Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica Ortodoxa si alte religii > Iudaismul
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 28.07.2009, 18:01:56
Evreulcelales's Avatar
Evreulcelales Evreulcelales is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.07.2009
Locație: Israel-Ierusalim
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 483
Implicit Sarbatorile evreiesti

Sărbători evreiești
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

O sărbătoare evreiască sau un festival este o zi sau cîteva zile observate de evrei ca o comemorare sfântă sau laică a unui eveniment în istoria evreilor. În ebraică, sărbătorile și zilele festive, în funcție de natura lor, pot fi numite "yom tov" (o zi bună) (idiș: yontif) sau "hag" (festival) sau "taanit" (post).

Originile diverselor sărbători evreiești pot fi găsite în poruncile biblice (mițvot), prescripțiile rabinice, și în istoria Israelului modern.

Cuvântul ebraic pentru sărbătoare însemna – la început – cor de dans; acest nume atât de semnificativ scotea în evidență faptul că bucuria este caracteristica principală a sărbătorii israelite.

Ca și la celelalte popoare, cel mai vechi calendar al sărbătorilor în Israelera determinat de ciclul natural al anotimpurilor, iar specificul lor ulterior (cât privește obiectul și datarea lor mai precisă) era legat de anumite evenimente istorice memorabile. Este cazul Sărbătorii Paștelui și a Sărbătorii Azimilor: semnificația lor naturală și primordială a fost complet eclipsată de amintirea și celebrarea eliberării din Egipt.

În același fel, semnificația naturală a Sărbătorii Corturilor – sărbătoare de toamnă – a dispărut aproape complet.

Numai Sărbătoarea Săptămânilor sau a Primițiilor recoltei (Pentecoste = 50 de zile după Paști) a păstrat semnificația originară de sărbătoare de mulțumire, de recunoștință pentru recoltă.

O trăsătură importantă a calendarului sărbătorilor evreiești este importanța dată numărului de „7”. Sabatul era și este celebrat o dată la fiecare șapte zile; luna nouă a celei de-a șaptea luni era celebrată cu solemnitatea cea mai mare (cf. Levitic 23,24u.; Numeri 29,1-6; Nehemia 8,2-9); Anul sabatic era prăznuit la fiecare șapte ani iar Anul jubiliar la fiecare 50 de ani (7x7).

Sărbătoarea Pentecoste cădea 7 săptămâni după Paști; Sărbătoarea Paștelui unită cu cea a Azimilor dura 7 zile. Același lucru se întâmpla și cu Sărbătoarea Corturilor. Marea zi a ispășirii și Sărbătoarea Corturilor cădeau din 2 în 2 ani în cea de-a șaptea lună.

Sărbătorile erau celebrate, de obicei, prin odihnă (repaus) și prin vizită la sanctuar (cf. Exod 20,10; Levitic 32,3.31.ș.a.) Legea a poruncit expres că fiecare om trebuie să apară înaintea Domnului în cele trei mari sărbători ale anului (cf. Exod 23,14-17; 34,23; Deuteronom 16,16ș.a.). această lege devenea obligatorie începând cu cel de-al 12-lea an de viață (cf. Luca 2,42); mai târziu însă rabinii au precizat o vârstă mai mică.




Sărbătoarea - bucurie în cinstea Domnului
Anul ebraic a fost marcat încă de la început de celebrarea marilor „sărbători în cinstea Domnului”. Unele dintre acestea coincideau cu schimbarea anotimpurilor și aminteau poporului providența constantă a lui YHWH în favoarea poporului său. Aceste timpuri speciale ofereau poporului ocazia de a restitui Domnului ceva în semn simbolic din tot ceea ce mâna sa milostivă a dat „oamenilor asupra cărora El binevoiește”. Alte sărbători comemorau marile evenimente ale istoriei lui Israel, ocaziile în care YHWH a intervenit cu puterea sa ca să elibereze poporul din diferite tipuri de sclavii. Toate erau zile de mare bucurie și de împărtășire: poporul se bucura de darurile pe care i le-a dat bunăvoința divină și, în același timp, zile în care comunitatea de credință se aduna cu demnitate să ceară iertare și purificare de păcate.

