Legea atractiei

[CM]

LEGEA ATRACTIEI
"Ceea ce se aseamana, se aduna." – Abraham-Hicks

Intrebare: De ce par unii oamenii sa atraga orice isi doresc, in timp ce altii nu isi realizeaza niciodata visele? Care este diferenta? Ce anume inteleg oamenii acestia fericiti si de succes, pe care ceilalti nu il inteleg?
Raspuns: Ei inteleg Legea Atractiei, legea universala care explica cum putem fi si cum putem avea orice ne-am dori.

Suntem magneti gigantici. Legea Atractiei spune ca suntem cu totii magneti gigantici, care atragem in vietile noastre orice lucru asupra caruia ne concentram atentia. Legea Atractiei nu tine cont de educatie, talent, statut economic sau aparenta fizica. Nu exista recompense si nici pedepse - cu toate ca poate parea astfel, pentru cineva care adopta aceasta cale.
Ca si Legea Gravitatiei, Legea Atractiei lucreaza perfect si impartial, tot timpul, in toate situatiile, pentru toti oamenii. Ea este intotdeauna dreapta. Cand eram copii, invatam despre gravitatie, aruncand jucarii si repetand acest lucru de mai multe ori. Legea Atractiei a lucrat consistent in vietile noastre, dar multi dintre noi nu am inteles-o pe deplin.
Totul este legat de Vibratii. Dupa Legea Atractiei, cand avem un gand sau o dorinta, transmitem vibratiile afara din noi in Univers – care, din punct de vedere magnetic, ne conecteaza cu oameni si circumstante cu vibratii asemanatoare. De fapt. este posibil sa ne conectam doar cu ceea este in armonie cu vibratia noastra dominanta. De exemplu, daca asteptam sa ne simtim perfect sanatosi, vom atrage vibratiile unei sanatati bune. Daca ne ingrijoram in privinta bolilor si citim statistici care ne sperie, despre un numar mare de oameni care sunt atinsi de boli, vibram in consecinta si atragem boli.
Tot asa, daca ne vedem traind in abundenta financiara, suntem un magnet al prosperitatii. Daca suntem nelinistiti ca nu avem destui bani, oferta noastra vibrationala este saracia, iar Universul nu are incotro decat sa ne raspunda cu ceea ce ni se potriveste vibrational – mai multa saracie. De fiecare data cand ne concentram pe un gand despre ceva care presupune emotie – fie pozitiv, fie negativ – noi ii spunem Universului: "Vreau mai mult din toate astea, va rog!"
Deoarece ceea ce se aseamana se aduna, se poate concluziona ca sanatatea atrage mai multa sanatate, prosperitatea atrage mai multa prosperitate, fericirea atrage mai multa fericire.

Formula Atractiei. Oferta noastra vibrationala este compusa din gandurile noastre insotite de sentimente. Universul raspunde acestei oferte prin potrivirea raspunsului vibrational. In orice moment, atragem catre noi esenta a ceea ce gandim si simtim.

Dupa cum Gandim, asa Simtim
Dupa cum Simtim, asa Vibram
Dupa cum vibram, aceea Atragem

Sentimentele noastre ne spun daca suntem in procesul de a atrage si de a crea ceea ce dorim, sau daca suntem in procesul de atractie si creatie a ceea ce nu dorim. Cand ne simtim bine – cand simtim iubire, bucurie, apreciere – vibratiile noastre sunt mari si ne potrivim vibrational circumstantelor dorite. Cand ne simtim rau – suparati, tematori, lipsiti de putere – vibratiile noastre sunt joase si ne potrivim vibrational circumstantelor pe care e sigur ca nu le dorim. In plus, o vibratie joasa ne opreste sa obtinem ceea ce dorim. Cand ne ghidam gandurile pe ceea ce simtim, devenim creatori constienti ai vietilor noastre. Acesta este o formula simpla:
Daca un gand ne face sa ne simtim bine, atragem vise.
Daca un gand ne face sa ne simtim rau, atragem cosmaruri.
Focalizati-va pe ceea ce doriti.

