Veșnica lui pomenite din neam în neam ! +

[simpllu]

Realitatea Spirituală - Regele Mihai, unsul Domnului: https://www.youtube.com/watch?v=wbEzUWBoLNg

[cristiboss56]

O spirală care întinde din faţa Palatului Regal din Bucureşti până în dreptul Sălii Palatului a fost formată, joi după-amiază, de oamenii dornici să-şi ia rămas-bun de la ultimul rege al României. Unii dintre ei aşteaptă de mai bine de şase ore să ajungă la catafalcul Regelui.
Mai multe persoane publice au mers, joi, la Palatul Regal pentru a-şi aduce omagiile Regelui Mihai. Între aceştia se numără şi fostul principe Nicolae care a stat de vorba cu oamenii din mulţime. Nicolae a refuzat să facă declaraţii presei.
„Sunt alături de ţară şi popor, cum a fost bunicul meu întotdeauna”, i-a spus Nicolae unui bărbat. Oamenii care aşteptau la rând pentru a ajunge la catafalcul Regelui i-au transmis mai multe mesaje de susţinere lui Nicolae, unii povestindu-i cum l-au cunoscut pe Regele Mihai.
Oameni simpli au ales să străbată chiar şi câteva sute de kilometri pentru a-şi lua rămas-bun de la Regele Mihai. Ei au venit din Botoşani, Timişoara sau Alba Iulia. Sunt persoane care mai cred încă în Monarhie sau care, pur şi simplu, l-au avut drept reper de conduită şi demnitate pe Regel Mihai.
Mai mulţi voluntari de la Crucea Roşie împart ceai persoanelor care stau la coadă.
Toţi cei care vor să depună flori şi să se închine la catafalcul Majestăţii Sale Defuncte vor putea veni la Sala Tronului de la Palatul Regal joi, până la ora 22.00, dar şi vineri, 15 decembrie 2017, între ora 08.00 şi ora 22.00, potrivit programului.

[cristiboss56]

Prinţul Charles de Wales a oferit câteva mărturii despre Regele Mihai al României pentru TVR în anul 2006. În documentarul intitulat „Regele Mihai – a 85-a aniversare”, prinţul Charles spunea că a admirat „întotdeauna calităţile lui de om de stat, răbdarea şi înţelegerea lui faţă de alţi oameni” şi l-a numit „un om remarcabil care îşi păstrează calmul în orice situaţie”.
Printre calităţile Majestăţii Sale, Prinţul Charles puncta atunci „rezistenţa şi tăria” de care a dat dovadă Regele pe parcursul vieţii sale.
„Mi se pare că a fost un moment îngrozitor, traumatizant când a fost silit să părăsească ţara atât de tânăr într-un context extrem de dificil; apoi a trebuit să trăiască în străinătate tot restul vieţii”, spunea Prinţul de Wales.
Despre faptul că Regele Mihai a trebuit să stea departe de România o perioadă îndelungată, Prinţul Charles a spus că îşi poate imagina „cât a suferit fiind despărţit de ţara lui iubită” şi de oamenii pe care i-a iubit cu adevărat.
Majestatea Sa Regele Mihai I al României a trecut la cele veșnice marți, 5 Decembrie 2017 la ora 13:00.
Mihai I a fost regele României în perioadele 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930, și 6 septembrie 1940 – 30 decembrie 1947. La sfârșitul anului 1947, regele a fost constrâns de comuniști să semneze decretul de abdicare, în aceeași zi fiind proclamată republica populară.
În ianuarie 1948 a plecat în exil, unde a încercat să pledeze cauza țării sale, însă fără rezultat. S-a căsătorit cu principesa Ana de Bourbon-Parma și s-au stabilit în Versoix, Elveția. În familia regală s-au născut cinci fiice: principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.
Sub președinția lui Emil Constantinescu, în 1997, regele a reprimit cetățenia română și i-au fost retrocedate o parte din proprietăți. În martie 2016 a fost anunțată îmbolnăvirea lui de cancer și retragerea din viața publică.