Nu era suficient ca poporul să observe aceste zile de sărbătoare pe plan pur formal și ritual. Profeții au avut cuvinte de foc împotriva acelora care le reduceau la acest nivel. Marile sărbători urmăreau o finalitate spirituală (aveau un scop spiritual), întrucât voiau să fie un moment de întâlnire solemnă și intensă între YHWH și poporul său.

Foarte posibil să fi existat mul mai multe sărbători locale (cf. Gudecători, 21,21); însă de trei ori pe an, toți fii lui Israel trebuiau să participe la marile celebrări naționale:


Paștele
Paștele și Sărbătoarea Azimilor (Exod 12,1-20; 23,15). Aceste două sărbători, care conțineu elemente pastorale și agricole, erau celebrate împreună în amintirea eliberării lui Moise din Egipt (Exod cap: 11-12). Sărbătoarea începea în ziua a 14-a a „primei luni”: Nisan și durau o săptămână.


Sărbătoarea Săptămânilor
Sărbătoarea Săptămânilor sau Sărbătoarea Recoltei (Exod 23,16; Levitic 23,15-21). Cunoscută mai mult cu numele de Șavuot, este celebrată 50 de zile după începutul Paștelui. În mod esențial, este o sărbătoare agricolă, în care sunt oferite Domnului primițiile recoltei.


Sucot
Sîrbătoarea Corturilor (Exod 23,16; Levitic 23,33-43). Sărbătoare de toamnă, celebrată la sfârșitul recoltei. Poporul trăia 7 zile în corturi confecționate din ramuri. Și în cazul acestei celebrări este vorba de o sărbătoare esențial agricolă de mulțumire, dar ea mai amintea și zilele peregrinării și șederii poporului în corturi în timpul peregrinării în Pustiul Sinai (Levitic 23,43).

Aceste trei sărbători erau sfinte, zile în care poporul se abținea de la activitățile obișnuite. Celelalte sărbători erau – într-un fel sau altul – în legătură cu aceste trei mari și solemne sărbători: de remarcat și faptul că toate aceste sărbători sunt în număr de „7” (3+4).


Șabat
Sabatul. În cea de-a 7-a zi toate muncile erau absolut interzise iar oferta zilnică de sacrificii era dublată. Sabatu amintea desăvârșirea operei de creație făptuită de YHWH (cf. Exod 20,11), eliberarea din Egipt (Deuteronomiu 5,15) ca și trebuința naturală a omului de a se odihni și mai ales de a-și tempera relația cu ceea ce era doar creat (Exod 23,12). După exil normele observării Sabatului au devenit și mai rigide (Nehemia 13,15-22) și au constituit una din trăsăturile caracteristice ale Iudaismului.


Luna nouă
Luna nouă Deseori menționată împreună cu Sabatul (de ex. Isaia 1,13), era caracterizată de sacrificii specifice (cf. Numeri 28,11-15) și de sunetrul trâmbițelor (cf. Numeri 10,10). În timpurile mai vechi era însoțită și de banchete speciale și de sacrificii familiale (cf. 1 Samuel 20,5.24), uneori, pe timpul celebrării ei erau consultați și profeții (cf. 2 Regi 4,23). Cu ocazia Lunii noi din luna a 7-a era celebrată o „sărbătoare a trâmbețelor” specială (cf. Numeri 29,1).


Anul sabatic
Anul sabatic. Prin lege pământul era lăsat să „se odihnească”la fiecare 7 ani odată (cf. Levitic 25,1-7), îar odată la 50 de ani (7x7) era „Anul jubiliar” (cf. Levitic 25,8-34): în acel an pământurile ipotecate erau restituite proprietarilor lor dinainte iar sclavii (cel puțin cei evrei) erau eliberați.





Roș Hașana (Anul Nou)
Roș HaȘanah este Anul Nou evreiesc și este o zi de judecată, în care Dumnezeu judecă fiecare persoană individual, în funcție de faptele lor, și face un decret pentru anul următor. Sărbătoarea se caracterizeaza prin porunca specială de suflare în corn (șofar).


Iom Kipur
Ziua Ispășirii (Levitic 16). În cea de-a 10-a zi a celei de-a 7-a luni era celebrată o sărbătoare anuală specială, însoțită de mărturisirea și ispășirea păcatelor.

