Religia ortodoxa si ADOLESCENTII !

Adolescenta, aceasta varsta rebela,cand iti tropaie hormonii in cap si sangele iti clocoteste in vene,este o rascruce de drumuri.Multi tineri au iesit sifonati din acesta etapa a vietii, pentru ca nu au putut gestiona corect situatiile cu care s-au confruntat.Se spune ca adolescenta e ca o boala.Trece.Dar totusi, cum trebuie indrumati adolescentii?Ce le putem spune, cand ei stiu "totul" ?:-)
Cum sa-i spun unui adolescent care e cu capul doar sa faca sex, ca nu e voie sa faca sex decat dupa casatorie si chiar si atunci ,grija mare,exista zile si interval orar in care sexul este permis???Cum sa-i spun unui adolescent ca el trebuie sa traiasca restrictionat deoarece menirea lui pe pamant nu este sa fie iubit/fericit/implinit, ci este MANTUIREA ? Adica cum sa ii explic eu ca trebuie sa traiasca in asa fel incat abia DUPA CE MOARE, sa fie fericit (mantuit)?
Dupa ce am vazut ce parere au adolescentii despre religia in scoli, mi-am dat seama ca adolescentii sunt cei carora trebuie sa le acordam o atentie speciala.
Si sa nu spuneti ca depinde de educatia primita in familie, pentru ca am vazut copii foarte religiosi care l-a varsta adolescentei "au rupt lanturile" si au gustat libertatea..si probabil vor reveni la religie, dupa varsta de 50 de ani..:-)
Deci, ce facem cu adolescentii?:-)

[Raoul]

Melissa,ai copii? Ce varste au? Eu de exemplu am fost la un pas de "prapastie",daca nu chiar cazusem... Parintii mei nu sunt credinciosi decat cu numele,nu ma pot lauda ca am primit o educatie religioasa. Deci depinde mult si de fiecare tanar in parte,de cat de deschis este la minte etc. Trebuiesc normal dusi de mici la biserica. Spui ca si asa se pot indeparta de Dumnezeu,e adevarat,dar cel putin le va ramane ceva,un graunte de mustar,un reper la care la nevoie sa se intoarca,asemenea fiului risipitor... Deci sa nu deznadajduim. Si eu oarecum mi-as dori o familie,sa am copii,si ma gandesc cu groaza la cum ii voi creste si cum ii voi educa,dar cu nadejde in Dumnezeu toate sunt cu putinta.

"Ce nu e cu putinta la om e cu putinta la Dumnezeu."

În prealabil postat de Raoul

Melissa,ai copii? Ce varste au? Eu de exemplu am fost la un pas de "prapastie",daca nu chiar cazusem... Parintii mei nu sunt credinciosi decat cu numele,nu ma pot lauda ca am primit o educatie religioasa. Deci depinde mult si de fiecare tanar in parte,de cat de deschis este la minte etc. Trebuiesc normal dusi de mici la biserica. Spui ca si asa se pot indeparta de Dumnezeu,e adevarat,dar cel putin le va ramane ceva,un graunte de mustar,un reper la care la nevoie sa se intoarca,asemenea fiului risipitor... Deci sa nu deznadajduim. Si eu oarecum mi-as dori o familie,sa am copii,si ma gandesc cu groaza la cum ii voi creste si cum ii voi educa,dar cu nadejde in Dumnezeu toate sunt cu putinta.

"Ce nu e cu putinta la om e cu putinta la Dumnezeu."

Pai cam toti adolescentii se plimba pe marginea prapastiei...Unii nu cad datorita familiei si regulilor impuse de ea.Nu pentru ca asta aleg ei.Altii nu cad pentru ca nu ii ajuta fizicul de exemplu.Inchipuie-ti o fata frumoasa de 17-18 ani.E greu ca ea sa se gandeasca la sfinti si la apostoli cand o claxoneaza toate bmw-urile decapotabile pe strada,cand primeste invitatii la Paris la micul dejun,cand vede bine ce furori face in randurile masculine.Asta este realitatea.Adolescentii vor sa faca sex, vor sa aibe senzatii tari,vor sa fie iubiti,vor sa braveze,vor sa schimbe lumea.
Degeaba ne ducem copiii la biserica de mici pentru ca atunci cand adolescenta isi face simtita prezenta, lucrurile o iau razna.
Mai sunt adolescenti care practica religia mimetic,sunt dusi cu fortza la biserica,pusi sa tina post,etc...E vorba de cei mai slabi, terorizati de parinti habotnici.Dar vai si amar ce repercursiuni au in viitor aceste masuri drastice,de fortzare a unui adolescent..
Deci lucrurile sunt pe departe a fi ortodoxe cu adolescentii..:-) Exista desigur si exceptii, care intaresc regula..