[cristiboss56]

Obligat de dictatura comunistă să părăsească tronul la 30 decembrie 1947, Regele Mihai I al României s-a întors în țara sa prima dată după căderea regimului totalitar de sărbătoarea Sfintelor Paști a anului 1992. Atunci, în București, s-a adresat poporului cu salutul „Hristos a înviat!” și i-au răspuns peste un milion de oameni: „Adevărat a înviat!” S-a întors definitiv în pământul patriei sale acum, când sufletul i s-a înălțat la cer, la 5 decembrie 2017, iar trupul i se va odihni în necropola regală de la Curtea de Argeș. După o viață nu totdeauna fericită, dar trăită mereu cu demnitate și moralitate, fostul Rege al României se odihnește de nedreptățile istoriei.
Istoricul Tudor Vișan-Miu, președintele organizației de tineret a Asociației Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, autorul cărții „La școală cu Regele Mihai. Istoria Clasei Palatine”, ne este ghid în sublinierea momentelor importante din biografia fostului suveran.
Cele două momente importante din viața țării noastre și a Regelui Mihai, actul de la 23 august 1944 și cel de la 30 decembrie 1947, sunt printre cele mai greu de înțeles prin efectele lor pe termen lung. Ce putea face în acele momente de cumpănă Regele? A fost nedreptățit de conjuncturile nefavorabile ale istoriei? Istoricul Tudor Vișan-Miu răspunde: „A avut de trecut prin mari greutăți, a avut mari neîmpliniri, dar până la urmă dacă privim linia pe care o avea de urmat, aceea de a continua legământul început de bunicul său Ferdinand, de a servi România, nu mai simți că a fost nedreptățit. Ce misiune mai nobilă decât să păstrezi România Mare? Asta a încercat să facă și în vremea celui de-al Doilea Război Mondial, dar nu a putut. Oricât am fi încercat, nu puteam păstra teritoriile pe care sovieticii le doreau, dar am reușit să recuperăm restul Ardealului și asta a fost imediat după actul de la 23 august 1944”.
Reperele celor două domnii
Regele Mihai a domnit în două rânduri. Prima dată fost succesorul bunicului său, Regele Ferdinand I, care a murit la Sinaia în data de 20 iulie 1927, și, întrucât nu avea nici 6 ani la acel moment, a fost instituită Regenţa numită în 1926, în baza art. 83 al Constituţiei din 1923. Regenţa i-a reunit pe Patriarhul Miron Cristea, principele Nicolae şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Gheorghe Buzdugan. A fost detronat la 8 iunie 1930 de către tatăl său, Regele Carol al II-lea, devenind Principe Moştenitor şi primind titlul de Mare Voievod de Alba Iulia. La 6 septembrie 1930, Regele Mihai şi-a început a doua domnie prin depunerea jurământului, cu mâna pe Biblie, în faţa Patriarhului Nicodim Munteanu. Din 14 septembrie 1940, Regele Mihai a avut-o alături pe Regina-Mamă Elena, care i-a fost un important sfetnic şi sprijin moral. La 14 septembrie 1940, Regele Mihai a semnat Decretul Regal, prezentat de către Antonescu, prin care statul român a fost proclamat stat național-legionar. În timpul rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941, aflat la Sinaia, Regele a încercat, la insistenţa maiorului Mircea Tomescu, aghiotantul Majestăţii Sale Regele, să vină la Bucureşti şi să medieze între legionari şi guvern, dar a fost oprit de generalul Antonescu. La 14 februarie 1941, Regele Mihai a semnat decretul de desfiinţare a statului naţional-legionar.
La 22 iunie 1941, generalul Antonescu, fără să se consulte cu Regele Mihai sau vreun alt factor politic intern, a comandat trecerea României peste Prut, realipind Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa. Odată cu continuarea efortului de război peste Nistru, campania românească şi-a pierdut popularitatea şi a condus la demoralizarea armatei şi populaţiei în urma înfrângerilor armatelor Axei din anii 1942-1944. În acest timp, Regele Mihai s-a alăturat „grupului de la Buftea”, din care făcea parte şi fostul prim-ministru Iuliu Maniu, grup care a pregătit un plan de salvare a României prin înlăturarea dictaturii militare a mareşalului Ion Antonescu, care să permită ieşirea României din alianţa cu Axa. *Totodată, în acest răstimp, Regele Mihai şi Regina-Mamă Elena au salvat de la moarte zeci de mii de evrei în anii 1940-1944, fapte recunoscute de comunitatea evreiască internaţională întrucât, în 1993, Regina-Mamă Elena a fost declarată „Dreaptă între popoare”.
