În prealabil postat de ioanna
In Ortodoxie totul straluceste de frumusete, sa nu confundam Ortodoxia cu lumea ortodoxa. In Ortodoxie, Hristos ne da puterile Sale Dumnezeiești sau insasi viața Sa dumnezeiasca veșnica prin indumnezeire, pe cand El o are pe aceasta prin fire, deci NU, nu putem spune ca Ortodoxia traieste in litera legii, Ortodoxia reprezinta Duhul Legii, eseta vietii traita in har si adevar.
Noi suntem cei care tindem spre formalism, asemeni fariseilor. Exista un episodul sugestiv in acest sens pe care il gasim in Evanghelia dupa Matei, cand fariseii critica pe ucenici pentru ca i-au vazut mancand sambata, iar Iisus le spune „ine Chirios che tu savvatu” (“Domn este si al Sambetei”), cum apare in vechile manuscrise grecesti. (in ed. 2001 s-a tradus cu "este Domn al sambetei") Pentru ca sambata fusese luata in discutie de catre farisei, Iisus le-a raspuns punctual, insa ceea ce intelegem din afirmatia Sa e ca noi nu putem uita niciodata de Hristos si invatatura Sa, nici macar sambata (cand evreii il cinsteau pe Domnul la templu),sa ne aducem aminte ca aceasta indeamna la pietate si compasiune, la iubire si altruism, deci nu putem cadea in formalismul unor slujitori ai templului, caci "[Cineva] mai mare decât templul" este Iisus, iar acesta niciodata n-a lasat oamenii flamanzi, suferinzi, sau alte gesturi ce implica atitudini necrestinesti, pentru a "respecta" Ziua Domnului. In repetate randuri denuntam ipocrizia fariseilor, insa de multe ori cadem in aceleasi atitudini, atunci cand ne facem un “titlu de glorie” ca noi suntem aceia care implinim Porunca asa cum a lasat-o Dumnezeu in VT, deci cinstim ziua de sambata, sau cand tinand Ziua Domnului duminica, tindem spre inactivitate fizica (“e pacat sa muncesti”) si mai putin spre "odihna" spirituala. In ambele cazuri, ne afirmam in mod superficial orgoliul lipsei de pacat, necunoscand constiinta smerita a imperfectiunii proprii si a delicatetei respectului tainei celorlalte persoane. Noi n-ar trebui sa veneram calendarul, adica ziua de sambata (sau duminica), noi ar trebui sa cinstim Ziua Domnului si sa o pazim, iar pazirea nu se rezume la alipirea ei la o zi calendaristica, ci in primul rand ar trebui sa vizeze pazirea semnificatiei ei, pastrarea sensului ei profund care ni l-a dat Iisus, Mantuitorul nostru.
"Iudeu nu este acela care se arată pe dinafară că este Iudeu; și tăierea împrejur nu este aceea care este pe dinafară, în carne. Ci Iudeu este acela care este Iudeu înăuntru; și tăierea împrejur este aceea a inimii, în duh, nu în slovă; un astfel de Iudeu își scoate lauda nu de la oameni, ci de la Dumnezeu" (Romani 2:28-29).
|
04.08.2011, 09:22:19
Se găsește în acest text un mare mister ce nu va fi elucidat decât în veșnicie. De ce IPS Bartolomeu Anania a ales să traducă κύριός τού σαββάτου cu Domnul sâmbetei și nu Domnul sabatului?
Subiecte asemănătoare
Mod linear
