Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Minuni ale Ortodoxiei > Moaste
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 09.06.2007, 21:36:03
D.C. D.C. is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.05.2007
Mesaje: 133
Implicit

Mare este puterea Ta Doamne si cu adevarat mare este minunea Sfintilor Tai!
Reply With Quote
  #12  
Vechi 04.07.2007, 22:56:41
pmm_meda pmm_meda is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 18.12.2006
Mesaje: 1
Implicit



Doamne ajuta.
Reply With Quote
  #13  
Vechi 06.10.2007, 23:46:31
georgeval's Avatar
georgeval georgeval is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.09.2007
Locație: Valenii de Munte
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.065
Implicit

Moastele, trupurile neputrezite ale sfintilor, sunt o anticipare a trupurilor noastre induhovnicite de dupa inviere. Asupra sfintelor moaste, ca si in cazul icoanelor, se prelungeste puterea harului dumnezeiesc din sfinti. De aceea cei care se roaga langa osemintele sfantului nu se adreseaza propriu-zis lor, ci persoanei sfantului, iar cinstirea se face prin sarutarea lor, ci nu prin atingerea lor, ca si cand s-ar face un transfer de energie impersonala.
Reply With Quote
  #14  
Vechi 19.11.2007, 22:26:33
jeny11 jeny11 is offline
Member
 
Data înregistrării: 16.11.2007
Mesaje: 61
Implicit

La manastirea ortodoxa sarbeasca din Biled jud.Timis am aflat ca se gaseste o particica din calota craniana a marelui Sfant Gheorghe.
Reply With Quote
  #15  
Vechi 26.11.2007, 02:09:46
strajeru's Avatar
strajeru strajeru is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 25.11.2007
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 362
Trimite un mesaj prin Yahoo pentru strajeru
Implicit


Sfintele moaște sunt rămășițele pământești făcătoare de minuni, ale unora dintre sfinți. Noi le cinstim ca pe niște obiecte în care Dumnezeu își arată puterea minunată a harului Său. Cât au fost pe pământ, sfinții au avut în ei harul Duhului Sfânt într-o măsură foarte mare, făcând – prin el – adeseori minuni, harul acesta avându-l în sufletele lor și în viața cerească la care s-au dus, într-o măsură mai mare. Dar precum sfântul poate sta în legătură cu oamenii care se roagă lui, ajutându-i în chip minunat, cu atât mai mult păstrează el însuși o anumită legătură cu trupul său, care a fost și el lăcașul Duhului Sfânt, precum spune Apostolul: Au nu știți că trupul vostru este lăcașul Duhului Sfânt care locuiește în voi? (I Cor. 6, 19). Sfânta Scriptură ne spune despre minuni făcute prin trupurile sfinților în vremea viețuirii lor pământești, mărturisind despre puterea ce era în ele. O femeie s-a vindecat de curgerea sângelui ei numai prin atingere de haina Mântuitorului (Matei 9, 21; Marcu 5, 28; Luca 8, 43–44; Matei 14, 36), și mulți oameni se vindecau numai atingându-se de ștergarele și de trupul Apostolului Pavel (Fapte 19, 11–12), iar alții, numai prin trecerea umbrei trupului Apostolului Petru peste ei (Fapte 5, 15).
Sectarul: Dar trupurile sfinților și al Mântuitorului au făcut minuni cât erau în viață, fiindcă erau în ele sufletele care aveau credință; dar după moarte, ce putere are un trup mort ca să facă minuni?
Preotul: Ți-am arătat că trupurile oamenilor credincioși sunt lăcașuri ale Duhului Sfânt care locuiește în ele, apoi că același Duh Sfânt prin trupurile sfinților face minuni, atât cât sfinții sunt în viață, cât și după moarte. O dovadă că trupurile sfinților și după moarte au putere de la Dumnezeu de a face minuni ne-o dă Sfânta Scriptură, arătându-ne că oasele Proorocului Elisei învie un mort (IV Regi 13, 21).