Anul 1944 a fost plin de fapte și momente importante pe care le explică istoricul Tudor Vișan-Miu: „Sovieticii trecuseră Nistrul, apoi Prutul, şi se îndreptau spre Iaşi. Pentru a preîntâmpina confruntări sângeroase cu sovieticii pe teritoriul ţării, la 23 august 1944, la Palatul Regal, Regele Mihai l-a demis şi l-a arestat pe preşedintele Consiliului de Miniştri, conducătorul Ion Antonescu, mareşal al României. În seara zilei respective proclama: «Poporul nostru înţelege să fie stăpân pe soarta sa. [...] De curajul cu care ne vom apăra cu armele în mână independenţa împotriva oricărui atentat la dreptul nostru de a ne hotărî singuri soarta depinde viitorul ţării noastre»”. Temându-se că vor fi arestaţi de germani, Regele Mihai şi Regina-Mamă Elena s-au adăpostit în satul Dobriţa, la *conacul colonelului Petre Petrescu, din 24 august până la mijlocul lunii septembrie 1944. Întârzierea încheierii convenţiei de armistiţiu cu Naţiunile Unite, care a avut loc la Moscova în 12 septembrie 1944, a permis Armatei Roşii ca, în timp ce Armata Română răspundea contraofensivei germane începute la 24 august 1944 cu bombardarea Palatului Regal, să ia 500.000 de soldaţi români drept prizonieri. Eliberarea nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţia maghiară, datorată actului de la 23 august, s-a încheiat la 25 octombrie 1944”.
Pe 24 ianuarie 1945, Regele Mihai a trimis un memoriu preşedintelui Franklin Delano Roosevelt, în care a arătat abuzurile sovieticilor, memoriu rămas fără răspuns. Ocupanţii sovietici au provocat agitaţii care au dus la căderea guvernului generalului Constantin Sănătescu în decembrie 1944 şi a celui al generalului Nicolae Rădescu în februarie 1945. La 6 martie 1945, Regele Mihai a fost forţat de Andrei Vâşinski să-l numească preşedinte al Consiliului de Miniştri pe Petru Groza, preşedintele Frontului Plugarilor. Acesta fost preţul plătit pentru restabilirea administraţiei româneşti în nord-vestul Transilvaniei, mai spune istoricul.
Înlăturarea de la putere
Regele Mihai a fost înlăturat la 30 decembrie 1947. „Rămăseserăm într-adevăr singura monarhie din tot lagărul comunism. Iar la o întâlnire a Internaționalei Socialiste, comuniștilor români din delegație li s-a reproșat acest lucru: «De ce nu reușiți să scăpați de rege?» Ei răspund: «Este foarte popular!» «Nu vă faceți griji. Până la 30 decembrie voi trebuie să-l înlăturați!» În felul acesta, Republica Populară Română era cadoul cel mai frumos pentru tovarășul Stalin la împlinirea a 25 de ani de la fondarea Uniunii Sovietice. Există un document adoptat în 29 decembrie 1947 în plenara C.C. a P.C.R., unde este consemnat planul înlăturării monarhiei, iar Regele a trebuit să accepte abdicarea și exilul, deoarece comuniștii nu s-ar fi oprit de la nimic pentru a prelua puterea și a face republica. Nu s-ar fi pus chiar problema exterminării fizice a Regelui, dar mulți oameni ar fi avut de suferit. Acum putem considera cei 1.000 de tineri care n-au fost omorâți atunci drept jertfa dată de România în 1989. Au murit tineri din altă generație, dar măcar nu a fost un sacrificiu inutil în 1947...”, a conchis istoricul Tudor Vișan-Miu.
Din ianuarie 1948 a plecat în exil, s-a căsătorit cu Principesa Ana de Bourbon-Parma și au trăit la Versoix, în Elveția. Fiicele cuplului regal sunt: Principesele Margareta, Elena, Irina, Sofia și Maria.

