Ajutor urgent

[stefan florin]

În prealabil postat de stasylena

Dragele mele suflete, am indraznit sa ma intorc la topicul deschis de mine cu 2 ani in urma. Si pentru ca am trecut intr-un nou an vreau sa va urez tuturor multa sanatate,putere in lupta duhovniceasca, iar iubirea lui Hristos sa se inmulteasca in sufletele voastre minunate.

Incerc sa fiu scurta si concisa, nu de alta ,dar n-as vrea sa va plictisesc cu problemele mele. Dupa cele 7 luni de zile scurse de la trecerea in nefiinta a sotului meu, starea noastra sufleteasca nu este prea buna.Eu si Anastasia inca ducem dorul celui ce ne-a fost alaturi, inca nu ne-am adaptat la viata asta "fara a fi si el " .......si este cumplit!!!!!!!! Am cunoscut pe lumea asta multa suferinta, dar golul lasat de cineva care pleaca fara voia sa aduce in inima ta cea mai mare tristete.
Si acum imi amintesc de voi toti, cei ce ati fost alaturi de noi tot timpul si cu mare recunostinta in suflet vreau sa va mai multumesc inca o data pentru bunatatea de care ati dat dovada, de solidaritatea si dragostea voastra pentru Hristos. Dumnezeu sa va rasplateasca toate eforturile si daca sotul meu a ajuns in locul unde si-a dorit atat de mult, sa stiti ca a ajuns si datorita contributiei domniilor voastre,fiecare zi traita de el a fost o noua zi de pocainta pentru faptele lui si a neamului din care a facut parte si pentru care s-a rugat si el in limita puterii lui.

In speranta ca n-am plictisit prea mult, va doresc un an 2012 plin de fapte mantuitoare si pace multa in suflete!!!!!!!Doamne ajuta tuturor!!!

Dumnezeu sa va binecuvinteze doamna si La Multi Ani! Doamne ajuta!

[CelMandru]

În prealabil postat de stasylena

Dragele mele suflete, am indraznit sa ma intorc la topicul deschis de mine cu 2 ani in urma. Si pentru ca am trecut intr-un nou an vreau sa va urez tuturor multa sanatate,putere in lupta duhovniceasca, iar iubirea lui Hristos sa se inmulteasca in sufletele voastre minunate.

Incerc sa fiu scurta si concisa, nu de alta ,dar n-as vrea sa va plictisesc cu problemele mele. Dupa cele 7 luni de zile scurse de la trecerea in nefiinta a sotului meu, starea noastra sufleteasca nu este prea buna.Eu si Anastasia inca ducem dorul celui ce ne-a fost alaturi, inca nu ne-am adaptat la viata asta "fara a fi si el " .......si este cumplit!!!!!!!! Am cunoscut pe lumea asta multa suferinta, dar golul lasat de cineva care pleaca fara voia sa aduce in inima ta cea mai mare tristete.
Si acum imi amintesc de voi toti, cei ce ati fost alaturi de noi tot timpul si cu mare recunostinta in suflet vreau sa va mai multumesc inca o data pentru bunatatea de care ati dat dovada, de solidaritatea si dragostea voastra pentru Hristos. Dumnezeu sa va rasplateasca toate eforturile si daca sotul meu a ajuns in locul unde si-a dorit atat de mult, sa stiti ca a ajuns si datorita contributiei domniilor voastre,fiecare zi traita de el a fost o noua zi de pocainta pentru faptele lui si a neamului din care a facut parte si pentru care s-a rugat si el in limita puterii lui.

In speranta ca n-am plictisit prea mult, va doresc un an 2012 plin de fapte mantuitoare si pace multa in suflete!!!!!!!Doamne ajuta tuturor!!!

Mi se rupe inima de tine!... Toată lumea care a intrat şi a citit rândurile scrise de tine, de-a lungul timpului, cred că a rămas mută la cele întâmplate. Este cumplit într-adevăr, şi eu nu pot decât să-mi imaginez tristeţea.