Sectarul: Închinarea la moaște înseamnă idolatrie, iar aceasta este oprită răspicat de porunca I și a II-a din Decalog. Aceste porunci sunt categorice: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău... să nu ai alți dumnezei afară de Mine. Să nu-ți faci ție chip cioplit și nici un fel de asemănare a nici unui lucru din câte sunt sus în Cer și jos pe pământ... Să nu te închini lor și nici să le slujești (Ieș. 20, 2–5; Deut. 5, 6–9). Trupurile venerate sunt tocmai «asemănări» din cele oprite în aceste porunci.
Preotul: Nici sfintele moaște nu sunt idoli sau zei ori asemănări ale lui Dumnezeu, și nici închinarea la ele nu este idolatrie. Căci dacă Însuși Dumnezeu le proslăvește prin puterea minunată ce le-o dă, și noi trebuie să le cinstim, deoarece prin aceasta cinstim pe Dumnezeu, Care le-a dat putere, și suntem datori să cinstim puterea dumnezeiască din ele, iar nu pe ele însele ca atare. Noi nu le ridicăm sfintelor moaște biserici, cum făceau păgânii zeilor și idolilor lor, ci pe locul descoperirii lor ridicăm biserici lui Dumnezeu și proslăvim pe Dumnezeu prin ele. Porunca I și a II-a înlătură cinstirea idolilor, dar nu și pe a sfintelor moaște, căci prin sfintele moaște noi nu înlocuim pe Dumnezeu, așa cum Îl înlocuiesc păgânii idolatri, prin idolii lor.
Sectarul: Cei ce se ating de cadavre devin necurați timp de șapte zile. Deci atingerea de moaște, sărutarea lor, nu aduce sfințire, întărire etc., ci necurăție, prin care – chiar și indirect – cineva poate să necurățească însăși Biserica. Așa ni se spune și în Sfânta Scriptură: Cel ce se atinge de trupul mort al unui om, necurat să fie șapte zile. Acesta să se curețe cu această apă în ziua a treia și în ziua a șaptea și va fi curat; iar de nu se va curăți... nu va fi curat... Tot cel ce se va atinge de trupul mort al unui om și nu se va curăți, acela va întina lăcașul Domnului... (Num. 19, 11–13; Lev. 21, 10–11; Num. 9, 6–11).
Preotul: Numai cadavrele din Vechiul Testament spurcau pe cei ce se atingeau de ele, pentru că erau sub păcat și sub blestem. Totuși, nici chiar acelea nu erau toate spurcate; căci trupul mort al lui Iosif n-a spurcat pe Moise când acela l-a luat la sine în Egipt (Ieș. 13, 19); cadavrul lui Elisei proorocul n-a spurcat pe cel care a fost așezat în mormânt peste el, ci l-a înviat (IV Regi 13, 20–21 ș.a.). În Noul Testament, trupurile (cadavrele) creștinilor nu mai sunt spurcate, pentru că ele sunt biserici sau lăcașuri ale Sfântului Duh (I Cor. 6, 19–20; 3, 16–17) și astfel ele sunt curățite de blestemul care era asupra lor. Prin urmare, ele nu mai spurcă pe cei ce se ating de ele.
Dar să știi că toate cazurile de neatingere a anumitor lucruri socotite ca spurcate, au alcătuit o învățătură aparținând numai Vechiului Testament, care în Testamentul Nou nu mai are valoare. Apostolul scrie: Dacă deci ați murit împreună cu Hristos pentru stihiile lumii, pentru ce atunci, ca și cum ați fi viețuind în lume, răbdați porunci ca acestea: Nu lua! Nu gusta! Nu te atinge! – Toate lucruri menite să piară prin întrebuințare – potrivit unor rânduieli și învățături omenești? (Col. 2, 20–22). În Vechiul Testament erau și alte lucruri «necurate» care necurățeau pe om prin atingerea de ele. Așa erau, de pildă, hainele și patul celor care aveau curgere de sânge (Lev. cap. 15) sau animalele socotite în Vechiul Testament ca necurate (Lev. 11, 24–25 ș.a.). Sectarii voștri însăși se ating adesea de ele, dar niciodată nu se socotesc spurcați și nu se curățesc după prescrierile Vechiului Testament.