[cristiboss56]

Principesa Margareta şi Principele Duda au ajuns, vineri, la Palatul Regal, acolo unde este depus sicriul cu trupul neînsufleţit al Regelui Mihai. Mii de oameni aşteaptă la coadă ca să-i aducă un ultim omagiu Majestăţii Sale Defuncte.
La Palatul Regal au venit, în ultimele trei zile, peste 15.000 de oameni, unii stând ore în şir la rând pentru a aduce un ultim omagiu.
La 95 de ani, în scaun cu rotile, şi Lascăr Duiliu Zamfirescu, a ajuns, vineri, la Palatul Regal din Bucureşti, să îi aducă un omagiu celui care i-a fost, pe lângă rege, şi coleg de clasă.
"Eu am o pierdere imensă", a spus acesta despre decesul Regelui Mihai.
Lascăr Duiliu Zamfirescu a venit însoţit de nepoata lui, Ilinca.
"A fost un exemplu de modestie, de bunătate, un om extraordinar, asta am învăţat din poveştile bunicului meu şi din ce am citit. De la aflarea veştii, bunicul meu şi-a adus aminte, s-a uitat la poze, a rememorat amintirile din copilărie, din clasă, a retrăit cumva toate momentele frumoase petrecute împreună. Ultima dată au vorbit la telefon, dar asta s-a întâmplat acum mai mult de un an. Sunt multe poveşti frumoase şi preţioase, îmi este foarte greu sa aleg dintre ele. Din păcate, lumea din ziua de azi nu îşi dă seama de calităţile unui om foarte rar. Cred ca a avut un destin tragic, dar din care avem cu toţii ce învaţă şi cred ca miile de oameni care au venit zilele astea repară puţin tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani, deşi e prea târziu", a declarat Ilinca Iordache, nepoata lui Lascăr Duiliu Zamfirescu.
La momentul transmiterii ştirii, câteva mii de oameni stau la rând pentru a îşi lua rămas bun de la Majestatea Sa. Unii au străbătut chiar şi câteva sute de kilometri pentru a ajunge la Palatul Regal.
"Am venit din Cluj, de dimineaţă, special pentru a aduce un omagiu Regelui. Cred că este important să venim să ne rămas bun deoarece Regele era ultimul model pe care l-am avut ca naţiune, iar pentru mine este foarte important să fiu aici. L-am văzut prima dată în anul 2001, a venit la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. Am venit cu tristeţe pentru că eu consider că am avut nişte oportunităţi pierdute ca popor, şi sper să învăţăm ceva măcar acum", a spus Cosmin din Cluj-Napoca.
"Suntem tare impresionaţi şi plăcut surprinşi că a venit atâta lume să o vadă pentru ultima dată pe Majestatea Sa. Îl puteam avea mai devreme aici, în viaţă. Stăm de aproximativ două ore, dar a mers bine azi rândul pentru că a stat toată noaptea deschis, vremea e bună, Dumnezeu ţine cu noi. Ultima dată, l-am văzut în 2013, la Palatul Elisabeta, iar prima dată l-am văzut în 1992, când a venit şi micul prinţ Nicolae, care era cel mai fericit", a povestit o femeie din Bucureşti.
Regele Mihai va fi condus pe ultimul drum, sâmbătă, şi va fi înmormântat la Curtea de Argeş, alături de regina Ana. Slujba de înmormântare va avea loc la Catedrala Patriarhală din Capitală şi va fi oficiată de Patriarhul Daniel.