Este important sa intelegem ca Legea Atractiei lucreaza in mod egal, atat pentru a atrage visele, cat si pentru a atrage cosmarurile. Noi insine ne scriem scenariul vietii, dupa cum gandim si simtim. Cand suntem disperati din cauza unui lucru de care ne temem ca s-ar putea intampla, ne scriem scenariul nefericirii. Cand asteptam, cu emotie, implinirea a ceva pe care il dorim puternic, noi planuim acest lucru si il invitam intr-o experienta fericita. Intrucat atragem in vietile noastre toate lucrurile carora le dam atentie – fie ca vrem, fie ca nu – tema noastra pentru acasa a mesajului Legii Atractiei este:
Focalizeaza-te pe ceea ce doresti!
Nu pe ceea ce nu doresti!
Cand intelegem Legea Atractiei, putem sa fim cu adevarat ce vrem sa fim – si sa facem orice dorim sa facem. Cand intelegem Legea Atractiei, ne putem crea vietile la care visam. Cand intelegem Legea Atractiei, avem linie directa cu Mos Craciun, cu Zana Zanelor si cu Aladdin si lampa lui!

[ory]

Bine zici CM,acum nu am rabdare sa ma exprim in acest sens,caci nu prea am dormit azinoapte,dar voi reveni caci e interesant subiectul.

[maria55]

Eu stiu ca Fericitul David referindu-se la cei avuti (nu e strigare in ulitile lor) si la cei "batuti si prigoniti " , vorbea de "Schimbarea Dreptei Celui Pre Inalt" .
Oare sa se fi inselat ?

[CM]

În prealabil postat de maria55

Eu stiu ca Fericitul David referindu-se la cei avuti (nu e strigare in ulitile lor) si la cei "batuti si prigoniti " , vorbea de "Schimbarea Dreptei Celui Pre Inalt" .
Oare sa se fi inselat ?

Nu inteleg la ce te referi si nici ce vrei sa spui.
Banuiesc ca nu am cultura necesara si nu stiu nimic din ce ai zis.

[silverstar]

CM, iti admir insistenta, dar sunt lucruri extrem de subtile la care foarte putina lume are acces. Am citit newsletter-ul primit astazi de vreo trei ori. Nici nu stii cat de mult m-au ajutat lucrurile gasite, la un anumit moment in carti si articole, sa depasesc evenimentele dureroase din viata mea.
Am afirmat aici, inainte de a veni tu, ca folosind puterea gandului, singuri ne putem construi raiul aici, pe pamant, pentru ca in alta parte nu-l vom gasi, ca nu exista. In acelasi mod, se construieste iadul. Si sunt multi cei care si-l construiesc si se simt bine...

[silverstar]

CM, iata adresa unui forum unde, cu siguranta, vei gasi parteneri de discutie.
http://www.editura-foryou.ro/forum/index.php

[maria55]