Mai erau celebrate și alte sărbători, care nu sunt menționate în legile ebraice. Una dintre ele era Purim, care comemora eliberarea evreilor de planul ucigaș al lui Aman (cf. Estera cap. 9); o altă sărbătoare – instituită mulți ani mai târziu – era Sărbătoarea dedicării, care celebra purificarea Templului după profanarea pe care a suferit-o din partea lui Antioh Epifanul în anul 168 î.e.c. (cf. Ioan 10,22).

Yom Kippur este considerată de evrei ca cea mai solemnă zi a anului. Tema sa centrală este ispășirea și reconcilierea. Posibilitățile de alimentație, de băut, de îmbăiere, de ungere cu ulei, sau relații sexuale sunt interzise. Postul începe de la apusul de soare și se încheie după căderea nopții în ziua următoare. Serviciul divin de Yom Kippur începe cu rugăciunea cunoscută sub numele de "Kol Nidrei", care trebuie să fie recited înainte de apus. (Kol Nidrei, din arameică "toate jurămintele", este un act de anulare publică a juramintelor religioase făcute de evrei în timpul anului precedent. Aceasta se referă numai la nerealizarea juramintelor făcute între o persoană și Dumnezeu, și nu anuleză sau eliberează orice jurămînte făcute între oameni. )





Lag B'Omer
Este cea de-a 33-a zi de când se numara Omer. Este o sarbătoare veselă care povestește faptele rabinului Akiva, ale rabinului Shimon bar Yochai și Bar Kochba în încercarea lor de a câstiga independenta și suveranitatea evreilor din Israel față de romani. Se obisnuiește sa se facă focuri de tabară și să se cânte.





Yom Hashoa
Yom Hashoa este Ziua Memorială a Holocaustului, cănd evreii îsi amintesc de milioanele de oameni uciși în Holocaust. În Israel, o sirena suna timp de două minute la ora 11; atunci toata lumea se oprește din lucru și păstreaza un moment de liniște.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 02.08.2009, 19:44:18
mirelat
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit anul sabatic

Citat:
În prealabil postat de Evreulcelales Vezi mesajul

Anul sabatic
Anul sabatic. Prin lege pământul era lăsat să „se odihnească”la fiecare 7 ani odată (cf. Levitic 25,1-7), îar odată la 50 de ani (7x7) era „Anul jubiliar” (cf. Levitic 25,8-34): în acel an pământurile ipotecate erau restituite proprietarilor lor dinainte iar sclavii (cel puțin cei evrei) erau eliberați.
interesant ca acest an sabatic a fost adoptat in sistemele de invatamant din SUA si Canada, in sensul ca profesorii au un an liber = vacanta in care pot sa sa faca ce vor, sa se relaxeze, sa se plimbe sau sa se ocupe de proiecte personale.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 02.08.2009, 19:48:22
mirelat
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Yom Kippur

Citat:
În prealabil postat de Evreulcelales Vezi mesajul


Iom Kipur
Ziua Ispășirii (Levitic 16). În cea de-a 10-a zi a celei de-a 7-a luni era celebrată o sărbătoare anuală specială, însoțită de mărturisirea și ispășirea păcatelor. [...]

Yom Kippur este considerată de evrei ca cea mai solemnă zi a anului. Tema sa centrală este ispășirea și reconcilierea. Posibilitățile de alimentație, de băut, de îmbăiere, de ungere cu ulei, sau relații sexuale sunt interzise. Postul începe de la apusul de soare și se încheie după căderea nopții în ziua următoare. Serviciul divin de Yom Kippur începe cu rugăciunea cunoscută sub numele de "Kol Nidrei", care trebuie să fie recited înainte de apus. (Kol Nidrei, din arameică "toate jurămintele", este un act de anulare publică a juramintelor religioase făcute de evrei în timpul anului precedent. Aceasta se referă numai la nerealizarea juramintelor făcute între o persoană și Dumnezeu, și nu anuleză sau eliberează orice jurămînte făcute între oameni. )
eu lucrez la o firma evreiasca si aceasta este singura sarbatoare pe care ei o tin oficial - adica este zi libera ptr toti angajatii. (pe langa zilele traditional libere in SUA, bineinteles.)
Reply With Quote
  #4  
Vechi 02.08.2009, 20:22:09
Evreulcelales's Avatar
Evreulcelales Evreulcelales is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.07.2009
Locație: Israel-Ierusalim
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 483
Implicit Poate asa este in SUA dar