[cristiboss56]

Copia Coroanei de Oţel folosită în timpul funeraliilor Regelui Mihai I face parte din colecţia Muzeului Peleş, a declarat pentru MEDIAFAX directorul MNIR, care a explicat că originalul nu poate fi folosit date fiind prevederile legale şi lipsa unei solicitări în acest sens.
În timpul funeraliilor Regelui Mihai este folosită o copie a Coroanei de Oţel, cea originală fiind cea purtată pentru prima dată de regele Carol I. Replica face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX directorul Muzeului de Istorie a României din Bucureşti (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu.
Întrebat de MEDIAFAX dacă au fost făcute demersuri din partea Casei Regale pentru ca la ceremonii să fie folosită Coroana de Oţel originală, Oberländer-Târnoveanu a declarat: "Evident că nu s-au făcut. Dar sigur că nu s-au făcut".
Acesta a explicat că, din punct de vedere legal, originalul nu poate fi folosit în astfel de ceremonii.
"Dacă nici nu s-a solicitat, înseamnă că toată lumea sau cei care ar fi fost în măsură să solicite ştiau că nu este posibil legal. N-am fost implicaţi niciodată. Deci nu a existat nicio discuţie în acest sens", a mai spus directorul MNIR.
"Legea este obligatorie să fie respectată. Acesta este punctul meu de vedere, pentru că sunt obligat să respect legea.
Nu există soluţii de eludare a legii decât mergând dincolo de Codul penal şi eu nu vreau să mă duc dincolo de Codul penal", a mai declarat Oberländer-Târnoveanu.
Directorul MNIR a declarat pentru MEDIAFAX că replica folosită la funeraliile Regelui Mihai face parte din colecţia Muzeului Naţional Peleş.
"Nu este din colecţia noastră. Este simplu de verificat, Coroana de Oţel este clasată în categoria Tezaur şi figurează în lista obiectelor clasificate la CIMEC (Institutul Naţional al Patrimoniului, n.r.) şi, de asemenea, şi pe site-ul nostru are descriere şi este în expunere", a mai spus directorul MNIR.
Întrebat câte copii autorizate ale coroanei există, în afara celei din colecţia Muzeului Peleş, Oberländer-Târnoveanu a declarat: MNIR deţine o "copie din răşină siliconică pe care o folosim din când în când în anumite prezentări. Restul, nu am informaţii să existe copii autorizate în alte instituţii".
"Originalul nu poate fi folosit decât în condiţii legale", a mai spus acesta.
Reprezentanţii muzeului Peleş au confirmat, vineri, pentru MEDIAFAX că la funeraliile Regelui Mihai I este folosită o copie a Coroanei de Oţel, care face parte din colecţia instituţiei, fiind în mod obişnuit expusă pentru public în Sala de Arme a castelului.
Potrivit site-ului MNIR, "la 13/25 martie 1881, în Adunarea Deputaţilor a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca România să ia titlul de Regat iar Carol şi moştenitorii săi titlul de Rege al României. Festivităţile proclamării regatului au fost stabilite pentru data de 10/22 mai 1881, când se împlineau cincisprezece ani de la urcarea pe tronul României a principelui Carol I.
Pentru principele Carol I s-a confecţionat o coroană din oţelul unuia dintre tunurile turceşti capturate de români la Plevna, în timpul războiului de independenţă din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricaţie germană, marca Krupp. Coroana de oţel a României a fost confecţionată la Arsenalul Armatei, situat pe Dealul Spirii din Bucureşti. Aceasta are forma obişnuită a coroanelor regale: un cerc frontal din oţel decorat cu romburi şi perle din oţel. De la marginea superioară a cercului se ridică opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc în mijloc într-un glob în care se află Crucea «Trecerea Dunării». Cu aceeaşi coroană s-a încoronat şi Regele Ferdinand, la Alba Iulia, în octombrie 1922".

