Dl IIsus stia ca este fiul lui Dumnezeu?

[andreicozia]

În prealabil postat de Danut7

Citatul nu face parte din conversatiile lui Iisus cu evreii.. E o conversatie care a purtat-o cu parintii lui dupa trup la varsta de 12 ani cand a fost cu familia la Ierusalim.

Stiu asta insa raspunsul a fost asa in treacat dat de un pusti de 12 ani, iti dai seama, pe care aia batrini probabil ca nici nu l-au bagat in seama, si spuneau ca abereaza sau viseaza asa cum o fac toti la pubertate.
Eu insa am continuat catre partea cind Hristos a aparut in fata preotilor Iudei in Sinedriu unde... conform povestirii, in mod direct i s-a pus aceasta intrebare..." prezentata de Zefirelli cu mare maiestrie prin actorul Anthony Queen" vezi caeste pe You tube..e foarte bine realizata

[delia31]

În prealabil postat de Erethorn

E clar ca problema e una de dogmatica care, cel putin pe mine, ma depaseste.

Si de aici se ridica o alta problema - cum ar trebui sa ne raportam la aceste chestiuni care, ca laici, ne depasesc ? .

cu multa smerenie.

si dupa cum singur ai raspuns, facand ascultare de Biserica care iti pune la dispozitie toate adevarurile necesare mantuirii.

plus ca, sunt convinsa ca stii, nu putem baga in buzunar decat ceva de forma si marimea buzunarului.
iar cunoasterea apofatica a Creatorului depaseste la infinit forma si marimea
buzunarului unei minti de creatura ( oricat ar fi de rafinata si evoluata).
so, inaccesibilitatea intelegerii chiar si partiale a insusirilor dumnezeiesti este in intregime o chestiune de inadecvare a ,,buzunarului,,.

cred ca Dumnezeu vrea sa vorbim mai mult cu El decat despre El.

În prealabil postat de delia31

cu multa smerenie.

si dupa cum singur ai raspuns, facand ascultare de Biserica care iti pune la dispozitie toate adevarurile necesare mantuirii.

plus ca, sunt convinsa ca stii, nu putem baga in buzunar decat ceva de forma si marimea buzunarului.
iar cunoasterea apofatica a Creatorului depaseste la infinit forma si marimea
buzunarului unei minti de creatura ( oricat ar fi de rafinata si evoluata).
so, inaccesibilitatea intelegerii chiar si partiale a insusirilor dumnezeiesti este in intregime o chestiune de inadecvare a ,,buzunarului,,.

cred ca Dumnezeu vrea sa vorbim mai mult cu El decat despre El.

trebuie sa stii si despre EL ca sa vb cu EL.

În prealabil postat de annajanette

Va rog sa imi iertati ignoranta si poate e o intrebare stupida ,insa eu doresc sa cunosc si stiu ca de la voi aflu multe informatii utile.In timpul vietii Domnului IIsus, Dansul a stiut de cand era mic ca este fiul lui Dumnezeu sau a aflat mai tarziu la maturitate sau cum a fost?

O sa-mi permit sa va spun si eu ce cred si cand spun asta fac apel la sursa ceea mai sigura pentru a verifica>The Holy Bible.

1.Sa vedem ce spune chiar Mantuitorul

,,Iisus le-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă: Eu sunt mai înainte de a fi fost Avraam."(Ioan 8:58) ,,Şi acum, preaslăveşte-Mă Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine, mai înainte de a fi lumea"(Ioan 17:5)

2.Ce spune Apostolul Pavel

,,În zilele acestea mai de pe urmă ne-a grăit nouă prin Fiul, pe Care L-a pus moştenitor a toate şi prin Care a făcut şi veacurile"(Epistola către Evrei a Sfântului Apostol Pavel 1:2)

Ian in Sfânta Evanghelie după Luca gasim un indiciu din copilaria Mantuitorului

,,Iar Copilul creştea şi Se întărea cu duhul, umplându-Se de înţelepciune şi harul lui Dumnezeu era asupra Lui.Şi părinţii Lui, în fiecare an, se duceau de sărbătoarea Paştilor, la Ierusalim.Iar când a fost El de doisprezece ani, s-au suit la Ierusalim, după obiceiul sărbătorii.Şi sfârşindu-se zilele, pe când se întorceau ei, Copilul Iisus a rămas în Ierusalim şi părinţii Lui nu ştiau.Şi socotind că este în ceata călătorilor de drum, au venit cale de o zi, căutându-L printre rude şi printre cunoscuţi.Şi, negăsindu-L, s-au întors la Ierusalim, căutându-L.Iar după trei zile L-au aflat în templu, şezând în mijlocul învăţătorilor, ascultându-i şi întrebându-i.Şi toţi care Îl auzeau se minunau de priceperea şi de răspunsurile Lui.Şi văzându-L, rămaseră uimiţi, iar mama Lui a zis către El: Fiule, de ce ne-ai făcut nouă aşa? Iată, tatăl Tău şi eu Te-am căutat îngrijoraţi.Şi El a zis către ei: De ce era să Mă căutaţi? Oare, nu ştiaţi că în cele ale Tatălui Meu trebuie să fiu?Dar ei n-au înţeles cuvântul pe care l-a spus lor.Şi a coborât cu ei şi a venit în Nazaret şi le era supus. Iar mama Lui păstra în inima ei toate aceste cuvinte.Şi Iisus sporea cu înţelepciunea şi cu vârsta şi cu harul la Dumnezeu şi la oameni."(Luca 2:40-52)