[CrisetenO]

Cred ca desi adolescenta si tineretea sunt varste foarte hormonale si pline de extreme, depinde foarte mult de ce anume invata si vede persoana respectiva. O fata care citeste o carte in genul Ciresarii, cartile lui Karl May, poeziile lui Blaga, si multe alte romane -- literare sau "usoare" -- care sunt inca pline de vise, de hormoni daca vrei, dar fara acea tensiune moderna sexuala si legata de senzatii tari va rezista mult mai usor tentatiei decat o fata expusa numai senzatiilor tari.

Pe mine parintii mi-au aratat si prin exemplul personal si prin multe ore de conversatie un model educativ care pentru mine si pentru sora mea a functionat. Pentru fratele meu, mai putin, dar asta si pentru ca de mic a cautat senzatiile tari. Pe mine m-au miscat in special doua lucruri din cate mi-au zis parintii cand eram mai mica -- in jur de 15 ani.

1) zis de tata: Noi cand eram mai tineri, era un pic altfel. Eram colegi de facultate (el si mama) si studiam impreuna la matematica. Ne vedeam de trei ori pe saptamana, intr-o camera cu usile deschise, si discutam despre matematica, despre literatura, muzica, poezie. Asta insemna ca suntem foarte buni prieteni. Iar cand am vrut sa o cunosc mai bine decat atat, am cerut-o in casatorie.

zis de mama: Bineinteles, s-au mai schimbat obiceiurile.

zis de tata: Dar aici in casa daca sunteti cu un baiat (vorbea cu noi fetele), usa trebuie sa ramana mereu deschisa, si sa stati dezlipiti unul de altul cat sunteti in jurul altora.

zis de mama: Ca sa se poata trai si fara sa te simti penibil ca esti in propria casa.

2) zis de mama: Sa ai grija, niciodata sa nu iti pierzi independenta si capacitatea sa stai pe propriile picioare. Sa nu datorezi nimanui -- barbat sau femeie -- nimic, decat numai lui Dumnezeu. Iar daca te hotarasti vreodata sa alegi un barbat, ia-l pe acela care e gata sa sara in fata glontului pentru tine, sa dea totul pentru tine, pentru ca avantul trece si trebuie sa ramana ceva -- macar amintirea dragostei -- pe care sa te poti baza.

Doamne ajuta!

Cristina

În prealabil postat de CrisetenO

Cred ca desi adolescenta si tineretea sunt varste foarte hormonale si pline de extreme, depinde foarte mult de ce anume invata si vede persoana respectiva. O fata care citeste o carte in genul Ciresarii, cartile lui Karl May, poeziile lui Blaga, si multe alte romane -- literare sau "usoare" -- care sunt inca pline de vise, de hormoni daca vrei, dar fara acea tensiune moderna sexuala si legata de senzatii tari va rezista mult mai usor tentatiei decat o fata expusa numai senzatiilor tari.

Pe mine parintii mi-au aratat si prin exemplul personal si prin multe ore de conversatie un model educativ care pentru mine si pentru sora mea a functionat. Pentru fratele meu, mai putin, dar asta si pentru ca de mic a cautat senzatiile tari. Pe mine m-au miscat in special doua lucruri din cate mi-au zis parintii cand eram mai mica -- in jur de 15 ani.