[cristiboss56]

Regele emerit al Spaniei Juan Carlos şi soţia sa, regina emerită Sofia, au sosit vineri seară la Palatul Regal din Bucureşti şi i-au adus un omagiu Regelui Mihai.
Monarhii spanioli au fost întâmpinaţi de Principesa Margareta şi de Principele Duda.
Juan Carlos I a fost rege al Spaniei în perioada 1975-2014, fiind succedat de regele Felipe al VI-lea.
Mii de oameni aşteaptă la rând pentru a-i aduce un ultim omagiu Majestăţii Sale Defuncte la Palatul Regal din Capitală.
În ultimele trei zile, la Palatul Regal au venit peste 15.000 de oameni, unii aşteptând câteva ore pentru a-i aduce un ultim omagiu Regelui Mihai.
Regele Mihai va fi condus pe ultimul drum, sâmbătă, şi va fi înmormântat la Curtea de Argeş.

[cristiboss56]

De când a sosit vestea trecerii la Domnul a Regelui Mihai, am observat, cu nişte scurte paranteze din zona politicului, că decenţa şi solemnitatea, o emoţie sobră a cuprins pe foarte mulţi dintre noi. E un lucru care ţine de lecţia pe care Regele Mihai ne-o dă şi post mortem, pentru că personalitatea lui constituie o lecţie pentru noi toţi, a precizat Vasile Bănescu miercuri în emisiunea În fața ta de la Digi24.
Acestea sunt zile de reflecție pentru toți cei care au ochi de văzut și urechi de auzit, a subliniat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Vasile Bănescu a evidențiat faptul că regele va rămâne în istorie drept cea mai mare personalitate politică a României recente: O figură care a marcat memoria tuturor celor cu care s-a intersectat, o figură despre care s-a vorbit în termeni exclusiv pozitivi în Occident și prin el s-a vorbit pozitiv și despre România.
Între calitățile Majestății Sale enumerate de Vasile Bănescu se numără: bunul simţ, discernământul, buna cumpănire a cuvintelor, limbajul elegant.
Regele vorbea o limbă română extraordinar de frumoasă, o limbă română la care nu a renunțat niciodată, pe care ți-o drag s-o asculți, chiar dacă vorbea uneori și gâtuit de emoție, a adăugat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
În continuare, răspunzând întrebării adresate de Florin Negruțiu referitor la invitația adresată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților Regelui Mihai de a participa la slujba Învierii la Mănăstirea Putna, Vasile Bănescu a spus că în acel moment Biserica și-a asumat un lucru firesc.
Mitropolia Moldovei și Bucovinei, condusă în acea vreme de actualul Patriarh Daniel, bineînțeles în colaborare cu Arhiepiscopia Sucevei, au decis un lucru foarte bun, a declarat domnul Vasile Bănescu.
Un alt aspect remarcat de purtătorul de cuvânt al Patriarhiei și amintit miercuri la Digi24 a fost salutul foarte cordial adresat de Regele Mihai românilor care l-au întâmpinat în 1992 în București:
Cred că a fost singurul șef de stat din Europa care și-a salutat poporul cu aceste cuvinte: „Vă iubesc! Vă iubesc foarte mult!” Nu cred că am mai auzit niciunul dintre noi un om politic care să se adreseze astfel poporului care îl aclama.
În același context, Vasile Bănescu a făcut un exercițiu de imaginație referitor la cum ar fi fost România ultimilor douăzeci de ani condusă de Regele Mihai:
Cred că dacă am fi avut un rege, un suveran precum Regele Mihai în ultimii 20 de ani, românii ar fi putut să privească spre suveranul lor ca spre un om de la care aveau ce să înveţe, puteau să înveţe cum să se comporte, cum să vorbească, cum să reacţioneze.
Acolo unde era Regele Mihai, în mod firesc, apărea o atmosferă de sobrietate. Sobrietate înseamna civilitate, lăuntrică, asta emana în mod natural din personalitatea lui Mihai.
Sper că această lecţie, fie şi post mortem, să nu fie uitată prea curând, a mărturisit Vasile Bănescu în emisiunea moderată de jurnaliștii Claudiu Pândaru și Florin Negruțiu.