Dar aşa cum ai mai spus şi tu, asta a fost voia Domnului, şi sunt sigur că toate s-au întâmplat ca voi să vă apropiaţi de Hristos. Şi într-adevăr v-aţi apropiat. Vasile zâmbeşte de acolo de unde este şi se bucură, dacă va vedea că puteţi merge înainte cu curaj şi nădejde continuă la Maica Domnului. Dumnezeu vă iubeşte! Răbdare, Elena! Răbdare şi rugăciune. Dumnezeu nu te lasă! Dumnezeu ştie să te şi mângâie! Cu credinţa de care ai dat dovadă sunt sigur că ai să devii şi mai puternică, şi capabilă să-i sădeşti în sufletul fetiţei tale dragostea de Dumnezeu şi a lui Maică.

Zâmbeşte! Curaj! Nu deznădăjui! Ţine sus steagul credinţei! Ia model de la Maica Domnului, şi creşte-o pe Anastasia aşa cum ar fi făcut şi Ea! Doamne ajută!

În prealabil postat de stasylena

Dragele mele suflete, am indraznit sa ma intorc la topicul deschis de mine cu 2 ani in urma. Si pentru ca am trecut intr-un nou an vreau sa va urez tuturor multa sanatate,putere in lupta duhovniceasca, iar iubirea lui Hristos sa se inmulteasca in sufletele voastre minunate.

Incerc sa fiu scurta si concisa, nu de alta ,dar n-as vrea sa va plictisesc cu problemele mele. Dupa cele 7 luni de zile scurse de la trecerea in nefiinta a sotului meu, starea noastra sufleteasca nu este prea buna.Eu si Anastasia inca ducem dorul celui ce ne-a fost alaturi, inca nu ne-am adaptat la viata asta "fara a fi si el " .......si este cumplit!!!!!!!! Am cunoscut pe lumea asta multa suferinta, dar golul lasat de cineva care pleaca fara voia sa aduce in inima ta cea mai mare tristete.
Si acum imi amintesc de voi toti, cei ce ati fost alaturi de noi tot timpul si cu mare recunostinta in suflet vreau sa va mai multumesc inca o data pentru bunatatea de care ati dat dovada, de solidaritatea si dragostea voastra pentru Hristos. Dumnezeu sa va rasplateasca toate eforturile si daca sotul meu a ajuns in locul unde si-a dorit atat de mult, sa stiti ca a ajuns si datorita contributiei domniilor voastre,fiecare zi traita de el a fost o noua zi de pocainta pentru faptele lui si a neamului din care a facut parte si pentru care s-a rugat si el in limita puterii lui.

In speranta ca n-am plictisit prea mult, va doresc un an 2012 plin de fapte mantuitoare si pace multa in suflete!!!!!!!Doamne ajuta tuturor!!!

LA MULţi ani Elena. Mă bucur că ai scris din nou pe topic. Părerea mea ( poţi să nu ţii cont de ea) este să laşi trecutul în urmă şi să priveşti spre viitor şi spre cer. Ai un copil minunat şi un înger în cer, pe soţul tău Vasile. Ai o meserie frumoasă şi stă în puterea ta să modelezi suflete nevinovate de copii, să-i înveţi să iubescă pe Dumnezeu, pe Pruncul Iisus şi pe Maica Domnului.
Eu aş începe prin a deschide un topic nou.

[zaharia_2009]

Astazi am recitit tot firul si m-am cutremurat din nou.
Am vazut ca chiar cu vreo 8-10 postari in urma mai am o interventie dar totusi nu am putut sa renunt la a va scrie iarasi citeva rinduri .