CM,
mi-ar place sa vorbim mai mult de intelepciune si nu de cultura . Biserica se roaga pentru intelepciune .In fine .
Vreau sa spun ca expunerea ta de mai sus n-are nici o legatura cu Scriptura .
Banuiesc ca toti vrem sa ne mantuim . Nu exista mantuire fara suferinta ,renuntare , jertfa...
Un crestin adevarat isi propteste mintea in Dumnezeu si nu in ginduri pozitive sau negative . Domnul ne spune "cautati mai intii Imparatia ,si toate celelalte vi se vor adauga voua" . Deci nu-i nevoie sa ma rog pentru cele pamantesti , se va ingriji Dumnezeu .(sa stii ca este adevarat ,numai ca noi nu cautam Imparatia ci numai ne facem)
Termeni ca "oameni fericiti si de succes , prosperitate , fericire , abundenta financiara " etc sint straini de Scriptura . Trebuie sa ne hotarim ce vrem !
Cel care-l cauta pe Dumnezeu s-a pregatit de suferinta . Oare nu el zice ,"va voi trece prin foc si va voi curati" ? Pai ce fel de foc ? Focul prosperitatii si a fericirii ?
Pentru ce au suferit apostolii lagare si inchisori si prigoniri (si cei din zilele noastre) ? Pentru ca n-au cunoscut Legea Atractiei ? Este o inselare a celui rau .
Se poate ajunge la o bunastare cum spui tu ,dar nu are supot ,nu e ceea ce-si doreste un crestin .
Daca vrei sa spui ce-ti doresti aceea ai , iti mai dau un ex, ca nu e asa . E fals.
Cum iti explici ca pe acei oameni "fericiti si de succes" ii loveste peste noapte nenorocirea . Doar nu s-au gindit la ea . Iar daca zici ba da ,atunci gindul pozitiv care l-a dus la prosperitate n-a avut nici o valoare caci automat a intrat frica in el ,ca nu cumva sa ramana fara nimic sau sa se intimple ceva . Iata desartaciunea !
Insasi Evanghelia spune omului bogat "nebunule ,ce vei face cu toata avutia ,la noapte se va lua sufletul tau" . Mai sint multe de spus , eu asi zice Doamne faca-se voia Ta.
Cred ca te-am plictisit destul , asta-i parerea mea . Si daca sint naiva nu-i nimic , vreu sa raman naiva.
Doamne ajuta !

[silverstar]

