Cred ca tata nu ma mai suporta

[elizabeta]

În prealabil postat de alexaa

Si eu cred ca ar fi un dezastru. Imi trebuie niste doze mari de rabdare de la Domnul. Asa-i, nu pot sa ii parasesc si sa-i las in necaz. Multumesc mult de incurajare.
eugenserban, noi stam in strainatate, nu avem nici o ruda aici, ce sa mai zic de duhovnic, ca in cea mai apropiata biserica ortodoxa(care e totusi departe) se vorbeste o limba pe care nu o inteleg, ucraineana, desi nu sunt in Ucraina si se slujeste numai in doua duminici pe luna. N-am masina sa ajung la biserica ortodoxa romaneasca, dar stiu ca Dumnezeu este peste tot si ca ne aude rugaciunile oriunde ne-am gasi. Alta metoda e necesara ca sa il ajut pe tata sa termine cu prosteala.

Hm, nu stiu cum altfel putem sa te ajutam decat sa ne spui numele lui...

Dupa cate imi dau seama din cateva cuvinte, eu cred ca numai in locul lui sa nu fii. Nu sunt deacord cu ridicarea tonului, dar uneori este o reactie de autoaparare de fapt. Ce poate sa faca un barbat, sot si tata, cand se vede stramtorat si fara iesire din situatii extrem de delicate? I se pare ca toate sunt impotriva lui, ca i se submineaza personalitatea, ca v-ati aliat impotriva lui... Desi toate astea ar putea fi doar in mintea lui, incercati si voi sa aveti mai multa rabdare si intelegere. Ati incercat sa abordati totul cu umor? Ati incercat sa schimbati oarecum starea tensionata, printr-o glumita care sa va faca pe toti sa radeti? Ai incercat, tu, care crezi ca el are ceva personal cu tine (ma tem ca si fiul meu cel mare mai credea uneori asa ceva, dar intre timp a inteles ca mi-e la fel de drag ca si cel mic, doar ca el e mai mare, mai obraznic, mai tupeist iar eu ma astept de la el la mai multa constiinta de sine!) ai incercat, zic, sa-l prinzi intr-o stare mai putin nervoasa, sa-l rogi sa te ierte daca-l mai necajesti uneori, cand de fapt si el are o mie de necazuri pe cap? Ai incercat sa-i spui cu calm ca in situatia data, cel mai important lucru este sa ramaneti uniti? Daca-l vedeti pornit, de ce mai puneti si voi paie pe foc? Oricum nu ajungeti la nici un rezultat! Cel mult va dezbinati si va ravasiti sufleteste, pentru ca in asemenea momente se spun vorbe grele, care mai tarziu sunt profund regretate. Cu biserica ati incercat s-o rezolvati? Nu cred ca este de neglijat!!!
Pace si buna intelegere, va urez!

[Simona-Marilena]

Draga mea, tatal tau e exact ca al meu...Orice zic, orice fac nu e multumit si mereu ma critica...m-am obisnuit sa ameninte ca pleaca de acasa si ca se imbata si ca imi scoate ochii ca el munceste pentru mine...m=am obisnuit...ma retrag, plang, imi trece...dar, la tine e ceva mai grav...la tine sunt implicati si ceilalti mebrii. Sa te ajute Dumnezeu sa iei decizia corecta...

[eugenserban]

În prealabil postat de alexaa

Si eu cred ca ar fi un dezastru. Imi trebuie niste doze mari de rabdare de la Domnul. Asa-i, nu pot sa ii parasesc si sa-i las in necaz. Multumesc mult de incurajare.
eugenserban, noi stam in strainatate, nu avem nici o ruda aici, ce sa mai zic de duhovnic, ca in cea mai apropiata biserica ortodoxa(care e totusi departe) se vorbeste o limba pe care nu o inteleg, ucraineana, desi nu sunt in Ucraina si se slujeste numai in doua duminici pe luna. N-am masina sa ajung la biserica ortodoxa romaneasca, dar stiu ca Dumnezeu este peste tot si ca ne aude rugaciunile oriunde ne-am gasi. Alta metoda e necesara ca sa il ajut pe tata sa termine cu prosteala.