1) zis de tata: Noi cand eram mai tineri, era un pic altfel. Eram colegi de facultate (el si mama) si studiam impreuna la matematica. Ne vedeam de trei ori pe saptamana, intr-o camera cu usile deschise, si discutam despre matematica, despre literatura, muzica, poezie. Asta insemna ca suntem foarte buni prieteni. Iar cand am vrut sa o cunosc mai bine decat atat, am cerut-o in casatorie.

zis de mama: Bineinteles, s-au mai schimbat obiceiurile.

zis de tata: Dar aici in casa daca sunteti cu un baiat (vorbea cu noi fetele), usa trebuie sa ramana mereu deschisa, si sa stati dezlipiti unul de altul cat sunteti in jurul altora.

zis de mama: Ca sa se poata trai si fara sa te simti penibil ca esti in propria casa.

2) zis de mama: Sa ai grija, niciodata sa nu iti pierzi independenta si capacitatea sa stai pe propriile picioare. Sa nu datorezi nimanui -- barbat sau femeie -- nimic, decat numai lui Dumnezeu. Iar daca te hotarasti vreodata sa alegi un barbat, ia-l pe acela care e gata sa sara in fata glontului pentru tine, sa dea totul pentru tine, pentru ca avantul trece si trebuie sa ramana ceva -- macar amintirea dragostei -- pe care sa te poti baza.

Doamne ajuta!

Cristina

Deci fratele tau este un caz concret,ca desi a primit aceleasi exemple,sfaturi si indemnuri de la parinti ca si tine si sora ta, nu s-au lipit de el.Sa stii ca majoritatea adolescentilor sunt ca el, nu ca tine si sora ta.:-)
In ceea ce te priveste pe tine si pe sora ta, eu sper sa nu va dezamageasca viata,pentru ca voi aveti asteptari mari de la barbati.Pentru ca in ziua de azi,cu greu gasesti un barbat ( ca tatal tau in exemplul dat), care sa doreasca sa povesteasca cu usile deschise despre matematica,muzica,poezie,etc si daca vrea ceva mai mult, sa te ceara in casatorie.Stii doar ca vremurile sunt altele, totul se intampla cu viteza si societatea de azi nu mai scoate pe piata cavalerii de odinioara.:-)

[FiulRisipitor]

În prealabil postat de Melissa

Deci fratele tau este un caz concret,ca desi a primit aceleasi exemple,sfaturi si indemnuri de la parinti ca si tine si sora ta, nu s-au lipit de el.Sa stii ca majoritatea adolescentilor sunt ca el, nu ca tine si sora ta.:-)

Cred ca este cam 50 / 50 intre adolescentii care au primit din familie ce treuie dar nu s-a lipit de ei, si adolescentii care au primit exact ce nu trebuie din familie. Desi, balanta incepe sa incline ingrijorator catre ce-a de-a doua categorie si probabil de aici si atentionarea Cristinei ca poate fi dezamagita. Eu cred ca dezamagita nu va fi doar ca va trebui sa fie mai precauta, si asta inseamna (probabil dar nu neaprat) timp mai mult.

[Raoul]

În prealabil postat de Melissa

Pentru ca in ziua de azi,cu greu gasesti un barbat ( ca tatal tau in exemplul dat), care sa doreasca sa povesteasca cu usile deschise despre matematica,muzica,poezie,etc si daca vrea ceva mai mult, sa te ceara in casatorie.

Si asta e relativ. Multi baieti ar fi asa,dar daca dau acum un telefon si ies cu o fata la un suc si ma apuc sa-i vorbesc despre matematica,muzica,poezie sau cu atat mai mult despre religie si Dumnezeu... mi-e ca ma lasa cu ochii in soare! Uitati-va pe facebook si hi5 la profilele pustoaicelor din ziua de azi,mai ca te sperii de ce fel de poze isi pun! Deci e vina lor,incearca prin orice mijloace sa para mai diferite,sa fie ceea ce nu sunt,sa iasa in evidenta. Oare cate fete ar veni cu mine la biserica la Sf. Liturghie daca le-as invita?? Sunt si fete care au facut-o,dar prea putine... In schimb nici nu stiti cate invitatii primesc de la fete sau apropouri de a iesi la un bar,la lautari,la o discoteca etc. Evident ca la fiecare refuz sunt catalogat drept "fraier". Dar cum sa iesi sambata cand stii ca dimineata va fi Liturghie??

