Maica Domnului Prodomita - 12 Iulie

[patinina34]

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...d=1#post152188

Pomenirea icoanei facatoare de minuni a Maicii Domnului Prodromita
[ revista Epifania, iulie-august 1999, p. 15 ]
Intre icoanele nefacute de maini omenesti se numara si aceasta icoana a Maicii Domnului ce se cheama „Prodromita”, zugravita in chip minunat in anul 1863, in Tara Romaneasca. In acel an, Parintii Nifon si Nectarie, ctitorii Sfantului Locas al Prodromului din Sfantul Munte Athos, mergand in tara pentru trebuintele schitului, aveau in inima lor o mare dorinta pentru o icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, care sa fie asezata in biserica cea noua – spre mangaierea celor ce vor vietui in acest asezamant, dar si spre bucuria tuturor pelerinilor care vor veni sa se indulceasca duhovniceste de privirea dumnezeiestilor chipuri – dupa cum mai toate manastirile Sfantului Munte au cate o icoana facatoare de minuni.





Deci aflandu-se Parintii Nifon si Nectarie in Iasi, au inceput a cerceta acolo pentru a afla un zugrav mai iscusit si cu viata placuta lui Dumnezeu, care sa le zugraveasca o icoana a Nascatoarei de Dumnezeu. Si au gasit un zugrav batran, Iordache Nicolau, cu care s-au invoit sa le faca aceasta icoana, dupa modelul primit de la parinti. Insa s-au tocmit ca sa lucreze numai cu post, adica: de dimineata pana cand va flamanzi sa nu ia nimic in gura, iar dupa-masa sa nu mai picteze, ci alt lucru sa faca pana a doua zi, urmand aceasta randuiala pana la terminarea ei. Batranul zugrav primi invoiala cu toata evlavia si multumirea. Iata ce scria el, in 29 mai 1863, despre zugravirea icoanei cea cu dumnezeiasca minune savarsita, intr-o scrisoare pastrata in arhiva Schitului Prodromul: „Eu, Iordache Nicolau, zugrav din orasul Iasi, am zugravit aceasta Sfanta Icoana a Maicii lui Dumnezeu, cu insasi mana mea, si in vremea lucrului a urmat o minune preaslavita, in modul urmator: Dupa ce am terminat vesmintele, dupa mestesugul zugravirii mele, m-am apucat sa lucrez fetele Maicii Domnului si a Domnului nostru Iisus Hristos; iar dupa ce am dat gata mana intaia si a doua, apucandu-ma de noapte ca sa termin de zugravit, privind eu la chipuri am vazut ca totul a iesit dimpotriva, pentru care foarte m-am mahnit, socotind ca mi-am uitat mestesugul. Si asa, facandu-se seara, m-am culcat mahnit, nemancand nimic in ziua aceea, dar socotind ca a doua zi sculandu-ma, sa ma apuc mai cu dinadinsul de lucru. Dupa ce m-am sculat a doua zi, mai intai am facut trei metanii Maicii lui Dumnezeu, rugandu-ma sa-mi lumineze mintea, ca sa pot ispravi Sfanta Icoana; si cand m-am dus sa ma apuc de lucru, o! preaslavite minunile Maicii lui Dumnezeu! S-au aflat chipurile terminate desavarsit, precum se vede. Eu vazand aceasta minune, n-am mai indraznit a-mi pune condeiul pe ea, fara numai am dat lustrul cuviincios, desi greseala am facut aceasta, ca sa mai dau lustru la o asemenea icoana. Aceasta este povestirea acestei Sfinte Icoane”.

• Fiindcă ieşenii se opuneau strămutarii Sfintei icoane la Muntele Athos, Cuvioşii Nifon si Nectarie hotărăsc să plece cât mai grabnic. Ajungând seara târziu la episcopia din oraşul Huşi, au fost întâmpinaţi de o mulţime de oameni care veniseră să se tămăduiască. De acolo, icoana ajunge la Bârlad şi este găzduită de catedrala oraşului. Aici s-au săvarşit numeroase minuni. Una dintre ele, a fost reţinută în mod deosebit. În oraş se găsea un învăţător foarte înţelept şi cult, dar necredincios. Acesta, auzind de venirea sfintei icoane a trimis trăsura ca aceştia să vină cu iocana la casa sa. Părinţii însă au refuzat, considerandu-l ca lipsit de cuviinţă. La insisţentele acestuia care a trimis de trei ori trăsura şi ale unor mai-mari ai zilei, Cuvioşii au consimţit. Spre uimirea tuturor, icoana a sporit în greutate încât a fost nevoie de patru oameni să o poarte. Trăsura nu a suportat greutatea care, se pare, sporea continuu şi a cedat, dezmembrându-se. S-a înţeles că Fecioara Maria nu voieşte să meargă la învăţător, icoana, recăpătându-şi greutatea obişnuită de îndată ce s-a renunţat la intenţie, fiind dusă foarte uşor înapoi în Catedrală.