Sectarul: Menirea trupurilor moarte este de a fi îngropate și de a se preface, prin putrezire, în pământul din care au fost luate, iar nu de a fi sustrase acestei legi a naturii. Căci scris este: Întru sudoarea feței tale vei mânca pâinea ta, până când te vei întoarce în pământul din care ai fost luat; căci pământ ești și în pământ te vei întoarce (Fac. 3, 19). Pulberea să se întoarcă în pământ precum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat (Eccl. 12, 7). Atunci, de ce tocmai trupurile sfinților să le sustragem de la această menire a lor și de la legile naturii care le privesc și pe ele ca și pe orice altă materie?
Preotul: Într-adevăr, legea stricăciunii trupurilor moarte este o lege generală, dar, ca orice lege, ea este în primul rând pentru cei păcătoși (I Tim. 1, 9). Neputrezirea trupurilor sfinților este o dovadă că și legea aceasta – prin excepțiile ce le face – privește mai mult pe cei păcătoși. De altfel, însăși Biblia ne mărturisește că excepții de la această lege au mai fost și că Dumnezeu, în anumite cazuri, ridică puterea ei. Așa, de pildă, prin voia și puterea lui Dumnezeu, trupul lui Enoh și al lui Ilie n-au fost îngropate în pământ spre a putrezi, ci au fost luate la cer, căci zice Cartea Sfântă: Și a bineplăcut Enoh lui Dumnezeu, apoi nu s-a mai aflat, pentru că l-a mutat Dumnezeu (Fac. 5, 24) și iarăși: Nici unul nu s-a făcut ca Enoh pe pământ, pentru că și el a fost răpit de pe pământ (Sir. 49, 16).
Și Apostolul Pavel grăiește, de asemenea: Prin credință, Enoh a fost luat de pe pământ ca să nu vadă moartea, și nu s-a mai aflat, pentru că Dumnezeu îl strămutase – dar mai înainte de a-l strămuta, el a avut mărturie că a bineplăcut lui Dumnezeu (Evrei 11, 5). Tot așa și despre Ilie ni se spune: Pe când mergeau ei (Ilie și Elisei) așa pe drum și grăiau, deodată s-a ivit o căruță de foc și cai de foc și despărțindu-i pe ei unul de altul, și s-a înălțat Ilie în vifor mare la cer (IV Regi 2, 11; Sir. 48, 12). Despre Melchisedec, apoi, nu avem nici un indiciu în Biblie că ar fi fost îngropat vreodată, căci era fără tată, fără mamă, fără spiță de neam, neavând nici început zilelor, nici sfârșit al vieții (Evrei 7, 3; Fac. 14, 18). Dar peste toate, însuși trupul Mântuitorului, care a fost întru totul asemenea trupurilor noastre, în afară de păcat (Evrei 2, 17; 4, 15 ș.a.), n-a suferit putrezire în pământ și totuși s-a înălțat la cer. Prin urmare, Dumnezeu a făcut și face, cu trupurile sfinților, excepție de la legea generală – pe care tot El a dat-o – a îngropării și a putrezirii în pământ. Istoria creștinismului încă e bogată în mărturii asemănătoare celor din Biblie în această privință.
Sectarul: Trupurile moarte, dacă nu putrezesc mai întâi în pământ, nu vor putea învia. De aceea, împiedicând procesul descompunerii lor, se înlătură posibilitatea învierii lor, căci zice Sfântul Apostol: Dar va zice cineva: Cum înviază morții? Și cu ce trup au să vină? Nebun ce ești! Tu ce semeni nu dă viață, dacă nu va fi murit. Și ceea ce semeni, nu este trupul ce va să fie, ci grăunte gol, poate de grâu, sau de altceva din celelalte; iar Dumnezeu îi dă un trup, precum a voit, și fiecărei semințe, un trup al său... Așa este și învierea morților: se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune; se seamănă întru necinste, înviază întru slavă; se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere; se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc (I Cor. 15, 35–44; Ioan 12, 24). Deci este absolut necesar ca trupurile să putrezească în pământ spre a putea învia. Atunci, dar, de ce să oprim de la putrezire, și deci de la înviere, tocmai trupurile sfinților?