Citat:
În prealabil postat de mirelat Vezi mesajul
interesant ca acest an sabatic a fost adoptat in sistemele de invatamant din SUA si Canada, in sensul ca profesorii au un an liber = vacanta in care pot sa sa faca ce vor, sa se relaxeze, sa se plimbe sau sa se ocupe de proiecte personale.
in tara mea, anul Sabatic este o conditie de munca la cei care se ocupa cu educatia si numai cei cu instruire academica si numai de la un anumit rang. Anul acesta nu este dedicat conciediului ci pentru a se perfectiona ,invata si urca in rang. Cei care ajung la cel mai inalt rang,profita de anul acesta pentru a da lectii si conferinte in universitatile cunoscute din lume,asta pentru ca sa se faca cunoscuti. O parte din cei in anul Shabaton,(cum se numeste in ebraica si cuvantul vine de la Shabat,Sambata)gasesc asa timp sa scrie carti de interes in subiectele care predau la universitate.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 02.08.2009, 20:27:27
Evreulcelales's Avatar
Evreulcelales Evreulcelales is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.07.2009
Locație: Israel-Ierusalim
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 483
Implicit Yom Kipur este cea mai importanta sarbatoare

Citat:
În prealabil postat de mirelat Vezi mesajul
eu lucrez la o firma evreiasca si aceasta este singura sarbatoare pe care ei o tin oficial - adica este zi libera ptr toti angajatii. (pe langa zilele traditional libere in SUA, bineinteles.)
la evrei. Si o parte din laici care nu o sa-i gasesti la sinagoga sau ruganduse tot anul o sa-i gasesti de Yom Kipur la sinagoga.Stau si se uita cum altii se roaga ca ei nu stiu.
Personal ,eu nu fac parte din ei,pe mine nu o sa ma intalniti la sinagoga deloc.
Reply With Quote
  #6  
Vechi 02.08.2009, 22:37:10
mirelat
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Evreulcelales Vezi mesajul
in tara mea, anul Sabatic este o conditie de munca la cei care se ocupa cu educatia si numai cei cu instruire academica si numai de la un anumit rang. Anul acesta nu este dedicat conciediului ci pentru a se perfectiona ,invata si urca in rang. Cei care ajung la cel mai inalt rang,profita de anul acesta pentru a da lectii si conferinte in universitatile cunoscute din lume,asta pentru ca sa se faca cunoscuti. O parte din cei in anul Shabaton,(cum se numeste in ebraica si cuvantul vine de la Shabat,Sambata)gasesc asa timp sa scrie carti de interes in subiectele care predau la universitate.
da, cred ca mai degraba este asa cum zici tu si aici. cumnata mea este profesor la universitate si asa am auzit de acest an sabatic, dar n-am aprofundat subiectul.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 02.08.2009, 22:40:46
mirelat
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Evreulcelales Vezi mesajul
la evrei. Si o parte din laici care nu o sa-i gasesti la sinagoga sau rugandu-se tot anul o sa-i gasesti de Yom Kipur la sinagoga. Stau si se uita cum altii se roaga ca ei nu stiu.
Personal, eu nu fac parte din ei, pe mine nu o sa ma intalniti la sinagoga deloc.
da, avem si noi crestini laici care nu dau pe la biserica decat de Paste - de aici si vorba din popor "din An in Paste", adica ff rar.

in sinagoga sunt primiti si ne-evrei, vreau sa zic asa in vizita?
Reply With Quote
  #8  
Vechi 03.08.2009, 15:49:52
Evreulcelales's Avatar
Evreulcelales Evreulcelales is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.07.2009
Locație: Israel-Ierusalim
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 483
Implicit Nu cred ca este problema insa recomand

Citat:
În prealabil postat de mirelat Vezi mesajul
da, avem si noi crestini laici care nu dau pe la biserica decat de Paste - de aici si vorba din popor "din An in Paste", adica ff rar.