• Tot pe când se afla la Bârlad, icoana a săvârşit încă o minune cu o femeie credicioasă ce era grav bolnavă, dar nu se încumeta să vină cu trăsura la Catedrală de teamă să nu moară pe drum. Femeia a marturisit că noaptea, în vis, i s-a aratat icoana care a îndemnat-o să vină. S-a însănătoşit chiar pe timpul calatoriei, icoana vazută în Catedrală fiind identică cu cea din vis.

• Ajungând Cuvioşii la Galaţi, icoana a fost depusă în Biserica Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Un pictor liber-cugetător seamănă neîncredere în veridicitatea celor mărturisite de iconarul Iordache Nicolau. Icoana se schimbă la faţă, pictorul fiind atât de tulburat încât se pocăieşte, mărturisindu-şi greşeala.

• Un negustor evreu, plecând într-o călătorie de afaceri lasă la un han soţia, copiii şi o slugă. Între timp, negustorul moare. Văzând-o lipsită de protecţie, sluga o sechestrează pe femeie pentru a o spânzura şi a-i lua banii. Disperată femeia îşi aminteşte de minunile icoanei şi se roagă fierbinte la Maica Domnului, promiţându-i că dacă va interveni miraculos se va boteza împreuna cu casa ei. Minunea se întâmplă, căci ucigaşul probând laţul, alunecă de pe scaun şi se spânzură. Femeia s-a botezat împreună cu întreaga casă.

• Ajungând la Muntele Athos, icoana continua să săvărşească minuni. Cuviosul Inochentie, un monah aflat pe patul morţii, care încetase să mai mănânce de trei săptămâni, s-a trezit minunat din somn şi cu puteri sporite a cerut să fie dus în biserică, unde s-a rugat Fecioarei Maria. Întors în chilie schimbat, s-a schimbat cu cămaşă curată, a cerut să se împărtăşească cu Sfintele taine, apoi, după o jumătate de oră, a trecut la cele veşnice cu totul senin.

• Serghie, un monah de la mănăstirea Prodromul, iese din mănăstire fără binecuvantare şi merge într-o peşteră din apropiere pentru a se nevoi acolo într-o viaţă idioritmică. Într-o noapte, în timp ce îşi făcea canonul de rugăciune s-a pogorât deasupra lui un luceafar (diavolul) care îl trăsneşte atât de tare că monahul leşină. Dupa trei zile, venindu-şi în fire, constată că era slabit şi surd cu desăvârşire. Se înapoiază la mănăstire, călugării ducându-l la icoană, împreună făcând rugăciuni. Se vindecă complet de surzenie şi slăbiciune.

cititi mai multe pe http://ro.orthodoxwiki.org

[maria32]

exista pe undeva pe forum si un topic special dedicat icoanelor facatoare de minuni?
icoana mea de suflet este cea de la Manastirea Lainici a Maicii Domnului "Grabnic Ascultatoare" si mi-ar face placere sa povestim despre ea.

[LapetiteMoc]

Sunteti din zona?

Aici exista ceva despre Manastirea Lainici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=6645

[moment31]

Frate De-ti este sufletul zdrobit de cumplitele sarcinii vietii si nimeni nu se apropie de tine,pentru ca sa ti le ridice,intra in biserica Domnului si cere de la El izbavire prin Rugaciune. De-ti simti inima pustiee de orice adevarata bucurie,in mijlocul tuturor inselaciunilor lumei acestei,vino inaintea altarului,cazi in genunchi si te roaga. Esti apucat napraznic de valul deznajduirii din princina rautatii oamenilor,care din toate partile te inconjoara,tu nu sta nici o clipa cu sufletul nelucrator, ci TE Roaga. .. Tot,tot ce te striveste,pacatul tau sau al altora,slabiciunea,ispita,,boala sau saracia,numai cu un suflet puternic luminat prin rugaciune,poate fi inlaturat. DECI TE ROAGA.. Rugaciunea este pentru sufletul tau aceea ce este respirarea pentru trup,aerul si aripile pentru pasari,apa pentru pesti. FARA O RUGACIUNE FERBINTE,SMERITA SI STARUITOARE,NU ESTE CU PUTINTA SA SA TRAIM SI SA BIRUIM DURERILE IN MIJLOCUL LUMII.,ATATA TRAIM CAT NE RUGAM. De aceea ,iubite frate oricate ori treci pasii tai pe dinaintea unei Biserici deschise,nu trece nepasator mai departe si nici nu te multumi numai cu o singura cruce mecanica,facuta pe chipul tau,ci intra inauntrul ei,aprinde o lumanare smerit in fata Altarului si cazi in genunchipentru o clipa in fata indurarii Domnului care locuieste intransul si vei vedea cum pe data te vei ridica Luminat si Mantuit,de ajutorul Celui care este DUMNEZEUL TAU.. ASA FRATE NU UITA CA TOATA INTELEPCIUNEA VIETII STA CUPRINSA TRAINIC IN ACESTE TREi CUVINTE... ROAGA-TE,, ROAGA-TE, ROAGA-TE.Si munceste cu spor si cinstit ori de cate ori vei fii randuit.Noi rugam pe Dumnezeu sa te binecuvanteze cu sanatate trupeasca si sufleteasca cu belsug si pace Munastirea Tismana

[sophia]

Inceteaza te rog, moment31.