Am inteles acum. E complicat.
Atunci singura "metoda" e sa te rogi fara sa te gandesti la nimic, decat la nadejdea in Domnul.
Si sa accepti faptul ca nu o sa poti schimba mare lucru la el, sa iei viata asa cum e. Nu intindeti vorba cu el, nu argumentati, nu-i demonstrati ca aveti dreptate. Nu o sa ia seama la nimic din astea. Si mai suparati-va pe el, mai nu-i acordati atata atentie, puneti-l in fata cu faptele lui, nu-l protejati de ce face rau. Asta e benefic pentru el, in primul rand.
Si neaparat sa faci ceva pentru tine. Sa ai momente de liniste, sa iti faci planuri, sa nu fie toata viata ta cearta cu tatal.
ps. eu sa fiu in locul tau as invata slavona (cred ca in slavona sunt slujbele):)) gaseste-ti o preocupare care sa iti placa si sa fie numai a ta...asa o sa fii mai bucuroasa si tatal tau o sa simta si nu o sa te mai certe atat. La bucurie se raspunde cu bucurie!
Iti doresc numai bine.

[B0gdana]

Ai primit multe sfaturi bune pe aici. Imi pare rau pt tine sa sti...
Eu pot sa-ti zic sa privesti partea buna si sa te bucuri ca suferi aici si nu in viata viitoare!
Si ca sa uiti asa putin putin de ce e in casa plimba-te prin cat mai mult magazine si ia-ti un ruj amarat ieftin sau ce doresti tu! poate am zis o prostie poate nu eu iti vreau numai binele

[alexaa]

În prealabil postat de elizabeta

Hm, nu stiu cum altfel putem sa te ajutam decat sa ne spui numele lui...

Pe tata il cheama Gheorghe si va sunt recunoscatoare tuturor celor care pot face o rugaciune micuta pentru el.
OmuBun, multumesc de asemenea, pentru sfaturi. Cu tata se poate glumi, dar cu atentie. Cand e nervos, mama mai incearca sa faca o gluma cateodata, el zice ca "iete, iei toate alea in ras, unde ajugem asa?" si nu se descreteste, dar totusi ajuta, insa eu n-am curaj sa glumesc cu el cand e nervos. Cat despre a-i cere eu iertare, nici nu mi-a trecut prin cap de multa vreme, pentru ca am tot cazut in starile astea, si abia acum realizez cat de greu mi-ar fi sa ii cer iertare ca-l necajesc, dar este un sfat bun si o sa lucrez la asta, ca intai trebuie sa-mi fac curaj(ma tem sa nu zica vorba asta care nu-nteleg ce-nseamna, dar nu-mi place: "ia uite ce incearca sa ma duca de cap". Dar poate n-o sa o zica, daca gasesc momentul potrivit).
Si va multumesc tuturor pentru sfaturi si pentru ca ati stat de vorba cu mine, aveam mare nevoie de toate astea.

[elizabeta]

În prealabil postat de alexaa

Pe tata il cheama Gheorghe si va sunt recunoscatoare tuturor celor care pot face o rugaciune micuta pentru el.

Bine, il trecem si pe el la pomelnic...

[E_my]

Draga mea, si familia mea trece de cand ma stiu prin aceste stari prin care trece si familia ta. Intre timp, eu am plecat la facultate departe de casa, desi parintii mei continuau sa aiba o relatie extraordinar de dificila: tata intentionat facea astfel incat sa aiba ceva de reprosat, chiar daca de exemplu furculitele nu erau puse la furculite ci la linguri...

Acum, dupa 7 ani de la plecarea mea, mi-am dat seama ca am cei mai buni parinti, chiar daca doar cand il vad pe tata imi da o stare de neliniste si de nervozitate si imi este greu sa vorbesc frumos cu el, sa il respect. Diavolul asta vrea, sa sadeasca zazanie in familii..trebuie doar sa il biruim

Am intrebat pe ici pe colo ce putem face pentru el, pentru ca efectiv este de nesuportat. Mie imi este mila de el, pentru ca in sinea lui crede ca are dreptate si de asta sufera ca si cum ar avea dreptate...

Am primit inteleptul sfat de a ne ruga pentru el cu rugaciunea inimii "Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-l pe [Nume] " cat de des putem. Inca ne este greu, dar lucrurile s-au imbunatatit. Ultima oara cand am fost acasa, la familia mea, am mers cu ei la spovedit la un duhovnic recomandat de o maicuta. Inainte cu o seara de a merge sa ne spovedim, am luat cate un indreptar de spovedanie si fiecare a inceput sa isi faca o lista cu pacate. Singurul care a iesit de la marturisit cu lacrimi in ochi a fost tata, a zis ca si-a dat seama ca viata este scurta si ca nu stie cand moare. A prins si cateva sfaturi de la parintele, eu cred ca a pus bazele unui bun inceput..

