Organizarea vietii monahale

[Traditie]

Ceva interesant: între a doua jumatate a secolului 3 si 371, vreme de aproape un secol,în Muntenia si Moldova a fost centrul principal al gotilor, neam migrator de origine germanica. Acestia erau pagâni dar datorita misionarismului crestin o parte din ei s-au crestinat.

Datorita faptului ca o parte din goti se stabilisera în Capadocia, între acest tinut si tinuturile tarii noastre s-au stabilit niste legaturi. Un grup de calugari capadocieni s-a stabilit în Muntii Buzaului (zona unde se afla capitala gotilor si unde a fost descoperit tezaurul Closca cu puii de aur) unde au fondat o serie de asezaminte monahale rupestre. Acestea for fi refolosite si completate în perioada medievala (sec. 13-18, poate chiar si mai timpuriu) de catre pustnicii români.

Asezaminte monastice rupestre se gasesc în zona satelor Nucu si Alunis din judetul Buzau, dar si în judetul Prahova:

Dobrota,
sat în com. Gornet-Cricov (jud. Prahova), la hotarul de E al caruia, la N de albia pârâului Saratica si la 2 km spre V de la obârsia vaii Budureasca, în punctul "La Chilii", au fost identificate monumente rupestre de tipul celor raspândite în Muntii Buzaului. Excavate la mare înalt. în falii de calcar cu pereti verticali, neabordabili azi decât prin alpinism, monumentele rupestre de la D.-"chilii" (în denumirea localnicilor) nu au putut fi înca datate cert, dar verosimilitatea marii lor vechimi este sprijinita atât de asemanarea cu monumentele rupestre din jud. Buzau (unde vechimea multora coboara pâna în antic.), cât si de faptul ca pe terit. satului sunt atestate asezari de tip Ciresanu (sec. 4-5 d.H.., cea mai bogata în punctul "La Tapu"), iar nu departe, la Budureasca, vestigii paleocrestine apar din sec. 4-5 d.H. "Chiliile" de la D. arata ca aria monumentelor rupestre de tip "microasiatic" nu se limita, la S de Muntii Carpati, doar la jud. Buzau, ci era extinsa si în E jud. Prahova.
(Enciclodepia arheologiei si istoriei vechi a României, 1994-2000)



Asezamintele din zona Nucu-Alunis:


http://www.karpatenwilli.com/images/buzau.htm
http://www.geocities.com/go_sister2003/galerie.htm

Istoria monahismului românesc:

http://www.crestinortodox.ro/Monahismul_ortodox_in_Romania-53-13559.html

[StoicaFlorina]

Vata monahala inseamna intr-adevar ascultare. Frecventand Manastirea Horaita, Judetul Neamt o sa va spun ce am inteles eu.
In primul rand este o ordine foarte frumoasa, fiecare calugar are sarcinile sale, stie ce si cand sa faca. Unul se ocupa cu secretariatul manastirii, altul cu fanul, altul cu animalele sau pasarile pe care le cresc,cu curatenia, un altul este soferul manastirii, paraclisierul. Fac toate aceste lucruri prin rotatie. Cum din 18 calugari sunt vreo 8 preoti...fiecare preot slujeste cate o saptamana intreaga.
In fiecare noapte un parinte sta treaza pentru a pazi centrala....tot asa cate o saptamana fiecare parinte.
Este o liniste care te face sa nu mai vrei sa pleci de acolo.

Progarmul lor este cam asa: se trezesc dimineata pe la 6 pentru canon si rugaciuni dupa care la 7-8 incepe Sfanta Liturghie. La 10-11 iau micul dejun apoi incep fiecare cu treburile lor. La 6 au cina...caci ei iau masa doar de 2 ori pe zi. seara se odihnesc putin caci incepe iar slujba la 7 sau la 11...aici am uitat exact programul de slujbe.
Slujba se termina pe la 1 apoi isi fac rugaciunile si se odihnesc.

Parintii nu isi indeparteaza dulama nici in timpul somnului, ci raman imbracati.
La bucatarie au 2 maicute care le fac mancare, dar mai ajuta si parintii.
Nimeni nu pleaca nicaieri, nu face nimic fara binecuvantarea parintelui Staret.

La aceasta Manastire nu se mananca carne de nici un fel....iar zilele de post sunt lunea, miercurea si vinerea.

Nu stiu cat de bine m-am exprimat dar daca imi mai aduc aminte de ceva va spun...

[StoicaFlorina]

Vata monahala inseamna intr-adevar ascultare. Frecventand Manastirea Horaita, Judetul Neamt o sa va spun ce am inteles eu.
In primul rand este o ordine foarte frumoasa, fiecare calugar are sarcinile sale, stie ce si cand sa faca. Unul se ocupa cu secretariatul manastirii, altul cu fanul, altul cu animalele sau pasarile pe care le cresc,cu curatenia, un altul este soferul manastirii, paraclisierul. Fac toate aceste lucruri prin rotatie. Cum din 18 calugari sunt vreo 8 preoti...fiecare preot slujeste cate o saptamana intreaga.
In fiecare noapte un parinte sta treaza pentru a pazi centrala....tot asa cate o saptamana fiecare parinte.
Este o liniste care te face sa nu mai vrei sa pleci de acolo.