in sinagoga sunt primiti si ne-evrei, vreau sa zic asa in vizita?
cateva lucruri: Exact cum un evreu care intra in biserica isi da palaria jos,la evrei ,invers,intri numai cu capul acoperit. Daca este Sambata sau sarbatoare sa nu aprinzi foc si sa respecti locul cum ai vrea ca un evreu sa respecte biserica si credinciosii care se roaga.
Tocmai in SUA este o moda de a face casatorii la parteneri de doua religii,in prezenta unui preot si unui rabin,impreuna. Uneori in biserica, uneori la sinagoga.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 03.08.2009, 16:19:19
Evreulcelales's Avatar
Evreulcelales Evreulcelales is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.07.2009
Locație: Israel-Ierusalim
Religia: Alta confesiune
Mesaje: 483
Implicit Evreii rad ca de obicei

de ei insusi.Ei nu pierd o ocazie a "intepa" politicenii lor,rudele,neamul lor,pe scurt, tot ce este legat de felul lor de viata. Evreii sunt cei care povestesc cele mai multe anecdote pe socoteala poporului lor.
Si la sarbatorile lor nu uita sa aminteasca ca la fiecare sarbatoare exista feluri de mancaruri traditionale.Poate asta si explica dece au burta mare...
Despre bucataria evreiasca,vuzitati:
http://curiozitati.net/mancaruri-bau...ia-israeliana/
Reply With Quote
  #10  
Vechi 05.08.2009, 08:30:46
mirelat
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Evreulcelales Vezi mesajul
Despre bucataria evreiasca [...]
Alte mâncăruri
Salate: -hasa(o salată verde amestecată cu nuci și migdale, cu morcovi rași și curmale sau cu morcovi rași, smochine și migdale în sos de lămâie);
-madbuha(roșii fierte cu usturoi și ardei iute sau ardei iuți fierți în ulei, la care se adaugă usturoi; avocado cu ceapă sau usturoi, în proporții variabile, după gust, dar, de regulă, 2/3 avocado și 1/3 ceapă sau usturoi);
-humus (pastă de năut fiert) cu tahini(pastă apoasă, făcută din semințe de susan frecate cu ulei de măsline, suc de lămâie, 7 căței de usturoi, sare și o jumătate de ceașcă de apă, pastă ce se adaugă apoi peste găluștile de humus) și harisa(ardei iuți, de preferință roșii, zdrobiți). Se mănâncă și humus simplu.
Mâncăruri: -cușcuș este o mâncare adusă de evreii originari din Maroc, Tunisia, etc. Cușcuș este un griș fiert în supă de pasăre, la care se adaugă năut boabe, mărar, pătrunjel și mirodenii după gust. Se adaugă apoi și carnea de pasăre, după ce a fost fiartă împreună cu supa.
-Falafelul reprezintă o mâncare adusă de evreii din Orient, dar cu diferite îmbunătățiri pentru umplutură. Pentru cei care mănâncă falafel există o gamă largă de produse care se adaugă la cerința cumpărătorului. Obligatorie este însă pita de forma unei lipii, făcută în mod special cu un gol interior(ca un sac), pentru a o putea unge cu humus pe dinăuntru. Se introduce o umplutură ce variază după gust: ardei iute, roșu și verde tocat mare și prăjit în ulei fierbinte, sau găluști din humus. Se pot adăuga cartofi prăjiți și, la alegere, murături.
de humus, cuscus si falafel am auzit, insa nu-mi place decat falafelul, e f. bun si e de post ! apropo, eu credeam ca e mancare arabeasca, pentru ca eu luam in Bucuresti de la niste magazine credeam ca sunt ale unor arabi. sau poate e o mancare specifica Orientului Mijlociu?! si aici la NY am gasit falafel, dar parca nu e la fel de bun ca in Romania. :))
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Stiinta moderna - produs al teologiei evreiesti! LgMihail Teologie si Stiinta 18 05.03.2013 15:27:25
Talmudul Babilonian- cel recunoscut de Sinagogile evreiesti podolski_2 Generalitati 27 03.07.2011 14:44:15
sarbatorile de iarna vcosmin Generalitati 0 06.01.2009 14:40:58
sarbatorile aty Generalitati 1 01.03.2007 00:11:03
Sarbatorile Iasului momo Stiri, actualitati, anunturi 0 23.09.2005 19:20:06