Si daca ne gadim la cele spuse in Isaia 53:1-12>personal cred ca Mantuitorul a stiut cine este.Asta este o certitudine fara putinta de tagada.Momentul exact cand a constientizat acest fapt este,in opinia mea,imposibil de stabilit de catre noi oamenii.Cred ca este ceva mai presus de puterea noastra de intelegere.

Cel de Sus sa fie alaturi de noi toti.

[delia31]

În prealabil postat de annajanette

trebuie sa stii si despre EL ca sa vb cu EL.

draga annajanette, sigur, ai dreptate.

ar fi trebuit sa adaug un disclaimer la postarea anterioara in care era vorba de cunoasterea insusirilor supranaturale ale lui Dumnezeu la care nu avem acces in mod rational.

avem insa acces la altceva.
si ca sa nu confundam lucrurile, n-ar strica sa intelegem niste distinctii strict teoretice:

La cunosterea lui Dumnezeu se poate ajunge pe cale naturala si pe cale supranaturala; in limbajul specialistilor se zice cunoasterea catafatica(rationala, naturala) si cunoasterea apofatica (supranaturala).

1.Pe cale rationala, il putem cunoaste pe Dumnezeu in calitatea Sa de Cauza creatoare si sustinatoare a lumii, din invatatura din scriptura si cartile sfinte, din intreaga creatie.
asta se datoreaza faptului ca El insusi a pus in firea oamenilor si facultatea cunoasterii Lui prin rationalitatea creatiei.

2.Prin cunoasterea apofatica (de negrait) se intelege experienta directa a prezentei tainice a lui Dum*nezeu, care depaseste simpla Lui cunoastere rationala.

asta e o cunoastere prin har la care nu avem acces decat prin impartasirea cu/din/de Hristos.

Inainte de toate, viata de credinta e experienta comuniunii omului cu Hristos-Dumnezeu Cel viu si doar in plan secund, o cunoastere teoretica care speculeaza cu notiuni mai mult sau mai putin abstracte.

Cel ce are o cunoastere rationala, catafatica a lui Dum*nezeu (din observarea universului si din scriptura) si-o poate completa cu cea apofatica (prin experienta harului).

si de fapt asta e de dorit ca sa ne mantuim.

Hristos a zis ,, fericiti cei saraci cu duhul ca a lor este Imparatia cerurilor,, , nu fericiti Doctorii Honoris causa cu Magna Cum Laudae cu doctorate in Teologie la Heidelberg, Atena sau Sorbona.

asta nu inseamna deloc ca e preferabil sa fii retardat ca sa te mantuiesti, sau ca toti saracii cu duhul ajung automat acolo, si nici ca cei cu doctorate nu
s-ar mantui, ci doar ca simplitatea, smerenia si virtutile nascute din trairea in har valoreaza mai mult decat cunoasterea tuturor teoriilor despre Dumnezeu.

se mai poate vorbi de cunoasterea lui Dumnezeu si din imprejurarile vietii.
Fie*care om Il poate cunoaste pe Dumnezeu din mustrarile constiintei pen*tru relele savarsite, din necazurile trecatoare sau mai indelun*gate, din bolile proprii sau ale celor apropiati, ca urmare a pacatelor savarsite.

si desigur, mai ales din ajutorul pe care-l primim de la El ca sa biruim necazurile si sufe*rintele pe care le avem de indurat si care sunt un mijloc de intarire spirituala sau desavarsire morala.

Toate imprejurarile acestea produc o sensibilizare a fiintei noastre pentru sesizarea reali*tatilor de dincolo de lume, pentru cautarea unui sens al lor.

Ele fac sufletul mai sensibil pentru prezenta lui Dumnezeu si il fac sa apeleze la rugaciune.

deci toate ne indeamna sa vorbim mai mult cu El.