Progarmul lor este cam asa: se trezesc dimineata pe la 6 pentru canon si rugaciuni dupa care la 7-8 incepe Sfanta Liturghie. La 10-11 iau micul dejun apoi incep fiecare cu treburile lor. La 6 au cina...caci ei iau masa doar de 2 ori pe zi. seara se odihnesc putin caci incepe iar slujba la 7 sau la 11...aici am uitat exact programul de slujbe.
Slujba se termina pe la 1 apoi isi fac rugaciunile si se odihnesc.

Parintii nu isi indeparteaza dulama nici in timpul somnului, ci raman imbracati.
La bucatarie au 2 maicute care le fac mancare, dar mai ajuta si parintii.
Nimeni nu pleaca nicaieri, nu face nimic fara binecuvantarea parintelui Staret.

La aceasta Manastire nu se mananca carne de nici un fel....iar zilele de post sunt lunea, miercurea si vinerea.

Nu stiu cat de bine m-am exprimat dar daca imi mai aduc aminte de ceva va spun...

[costel]

Ziua monahului

"In Cateheza 26, Sfantul Simeon Noul Teolog (+ 1022) schitea¬za o zi tipica a monahilor din manastirea sa, manastirea Sfantul Mamas din Constantinopol, al carei egumen era. Desi scria acum o mie de ani, descrierea sa e in esenta identica cu ziua tipica a unei chinovii athonite.

Monahul "trebuie sa se scoale la miezul noptii inainte de slujba de noapte si sa rosteasca rugaciunea randuita". Miezul noptii in¬seamna aici chiar miezul noptii sau, daca pravila sau canonul de rugaciune al monahului e lung, ceva mai inainte. Randuiala pravilei de rugaciune este data monahului de catre parintele sau duhovnicesc, de obicei egumenul. Aceasta poate dura o ora, patru ore sau mai mult. Pravila actuala, valabila probabil si pentru Sfantul Simeon (desi el nu precizeaza nicaieri acest lucru), e facuta in mod normal din rugaciunea lui Iisus ("Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ma!") intrerupta de inchinaciuni sau metanii si de citiri din psalmi, scripturi sau scrierile patristice.

"Facand asa, trebuie sa se ridice impreuna cu toti si sa mearga la slujba laudei si sa ia parte cu luare-aminte si trezvie la intreaga slujba." "Slujba laudei" include astazi "miezonoptica" si utrenia. Intr-o manastire tipic athonita acestea dureaza intre doua si trei ore, incepand in jurul orei unu sau doi noaptea si incheindu-se in jurul orei patru sau cinci in zori. A sta treaz si cu "luare-aminte si trezvie", cum cere aici sfantul, necesita un efort considerabil. In unele manastiri exista, sau obisnuia sa existe, un monah special randuit sa umble in jurul stranelor fratilor trezindu-i pe cei ce atipeau. Autorul acestor randuri isi aminteste de egumenul manastiri Simonos Petras facand el insusi periodic turul stranelor ca sa vada daca toti copiii sai erau prezenti si atenti, si isi aminteste ca uneori era el insusi trezit din motaiala. "Odata slujba de dimineata incheiata, nu incepe sa vorbesti cu nimeni... " ca sa nu te imprastii cu mintea... ci mai degraba roaga-te in singu¬ratatea chiliei, si, dupa ce ti-ai rostit rugaciunea cuvenita cu lacrimi si strapungere, incepe-ti munca si mergi indata sa o savarsesti."

Manastirea Sfantului Simeon avea o pauza intre utrenie si Li¬turghia zilnica. Acest lucru e normal in multe manastiri athonite, ca, de exemplu, Dionisiu, dar in altele, ca de pilda Simonos Petras, Liturghia urmeaza indata dupa incheierea utreniei si ceasul intai. Pauza din manastirile Sfantului Simeon dura evident cateva ceasuri, astfel ca putem presupune ca aici Liturghia incepea in jurul orei noua si dura, ca si astazi, o ora sau ceva mai mult. Cititorul nu trebuie sa uite faptul ca abtinerea de la mancare si bautura continua chiar si dupa ce a inceput munca. Apoi, la Liturghie: "Stai cu frica ca si cum L-ai vedea pe Fiul lui Dumnezeu jertfindu-Se pentru tine; si daca esti vrednic si ai primit dezlegarea necesara, apropie-te cu frica si bucurie si impartaseste-te de binecuvantarile negraite".