M-am gandit deunazi la un om care nu mai crede în el. Si l-am simtit incremenit în pozitia in care s-a prabusit odat cu credinta lui. Paralizat, nu mai avea curajul nici macar sa se-ntrebe ce s-a-ntamplat cu el… Ma gandesc ca, daca ar mai fi putut sa se minta, ar mai fi putut face cate ceva. Stii, ca acei oameni care, dupa ce citesc manualele americane de supravietuit in societatea actuala, isi noteaza pe un biletel sau isi repeta in fiecare zi : „Esti cel mai bun, esti capabil, doar de tine depinde, poti !“ Si, uimitor, acest gen de autosugestie chiar reuseste unora.
Si, chiar daca, in mod normal n-ar reusi nici sa mearga 100 de metri, dupa ce-si „injecteaza“ niste incredere de sine, reusesc chiar sa alerge...
Si-atunci vin si ma-ntreb... ce e mai important: sa fii sau sa crezi ca esti ? Pentru ca poti fii, fara sa crezi ca esti si poti sa crezi ca esti, fara sa fii. Ironic, atunci cand esti, iti cunosti si limitele si scaparile. Si-atunci, increderea in sine e legata de nivelul de multumire de sine. Si, de obiciei, oamenii care sunt si ajung sa afle ce sunt, sunt niste perfectionisti. Nu se pot declara multumiti cu una cu doua.
In schimb, atunci cand nu esti, increderea in sine este construita mai ales pe rezultatul interactiunii tale cu ceilalti si pe capacitatea de a interpreta lucrurile in favoarea ta. Prin urmare, s-ar putea ajunge la concluzia paradoxala ca, cu cat te cunosti mai putin, cu atat poti avea mai multa incredere in tine. De altfel, atunci cand ai in fata o cutie inchisa, iti poti permite sa-ti imaginezi ce vrei ca se afla in ea. De multe ori, asta iti da un ascendent asupra celorlalti. Nici ei nu stiu ce e in cutie ( cu atat mai putin in tine, ca om ) si, prin urmare, sunt mai dispusi sa accepte povestea ta... Sau sunt liberi sa-si imagineze ce vor. Aici sunt conditionati de sentimentele care ii leaga de tine, de experienta lor de viata, de comparatiile pe care le fac, in functie de forma si culoarea cutiei, cu altele asemanatoare, al caror continut l-au aflat... dar, de cele mai multe ori, cu cat afirmi mai raspicat ca tu stii ca in cutie e... ceva, cu atat ceilalti vor renunta la a mai face efortul de imaginatie... Straniu, chiar si acest rezultat initial, acela de a-i convinge pe ceilalti ca esti asa cum spui, este un motiv foarte bun pentru a-ti hrani increderea in sine. Cu alte cuvinte, te crezi cu atat mai bun cu cat reusesti sa-i convingi pe ceilalti ca esti bun. Si asta e destul de usor, tinand cont de superficialitatea marii majoritati a relatiilor interumane.
Oamenii nu sunt capabili sa se cunoasca pe ei insisi, preocupati mult mai mult de a parea decat de a fi ( mai ales ca „a parea“ este destul de bine reglementat de convenientele sociale... stii cum trebuie sa fii ca sa fii „bun“, in timp ce „a fi“ e atat de riscant ), cu atat mai putin sa-i cunoasca pe ceilalti. Asta si daca i-ar interesa cu adevarat. Si-atunci, majoritatea relatiilor sunt, de fapt, „armonizarea“ a doua imagini. Sunt interactiunea dintre doua pareri proprii despre sine, si nu intre doua realitati.
Din pacate, si neincrederea in sine este determinata tot de rezultatul interactiunii cu ceilalti, filtrat de reperele asimilate in timpul vietii. Si ea vine tot pe fondul unei necunoasteri de sine. Tinzi sa devii, pentru tine, „imaginea“ esecurilor tale. Evident ca, intr-un cerc vicios, neincrederea duce la noi esecuri. Mai mult, duce la un fel de incremenire in proiect... Nu mai ai curajul sa intreprinzi nimic...
Din pacate, pentru oamenii de genul asta, oglinzile nu folosesc la nimic. Pentru ca ei vad in oglinda ce stiu ( cred ) ei despre ei. Am scris un aforism genial :))) „Prostia, cand se uita in oglinda, isi spune : Ce desteapta sunt !“ Si mai am unul „Nu te-ntreba pe cine vezi in oglinda. Intreaba-te cine se uita în ea“. Pentru ei oglinda foloseste ca legitimizare a imaginii lor despre ei. Si-si vor alege oglinzile in consecinta. Acelea care le permit sa-si reflecte nu adevarata imagine, ci cea pe care se bazeaza increderea de sine. Cati oameni care se cred frumosi, crezi ca n-ar sparge o oglinda care le-ar spune ca sunt urati ? Si-atunci, cum putem crede ca vor accepta langa ei alte oglinzi decat cele care le intaresc imaginea lor despre ei ?
Ma gandesc daca nu cumva cautarile noastre printre oameni nu sunt decat cautari ale acelei „imagini“ care sa confirme „imaginea“ noastra... daca nu cumva cautam, fara sa ne dam seama, acea oglinda care sa ne arate asa cum ne credem... Si, probabil, de aceea si esueaza mai toate relatiile...
Si stii efectul acela cand pui doua oglinzi fata in fata... Practic nu se vede nimic, decat reflectarea continua a „imaginilor“ celor doua oglinzi.

sursa: cafeneaua.com

[sovidiu]

asha este, problema oglinzii nu se rezolva prin spargerea ei sau nemultzumindu-te de ea sau ascunzind-o in sertar, ci a rezolvat-o acel suflet Dumnezeiesc care a facut pentru prima data Icoanele pe sticla, si asha se spune ca daca vei privi la ele ajungi sa te mantui...
poi vezi silvestar ca pe copii i-a mantuit Dumnezeu de oglinda cand a dat povestea lui TilBuhoglinda... Til vine de la stil, Buh face bufnitza (Buhuhu) iar oglinda esti chiar tu transformat de vrajitoarea cea rea in oglinda... ca practic in loc sa... tu defapt te transformi in oglinda... in oglinda ta... (-Oglinda oglinjoara...)

[silverstar]

Bun, Sovidiu, mai trebuie sa si radem. Ai noroc ca pe topicul acesta suntem persoane echilibrate care stim de gluma, stim ca viata poate fi frumoasa, hazlie dar mai ales imprevizibila asa ca nu risti sa fii certat. Poti fi tu! Asa trebuie sa fie oamenii: ei insisi!