[costel]

In Hristos cele doua firi omeneasca si dumnezeiasca sunt unite intr-un singur ipostas, cel nascut din vesnicie din Tatal. Firea omeneasca din El, nu s-a contopit cu cea dumnezeiasca, ci s-a unit. Asta inseamna ca a fost un progres in ceea ce priveste firea omeneasca din Hristos. Nu intamplator evanghelistul Luca spune "crestea si se intarea cu Duhul". Dar firea omeneasca nefiind pasiva in lucrarile dumnezeiesti, primea treptat adevarurile dumnezeiesti. Intrebarea topicului vizeaza persoana, caci firile nu sunt impartite - una intr-o persoana si alta in alta persoana in sens nestorian, iar raspunsul este afirmativ - stia.

[sherlock_holmes]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

"Cristos ca Dumnezeu nu a părăsit tronul şi guvernarea lumii prin Încarnare" (Sursa: Denzinger 442)

Si tot ca Dumnezeu,a incaput intreg in pintecele Fecioarei Maria....completare.( cam greu de inteles aici pentru catolici,protestanti si restu' lumii,inclusiv eu )

....

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe Tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru, ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul L-ai nascut, pe tine cea cu adevarat nascatoare de Dumnezeu, te marim!

În prealabil postat de delia31

draga annajanette, sigur, ai dreptate.

ar fi trebuit sa adaug un disclaimer la postarea anterioara in care era vorba de cunoasterea insusirilor supranaturale ale lui Dumnezeu la care nu avem acces in mod rational.

avem insa acces la altceva.
si ca sa nu confundam lucrurile, n-ar strica sa intelegem niste distinctii strict teoretice:

La cunosterea lui Dumnezeu se poate ajunge pe cale naturala si pe cale supranaturala; in limbajul specialistilor se zice cunoasterea catafatica(rationala, naturala) si cunoasterea apofatica (supranaturala).

1.Pe cale rationala, il putem cunoaste pe Dumnezeu in calitatea Sa de Cauza creatoare si sustinatoare a lumii, din invatatura din scriptura si cartile sfinte, din intreaga creatie.
asta se datoreaza faptului ca El insusi a pus in firea oamenilor si facultatea cunoasterii Lui prin rationalitatea creatiei.

2.Prin cunoasterea apofatica (de negrait) se intelege experienta directa a prezentei tainice a lui Dum*nezeu, care depaseste simpla Lui cunoastere rationala.

asta e o cunoastere prin har la care nu avem acces decat prin impartasirea cu/din/de Hristos.

Inainte de toate, viata de credinta e experienta comuniunii omului cu Hristos-Dumnezeu Cel viu si doar in plan secund, o cunoastere teoretica care speculeaza cu notiuni mai mult sau mai putin abstracte.

Cel ce are o cunoastere rationala, catafatica a lui Dum*nezeu (din observarea universului si din scriptura) si-o poate completa cu cea apofatica (prin experienta harului).

si de fapt asta e de dorit ca sa ne mantuim.

Hristos a zis ,, fericiti cei saraci cu duhul ca a lor este Imparatia cerurilor,, , nu fericiti Doctorii Honoris causa cu Magna Cum Laudae cu doctorate in Teologie la Heidelberg, Atena sau Sorbona.

asta nu inseamna deloc ca e preferabil sa fii retardat ca sa te mantuiesti, sau ca toti saracii cu duhul ajung automat acolo, si nici ca cei cu doctorate nu
s-ar mantui, ci doar ca simplitatea, smerenia si virtutile nascute din trairea in har valoreaza mai mult decat cunoasterea tuturor teoriilor despre Dumnezeu.

se mai poate vorbi de cunoasterea lui Dumnezeu si din imprejurarile vietii.
Fie*care om Il poate cunoaste pe Dumnezeu din mustrarile constiintei pen*tru relele savarsite, din necazurile trecatoare sau mai indelun*gate, din bolile proprii sau ale celor apropiati, ca urmare a pacatelor savarsite.

si desigur, mai ales din ajutorul pe care-l primim de la El ca sa biruim necazurile si sufe*rintele pe care le avem de indurat si care sunt un mijloc de intarire spirituala sau desavarsire morala.

Toate imprejurarile acestea produc o sensibilizare a fiintei noastre pentru sesizarea reali*tatilor de dincolo de lume, pentru cautarea unui sens al lor.

Ele fac sufletul mai sensibil pentru prezenta lui Dumnezeu si il fac sa apeleze la rugaciune.

deci toate ne indeamna sa vorbim mai mult cu El.

foarte frumos argumentat, bv , de fapt fiecare opinie are ceva interesant SI DIN CARE AVEM CE INVATA, le multumesc tuturor ptr luminare si va mai multumesc ca nu m-ati judecat ca nu stiu lucruri atat de simple probabil, eu sunt la inceput de drum.
DOMNUL FIE CU VOI!!!