Sfantul Simeon pare sa presupuna o anumita frecventa in pri¬mirea Euharistiei. Pana nu de mult nu acesta era cazul la Muntele Athos. Mai degraba, majoritatea monahilor se apropiau de potir o data pe luna, si atunci numai dupa trei zile de post. Una din trasa¬turile cele mai evidente ale innoirii actuale e luarea in serios a propovaduirii "desei impartasanii" de catre Sfantul Nicodim Aghioritul, astfel ca "leacul nemuririi dobandeste o centralitate pe care n-a mai avut-o de multe generatii". Dupa Liturghie: "Mergi la masa impreuna cu toata lumea si nu te separa de fratii tai... Stai in reculegere totala si liniste fara a vorbi cu cineva, si baga de seama la ce se citeste ca sa-ti hranesti si sufletul, nu numai trupul".

Din pricina pauzei dintre utrenie si Liturghie, in comunitatea Sfantului Simeon masa urma numaidecat Liturghiei. La Athos insa masa principala vine abia la cateva ore dupa Liturghie. in ambele cazuri insa, ea se ia in jurul orei zece sau unsprezece. Ea este in acelasi timp pranz si intrerupere a postului care, daca monahul are un lung canon de rugaciune, poate dura peste douasprezece ore. Mesele sunt luate in liniste, fara conversatii, unul dintre frati fiind randuit sa citeasca cu glas tare din vietile sau predicile sfintilor. "Dupa ce te-ai ridicat de la masa... alearga in chilia ta in tacere, inchide-ti usa si pune mana pe carte. Dupa ce ai citit putina vreme... aseaza-te pe rogojina si atipeste putin... apoi reia-ti lucrul [manual] si continua-l pana ce toaca da semnul pentru slujba de seara [vecernie]."
Ieromonah Alexander Simonopetritul

[ory]

POVESTI,POVESTI SI IAR POVESTI!!!!!......

[anita]

În prealabil postat de ory

POVESTI,POVESTI SI IAR POVESTI!!!!!......

De ce povesti?
Povestea ta cu maicuta mi-a amintit de sf.Ioan Rusul care a trait intr-un grajd la o familie de turci si in cele din urma turcii au ajuns sa il cinsteasca pt.binecuvantarile pe care le aducea familiei lor.
Viata in calugarie e ca la armata ,nimic nu e usor ,disciplina e importanta ,cine nu il iubeste destul pe Hristos nu are ce cauta acolo.
E adevarat ca maicutele acelea nu prea mai aveau timp de rugaciune si in manastire rugaciunea e cea mai importanta .

[alynnna]

ory, sa nu generalizam si sa defaimam viata curata a sihastrilor. Incercati sa ii gasiti pe acestia ascunsi, poate ca veti indragosti de ei :) De ei! cei care inca traiesc ortodoxia asa cum au trait-o apostolii si proorocii.

[Juli]

Iata ce raspunde Pr. Arsenie Papacioc in Lumea monahilor la intrebarea: "Cum vedeti monahismul actual?"

"Nu aveti dreptul sa puneti aceasta intrebare. Pentru ca se subintelege ca a fost candva cum a fost, si acuma-s numai slabiciuni. Asa se interpreteaza. In realitate tot ce a fost si o sa fie, in prezent le-avem pe toate! Adica, monahismul e tot monahism. Depinde de ins. Aceleasi voturi calugaresti, aceleasi slabiciuni si virtuti care au au existat intotdeauna. Insa, daca lumea nu vede minuni, crede ca au slabit lucrurile. N-au slabit..."

Sa nu judecam caderile calugarilor pentru ca noi, ca mireni, nu avem ispitele lor, nu stim lupta lor.
Un calugar iscusit cu siguranta stie de ce este "certat" pe nedrept. Stie sigur impotriva carei patimi trebuie sa lupte cand i s-a tras semnalul de alarma din partea altuia.

Frumoasa poveste Florina, slava Domnului ca e o poveste adevarata si ca ea mai sunt multe!

[Juli]

În prealabil postat de anita

E adevarat ca maicutele acelea nu prea mai aveau timp de rugaciune si in manastire rugaciunea e cea mai importanta .

Se spune ca Pr. Cleopa, la inceputul vietii monahale si mult timp dupa, cioban la turma manastirii fiind, nu avea timp sa participe la Sfintele Slujbe ale manastirii, insa pastoritul i-a adus timp pentru citirea cartilor sfintilor parinti.

Domnul le randuieste pe toate spre folosul nostru sufletesc.
De obicei ascultarile mai "umilitoare" sunt date spre vindecarea mandriei si cred ca orice calugar sporit prefera sa se infatiseze in fata lui Hristos umil si nu mandru.

[C-tin]

În prealabil postat de costel

Dupa ce ai citit putina vreme... aseaza-te pe rogojina si atipeste putin... apoi reia-ti lucrul [manual] si continua-l pana ce toaca da semnul pentru slujba de seara [vecernie]."

Deci, tot somnul acestor calugari in 24 de ore e doar o "atipeala"?!

Foarte frumoase lucruri ne spui Costel!
Ma bucur citindu-le:)