[Raoul]

În prealabil postat de Melissa

Pai cam toti adolescentii se plimba pe marginea prapastiei...Unii nu cad datorita familiei si regulilor impuse de ea.Nu pentru ca asta aleg ei.Altii nu cad pentru ca nu ii ajuta fizicul de exemplu.Inchipuie-ti o fata frumoasa de 17-18 ani.E greu ca ea sa se gandeasca la sfinti si la apostoli cand o claxoneaza toate bmw-urile decapotabile pe strada,cand primeste invitatii la Paris la micul dejun,cand vede bine ce furori face in randurile masculine.Asta este realitatea.Adolescentii vor sa faca sex, vor sa aibe senzatii tari,vor sa fie iubiti,vor sa braveze,vor sa schimbe lumea.
Degeaba ne ducem copiii la biserica de mici pentru ca atunci cand adolescenta isi face simtita prezenta, lucrurile o iau razna.
Mai sunt adolescenti care practica religia mimetic,sunt dusi cu fortza la biserica,pusi sa tina post,etc...E vorba de cei mai slabi, terorizati de parinti habotnici.Dar vai si amar ce repercursiuni au in viitor aceste masuri drastice,de fortzare a unui adolescent..
Deci lucrurile sunt pe departe a fi ortodoxe cu adolescentii..:-) Exista desigur si exceptii, care intaresc regula..

Si eu cand ies cu BMW-ul claxonez si ma uit dupa fete Acum treacand la lucruri serioase,inteleg ce vrei sa spui. E greu,nu pot nega asta,si pt. noi,cei care ne ducem la biserica,e destul de greu sa rezistam tentatiilor. Acum insa depinde si de la fata la fata,ce aspiratii are fiecare. Unele efectiv asta vor,bani,baieti frumosi si masini scumpe,iar altele dimpotriva... cauta o dragoste sincera si adevarata. E greu de schimbat o persoana,dar nu imposibil. Insa ideea ramane aceeasi: depinde de cata minte are fiecare in cap!

Iar cu cei religiosi "cu forta" este ceva cat se poate de rau. Asa ceva nu se poate. Fiecare trebuie sa-L simta pe Dumnezeu. Pacat ca majoritatea se intorc la El abia dupa ce au dat cu capul de tavan!

În prealabil postat de Melissa

Asta este realitatea.Adolescentii vor sa faca sex, vor sa aibe senzatii tari,vor sa fie iubiti,vor sa braveze,vor sa schimbe lumea.
Degeaba ne ducem copiii la biserica de mici pentru ca atunci cand adolescenta isi face simtita prezenta, lucrurile o iau razna.

vor lucrurile astea fiindca asta li se induc in minte de mici, prin tot ce vad la tv. ei invata ca asta e normalitate.

[CrisetenO]

În prealabil postat de Ana.Maria.

vor lucrurile astea fiindca asta li se induc in minte de mici, prin tot ce vad la tv. ei invata ca asta e normalitate.

Exact. Inainte era la moda fumatul si bautul. Acum sunt violenta, drogurile, alcoolul si sexul (fumatul a trecut de la ceva majoritar masculin la ceva majoritar feminin in vestul Europei). In mod nesurprinzator eu am invatat sa ma duc la Biserica pentru ca bunica ne ducea in fiecare vineri de doua ori si in fiecare duminica o data la Biserica. La fel, am inceput sa tin post pentru ca am vazut ca in casa mama tinea post. Invatam din ceea ce e in jurul nostru, ceea ce isi permit sau nu sa faca adultii. Nici parintii nostri nu umblau de manuta prin casa, nu se duceau in baruri sau la disco, iar tata nici acum, cand am crescut, nu bea nici un pic de alcool in timpul saptamanii (nici macar 1/2 pahar de vin!). Nu vreau sa spun ca parintii mei sunt exemplari, pentru ca sunt si ei oameni, dar ii admir foarte mult pentru cum au reusit sa isi construiasca familia si casnicia, si sper totusi sa ma descurc macar pe jumatate cat de bine s-au descurcat ei.