Stiu prin ce treci, gandeste-te ca ai mei nu duc lipsa de nimic si nu au nici o grija si tot se cearta..adica tata se cearta

Sfatul meu este sa te rogi pentru el, sa vorbesti cu surorile tale si mama ta sa se roage si ele cu rugaciunea inimii pentru el, sa mergeti la Sfantul Maslu, sa va spovediti, sa faceti metanii pentru el si sa incercati sa faceti astfel incat sa se spovedeasca si el, sa faceti acasa sfestanie, sa stropiti frecvent cu aghiazma si sa tamaiati macar la inceputul lunii, daca nu la fiecare rugaciune.

Cred ca cel mai important este sa il iertati din suflet, sa va rugati ca sa il puteti ierta, eu sunt convinsa ca diavolul se va rusina daca va vedea dragostea voastra pentru el si va pleca de la voi. Un sfant spunea ca este mai importanta pacea decat dreptatea, deci tine cont si de asta. Propuneti-va sa nu va mai certati cu el. Stiu, este ingrozitor de greu, mai ales ca el cauta scandal, dar daca atunci cand e nedrept tu taci, el chiar daca mai continua, daca vede ca nu are efect mania lui, va tacea. Incearca asta, e greu, dar poti. Roaga-te atunci cand are pofta de scandal, spune rugaciunea inimii, vei vedea ca va da roade pe masura credintei

Din necazurile familiei, mama a iesit ca un om nou, smerit, iar tata sunt convinsa ca isi va da seama ca greseste si atunci se va smeri si el..Cred ca pentru pacatele lor a permis Dumnezeu sa aiba o asemenea relatie lipsita de pace, intelegere, respect, iubire, dar eu mai cred ca toate au un rost, iar daca asta este mantuirea lor, atunci nu pot decat sa ma rog pentru ei, sa le dea Dumnezeu ce stie El ca este trebuincios pentru mantuirea lor..

Doamne ajuta!

Alexaa,
In cazuri din astea trebuie mers la niste Sfinte Masluri. Daca se poate sa fie chemat preotul sa faca Sfestanie. Nu e de glumit. Da pomelnice la mai multe manastiri pentru Sfantul Maslu.

Nu cred ca e vorba de rautate omeneasca, ci de o lucrare a vrajmasului diavol care chiar si printr-un membru al propriei familii ne poate face greutati. Asa cum spunea Sfantul Lavrentie de Cernigov, nu omul certaret e vinovat in aceste cazuri, ci diavolul care-i inspira aceste ganduri. Prin urmare, ganduri bune pentru cel in cauza si rugaciune sa se indeparteze de la el toata lucrarea demonica. ,,Acest neam de demoni iese cu rugaciune si cu post." - spunea Insusi Mantuitorul.

Am trait asemenea momente si eu. Pana n-am ajuns la parintele Gabriel Nicu (1964-2005) si nu m-am spovedit cum trebuie n-am rezolvat problema. Toate s-au rezolvat in momentul in care am inceput sa postesc si sa ma rog, sa se faca voia lui Dumnezeu in toate si atat. Stiam ca Dumnezeu ingaduie uneori sa nu ne bucuram de bunatatea celor apropiati cu un scop: sa ne ingrijim mai mult de mantuire si de fericirea vesnica.

Dumnezeu sa te intareasca.

[anna21]

Alexaa, incearca sa-l ierti. Sunt convins ca si lui ii pare rau pt ca nu are pace in familie.
Am observat ca si eu imi cert copilul fara motiv (de fapt am reactii exagerate pt lucruri de nimic) atunci cand sunt suparata, frustrata, am necazuri etc. Si imi dau seama ca gresesc si imi pare rau. Dar tot copilul meu a gasit o modalitate extraordinara de a iesi singur din astfel de situatii: asteapta sa nu-l mai cert si apoi vine si-mi spune "te iubesc". Sunt intotdeauna uimita si rusinata de felul lui de a rezolva lucrurile.

Alte doua metode de a aplana certuri: 1. ma rog in gand Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu; 2. cer iertare (chiar daca in mod obiectiv nu am nici o vina, nu conteaza), imi asum greselile, fie ele si doar inchipuite de celalalt.

Si pentru ca stiu ca iti este greu, un mic secret: ca sa-ti treaca durerea, gandeste-te in primul rand la durerea altuia (mama ta, sora ta, tatal tau). Asta este mai greu deoarece oamenii sunt egocentrici, dar daca te preocupi mai mult de ceilalti, uiti de durerea ta.

Si foarte important: iarta-ti tatal si roaga-te des pt el. (Eu am observat ca mai repede imi sunt ascultate rugaciunile cand ma rog pt altii, decat daca ma rog pt mine).