Este unica poveste adevarata, si si unicul topic , pina in prezent, care m-a uimit !
De atras , au mai fost citeva topicuri care m-au atras , in special cele in care se marturisesc intimplari deosebite legate evident de credinta .
Acest topic insa m-a uimit in primul rind prin credinta nestramutata , puternica si totala (pina la acceptarea si lasarea cu totul in seama Lui) in Dumnezeu .
Iata cum si in zilele noastre pot exista oameni f. zelosi si mult nevoitori in cunoasterea dumnezeirii , ascultatori de porunci si implinitori ai cuvintului psaltic : ,,...Arunca toata grija ta asupra Domnului si el te va hrani pe tine !"
Acestia insa sunt f. rari , unicul de acest fel intilnit aici in forum.
Am vazut cu uimire cum Vasile nu a fost singur in trairea si credinta lui crestina ci ca voi, cei ai lui, ia-ti fost pe masura, ati avut cel putin tot aceleasi trairi . Am vazut cum toti trei ati ales calea Domnului si nu v-ati dezis de la ea .
Toti cei care alearga cu disperare la naturisti (nu sunt ,,rai" dar este necesar o dreapta judecata si masura !) la chimioterapie, la radioterapie , la dracestile tratamente moderne (reflexoterapie, cristaloterapia, aiurveda indiana,magnetoterapia, terapiile Pancha-Karma, biorezonanta, etc) nu fac , dupa parerea mea , decit sa se minta singuri spunindu-si in barba ca ce, Dumnezeu a dat viata si noi trebuie sa facem orice ca sa o pastram, sa o intretinem, ca acelasi Dumnezeu lucreaza si prin medici si prin naturisti si osteopati si prin cite asemenea tipuri de vindecatori exista , sa se minta dupa celebrele deja vise americane in care ti se inoculeaza mesaje subminimale ca sa te comporti ca roboteii/prosteste : nu te lasa, mergi pina la capat, vei fi invingator, toata puterea de a invinge este in tine ; spune un nu hotarit cancerului; gindeste pozitiv si activeaza-ti propriile capacitati self-body, etc, etc , etc, si defapt sa nu caute si mai ales sa cerceteze voia lui Dumnezeu in legatura cu el !
Mi-aduc aminte ca atit cind am vazut primul ,,abandon" medical , si implicit moartea,in fata unui om suferind de o boala cu prognostic sumbru , ca si primul ,,abandon" duhovnicesc in cazul unui crestin care descopera ca sufera de o boala incurabila , intii m-am cutremurat si m-am mirat iar dupa ce mi s-a explicat tilcuirea gestului am sfirsit prin a da dreptate celor pe care ii alesesem de maestrii si duhovnici.
Ma repet, am mai spus-o, noi rar si si atunci destul de tirziu intelegem ce voieste Dumnezeu de la noi, ce voieste EL sa faca cu noi, ori voi trei m-ati impresionat deoarece mai intii v-ati pus toata nadejdea in El iar apoi i-ati cercetat si respectat voia supunindu-va si lasindu-va in grija ei .
Cuvintele sunt sarace de data aceasta si nu stiu mai bine cum sa-mi tradez admiratia si uimirea pt. voi si pt. felul in care ati inteles ca trebuie sa traiasca un ortodox adevarat ! Cinste voua fratilor !
Cred ca atit fratii mai ,,evoluati" duhovniceste cit si cei mai reticenti la invatatura si practica duhovniceasac gasesc in voi un exemplu prisositor de traire duhovniceasca !

Mai am o intrebare de pus dar aceasta am sa o fac pe privat .

Va doresc un an nou binecuvintat cu pace si nadejde multa in Hristos , iar pe Vasile sa-l odihneasca Dumnezeu cu dreptii !

În prealabil postat de zaharia_2009

Astazi am recitit tot firul si m-am cutremurat din nou.
Am vazut ca chiar cu vreo 8-10 postari in urma mai am o interventie dar totusi nu am putut sa renunt la a va scrie iarasi citeva rinduri .

