pentru ca nu au invatat pe ceilalti ceea ce Domnul ii invatase pe ei cu privire la acest subiect. Contrastul intre cele doua invataturi este evident.

[Tartaruga]

Pentru a fi mai clar, contrastul dintre invataturi este acesta:

Domnul a avut foarte mare mila pentru cei asupriti ca atare invatatura Lui a avut doua parti:
- una care ii privea pe cei ce doreau putere si maretie peste ceilalti, aici intrand inclusiv apostolii care se certau intre ei pe motive de maretie etc, si deci pe acestia ii invata sa fie frati si sa nu fie unul mai presus de altul decat prin slujire
- alta care ii privea pe asupriti si la care nu le spunea ca bun ii rolul de sclav, ca sa le puna degetul pe rana, ci le spunea sa vina la El ca vor gasi alinare. Deci practic le intelegea durerea si le promitea alinarea durerii.

Apostolii
- au cerut stapanilor sa fie stapani buni cu sclavii
- au cerut sclavilor sa fie sclavi buni stapanilor lor, punand practic degetul pe rana lor, si alinandu-i doar cu promisiunea Imparatiei ce urma sa vina

Tragand linie, conditia de slujitor al aproapelui este intr-adevar conditia ceruta de Domnul pentru mantuire, insa este ceruta doar in libertate la cei ce au tendinta de a dori putere si marire. Nu le-a cerut-o niciodata sclavilor fara de voie care dimpotriva, sufereau in mod injust si la care Domnul le putea da doar alinarea pana cand stapanii ajungeau sa inteleaga ca nu aveau dreptul de a fi stapani, ci doar cel de a fi slujitori de buna-voie aproapelui.
A le cere amaratilor sa-si suporte soarta fara a-i educa pe stapanii lor ca nu-i bine ce fac, nu are alt efect decat punerea degetului in rana amaratului in loc de a-i aduce alinare. Este usor a spune:" ramai sclav supus ca-i mai bine asa" cand tu esti un om liber cu toate drepturile cetateanului roman pe care putini le aveau. Zicea apostolul ca si el era sclav celor pe care ii invata, dar tocmai ca asta era sclavia buna, de buna-voie, care nu este nedreapta... Una este sa tina omul post si alta-i sa moara de foame fara alta alternativa...

Schimbarea propovaduita de Hristos pleaca din interiorul nostru,urmand a avea efect pe exteriorul manifestarii umane,reflectandu-se inclusiv la nivel social.Pana interiorul nu se schimba,exteriorul sufera doar modificari temporare.De aceea si Hristos a insistat pe modificarea interioara,nu s-a axat pe masuri sociale cu efect imediat.Nu le-a eliminat pe acestea ci le-a pozitionat corect,pe temelia transformarii interioare.Citit cu atentie epistola Apostolului Pavel catre Filimon,cu privire la Onisim,sa vedeti ce mesaj are,daca tot vorbim de sclavi :) In general privim paharul doar la exterior,este mai usor de clamat transformarea,pare mai evidenta dar nu este neaparat una de profunzime.

Ca sa explic mai simplu cum ar suna ideea,privit de sus in jos,de la Dumnezeu spre om si de la interior spre exterior:Te voi pune,spre rusinea lumii, in cea mai grea conditie si lumea nu iti va oferi nimic bun ci dimpotriva,va face ce stie ea mai bine,sa-ti puna lanturi.Dar tot eu te voi ridica si vei invinge lumea prin slabiciunea ta aparenta,care de fapt ascunde puterea mea in ea iar taria lumii,desi aparent puternica, ascunde slabiciunea ei.Esenta adevarului va birui esenta falsitatii printr-o repozitionare a ce este ascuns si puternic fata de ce este lumesc si fals.Este o alta eliberare,nu o exclude pe cea sociala dar acesta,cea sociala,nu aceea este primordiala pt ca prima o depaseste in efecte.

Comparati-l pe Apostolul Pavel cu Spartacus,sunt tot in timpul Imperiului Roman,ca sa vedeti diferenta :) Nu mai stiu pe unde,Franta sau SUA,in perioada hippy,au avut unii idea sa formeze un fel de comunitati sociale dar fara diferente sociale,cu bunuri in comun,spunand ca aplica invatatura lui Hristos.Insa le lipsea credinta,rugaciunea,Biserica,transformarea,viata in curatenie trupeasca si multe altele.Aplicau doar un fel de spoiala sociala si atat.Au esuat complet pt ca ratand transformarea interioara invariabil au aparut diferente si probleme ce s-au terminat in cel mai pur stil lumesc.Nu au plecat de la interior,au crezut ca masura sociala va tranforma interiorul,adica au inversat sensul fara sa sesizeze directia corecta de unde trebuie sa plece transformarea.

Intelegeti la ce ma refer sau am complicat si mai mult?Nu-i mai acuzati pe apostoli de un esec in transmiterea mesajului lui Hristos,au pus corect accentul,Imparatia Lui nu este din acesta lume.Veti sta fata in fata si cu ei la Judecata si va fi greu sa va argumentati cuvintele in fata Mantuitorului.Parerea mea dar sunteti perfect libera sa insistati pe acesta idee daca doriti :)

Noapte buna.Doamne ajuta!+