[cristiboss56]

Regele emerit al Spaniei Juan Carlos şi soţia sa, regina emerită Sofia, au sosit vineri seară la Palatul Regal din Bucureşti şi i-au adus un omagiu Regelui Mihai.
UPDATE ora 22:00 - Regele Carl al XVI-lea Gustaf al Suediei şi soţia sa, Regina Silvia, au ajuns la Palatul Regal din Bucureşti.
Monarhii din Spania şi Suedia au fost întâmpinaţi de Principesa Margareta, de Principele Duda şi de alţi membri ai familiei regale.
Juan Carlos I a fost rege al Spaniei în perioada 1975-2014, fiind succedat de regele Felipe al VI-lea.
"Orto

[cristiboss56]

Casa Regală a anunţat că la funeraliile Regelui Mihai, care vor avea loc sâmbătă, vor fi prezenţi reprezentanţi ai Comisiei Europene, Georgiei, Macedoniei, Marii Britanii, Turciei şi Sfântului Scaun.
Potrivit unui comunicat transmis vineri seara AGERPRES, vor participa la funeralii: comisarul european Corina Creţu, Zviad Dzidziguri - vicepreşedintele Parlamentului Georgiei, Talat Xhaferi - preşedintele Parlamentului Republicii Macedonia şi Kocho Angjushev - viceprim-ministru al Republicii Macedonia, Sir Alan Duncan - ministru de stat pentru Europa şi America din Marea Britanie, Ahmet Yildiz - ministrul adjunct al Afacerilor Externe din Turcia, monseniorul Nikola Eterović şi monseniorul Miguel Maury Buendía - reprezentând Sfântul Scaun.
În afară de Familia Regală a României, la funeraliile Regelui Mihai I vor fi reprezentate Familiile Regale din Marea Britanie, Suedia, Spania, Belgia, Iordania, Luxemburg, Liechtenstein, Bahrein, Bulgaria, Grecia, Serbia, Albania, Franţa, Prusia, Italia şi Portugalia, precum şi Familiile Imperiale din Rusia, Austria şi Germania, Familia Mare Ducală de Baden, Familia Regală de Wurttemberg şi Familia Princiară de Ligne.
Vor fi prezenţi: Regele Carl XIV Gustaf al Suediei şi Regina Silvia a Suediei, Marele Duce de Luxemburg, Regele Juan Carlos I al Spaniei şi Regina Sofia a Spaniei, Principele de Wales, Regele Simeon al II-lea al bulgarilor, Regina Anne-Marie a elenilor, Principesa Muna a Iordaniei, Principesa Astrid a Belgiei şi Principele Lorenz al Belgiei, Principele Moştenitor Alexandru II al Serbiei şi Principesa Moştenitoare Ecaterina a Serbiei, Ducele de Braganza, Principele Georg al Prusiei, Arhiducele Karl al Austriei, Marea Ducesă Maria a Rusiei, Principele Moştenitor Leka II al albanezilor şi Principesa Moştenitoare Elia a albanezilor, Principesa Isabelle de Liechtenstein, Principesa Rym a Iordaniei, şeicul Rashid bin Khalifa al Khalifa al Bahrein, Marele Duce de Baden şi Marea Ducesă de Baden, Principesa Irina a Greciei, Arhiducele Dominic al Austriei şi Arhiducesa Emmanuella a Austriei, Arhiducesa Maria Magdalena a Austriei, Baronul Hanns-Ulrich von Holzhausen şi Baroana Alexandra von Holzhausen (doamna Ferch), Arhiducele Georg al Austriei, Arhiducele Martin al Austriei, Arhiducesa Katharina a Austriei, Principele Emmanuel Philibert de Savoia, Principele Nikolaos al Greciei, Principele Eberhard de Wurttemberg, Principesa Chantal a Franţei, Baronul Francois-Xavier de Sambucy de Sorgue, Principesa Anne de Ligne, Cavalerul Charles de Fabribeckers, Principesa Tatiana Radzivill (doamna Fruchaud) şi dr. John