Este unica poveste adevarata, si si unicul topic , pina in prezent, care m-a uimit !
De atras , au mai fost citeva topicuri care m-au atras , in special cele in care se marturisesc intimplari deosebite legate evident de credinta .
Acest topic insa m-a uimit in primul rind prin credinta nestramutata , puternica si totala (pina la acceptarea si lasarea cu totul in seama Lui) in Dumnezeu .
Iata cum si in zilele noastre pot exista oameni f. zelosi si mult nevoitori in cunoasterea dumnezeirii , ascultatori de porunci si implinitori ai cuvintului psaltic : ,,...Arunca toata grija ta asupra Domnului si el te va hrani pe tine !"
Acestia insa sunt f. rari , unicul de acest fel intilnit aici in forum.
Am vazut cu uimire cum Vasile nu a fost singur in trairea si credinta lui crestina ci ca voi, cei ai lui, ia-ti fost pe masura, ati avut cel putin tot aceleasi trairi . Am vazut cum toti trei ati ales calea Domnului si nu v-ati dezis de la ea .
Toti cei care alearga cu disperare la naturisti (nu sunt ,,rai" dar este necesar o dreapta judecata si masura !) la chimioterapie, la radioterapie , la dracestile tratamente moderne (reflexoterapie, cristaloterapia, aiurveda indiana,magnetoterapia, terapiile Pancha-Karma, biorezonanta, etc) nu fac , dupa parerea mea , decit sa se minta singuri spunindu-si in barba ca ce, Dumnezeu a dat viata si noi trebuie sa facem orice ca sa o pastram, sa o intretinem, ca acelasi Dumnezeu lucreaza si prin medici si prin naturisti si osteopati si prin cite asemenea tipuri de vindecatori exista , sa se minta dupa celebrele deja vise americane in care ti se inoculeaza mesaje subminimale ca sa te comporti ca roboteii/prosteste : nu te lasa, mergi pina la capat, vei fi invingator, toata puterea de a invinge este in tine ; spune un nu hotarit cancerului; gindeste pozitiv si activeaza-ti propriile capacitati self-body, etc, etc , etc, si defapt sa nu caute si mai ales sa cerceteze voia lui Dumnezeu in legatura cu el !
Mi-aduc aminte ca atit cind am vazut primul ,,abandon" medical , si implicit moartea,in fata unui om suferind de o boala cu prognostic sumbru , ca si primul ,,abandon" duhovnicesc in cazul unui crestin care descopera ca sufera de o boala incurabila , intii m-am cutremurat si m-am mirat iar dupa ce mi s-a explicat tilcuirea gestului am sfirsit prin a da dreptate celor pe care ii alesesem de maestrii si duhovnici.
Ma repet, am mai spus-o, noi rar si si atunci destul de tirziu intelegem ce voieste Dumnezeu de la noi, ce voieste EL sa faca cu noi, ori voi trei m-ati impresionat deoarece mai intii v-ati pus toata nadejdea in El iar apoi i-ati cercetat si respectat voia supunindu-va si lasindu-va in grija ei .
Cuvintele sunt sarace de data aceasta si nu stiu mai bine cum sa-mi tradez admiratia si uimirea pt. voi si pt. felul in care ati inteles ca trebuie sa traiasca un ortodox adevarat ! Cinste voua fratilor !
Cred ca atit fratii mai ,,evoluati" duhovniceste cit si cei mai reticenti la invatatura si practica duhovniceasac gasesc in voi un exemplu prisositor de traire duhovniceasca !

Mai am o intrebare de pus dar aceasta am sa o fac pe privat .

Va doresc un an nou binecuvintat cu pace si nadejde multa in Hristos , iar pe Vasile sa-l odihneasca Dumnezeu cu dreptii !

Impresionanta aceasta credinta a doamnei si a sotului, Dumnezeu sa il odihneasca in pace, am citit si eu de la inceput pana la sfarsit, mi-au dat lacrimile cand am citit, parca ar fi fost o intamplare din roman si totusi s-a intamplat in realitate!

Eu ce nu inteleg, si nu as vrea sa va suparati doamna Elena ca va pun intrebarea si ca rascolesc amintiri dureroase, cum si in ce moment ati ales sa va lasati in mainile Domnului, sa acceptati voia lui si sa nu mai faceti chimioterapia aceea si tratamentele acelea, a fost o decizie de moment sau s-a format pe o perioada mai lunga de timp?
As vrea sa am si eu macar 5 la suta din credinta d-voastra!
Doamne-ajuta!

[Raoul]

Doamna @stasylena. o singura "critica" as avea la mesajul dumneavoastra. Sa nu mai spuneti niciodata ca sotul dvs. a trecut in nefiinta! El este viu,doar s-a mutat. Hristos ii numeste pe cei morti doar "adormiti".
Imi pare nespus de rau sa citesc aceste randuri,sa vad atata durere si suferinta in sufletele unor oameni Dar nu,Dumnezeu nu este nedrept,exista intotdeauna o ratiune,chiar si in cazul mortii! Sa fie toate spre folosul mantuirii!

Putere si nadejde in Bunul Dumnezeu!

Doamne-ajuta!