Preotul: În citatul acesta este vorba de schimbarea pe care trebuie să o sufere toate trupurile pentru a putea trece, din timp, în eternitate, adică pentru a putea fi adaptate eternității. Schimbarea aceasta se face de obicei prin moarte. Totuși, sunt și excepții de la această regulă (Enoh și Ilie), după cum ți-am spus mai sus, și aceștia sunt schimbați la trup, fără să fi trecut prin moarte, precum apostolul zice: Iată, taină vă spun vouă: Nu toți vom muri, dar toți vom fi schimbați, deodată, într-o clipeală de ochi, la trâmbița de apoi (I Cor. 15, 51–52; I Tes. 4, 15–17). Astfel se vede că Dumnezeu poate găsi și alte căi și mijloace pentru schimbarea trupurilor noastre, fără ca să le treacă numaidecât prin moarte și putrezire.
Sectarul: Toate trupurile moarte trebuie înmormântate, căci și în Testamentul Vechi, toți drepții au fost înmormântați, iar uneori trupurile lor au fost chiar ascunse, tocmai pentru a nu fi venerate. Așa de pildă, despre trupul lui Moise aflăm următoarele: Și a murit Moise, robul lui Dumnezeu, acolo, în pământul Moabului, după cuvântul Domnului; și a fost îngropat în vale în pământul Moabului, în fața Bet-Peorului, dar nimeni nu știe mormântul lui nici până în ziua de astăzi (Deut. 34, 5–6). Pe atunci iudeii erau înclinați spre idolatrie și ușor ar fi putut cădea în această idolatrie a venerării trupului lui Moise, știut fiind cât de apreciat a fost Moise înaintea poporului. Deci, dacă i-au ascuns trupul, este tocmai ca nu cumva, avându-l înaintea ochilor, să-l venereze.
Preotul: Și după Testamentul Nou, trupurile sfinților sunt îngropate, ca și ale tuturor creștinilor, și numai acelea din ele care fac minuni sunt dezgropate și li se dă o cinste deosebită, dar nu adorare, ca lui Dumnezeu. Prin această cinstire ele nu sunt idolatrizate, căci a venera nu este același lucru cu a idolatriza. În Testamentul Vechi au fost ascunse moaștele lui Moise și poate și ale altor drepți, pentru că iudeii, într-adevăr – fiind înclinați spre idolatrie –, avându-l, l-ar fi zeificat ca pe vițelul de aur (Ieș. 32, 1–35, Deut. 9, 16), sau ca pe șarpele de aramă (IV Regi 18, 4). Pentru evitarea acestor rătăciri, era bine să rămână ascunse trupurile unor bărbați sfinți și drepți, ca Moise, despre care, de altfel, știm că însuși Arhanghelul Mihail căuta să nu-l lase în stăpânirea diavolului (Iuda 1, 9). Pe atunci trupul mort era socotit ca necurat, căci încă nu sosise Hristos cu harul Său sfințitor și deci trupul omenesc era încă nerăscumpărat de sub stăpânirea diavolului. Totuși, iudeii cinsteau și trupurile morților, fiindcă le îngrijeau mormintele (Matei 23, 29).
Încă să știi și aceasta, că Biserica a cinstit din primele veacuri osemintele mucenicilor, adunându-le cu mare evlavie și grijă și zidind altarele bisericilor peste ele, iar mai târziu, îngrijindu-se ca în altarul fiecărei biserici, ca și în sfântul antimis de pe altar, să se pună o părticică din sfintele moaște, ceea ce se face până azi.
Epistola Bisericii din Smirna despre martiriul Sfântului Policarp, episcopul acelei cetăți († 166), spune: „Noi am strâns oasele lui ca pe un odor mai scump decât aurul și decât pietrele scumpe și le-am așezat unde se cuvine; aici ne vom aduna cu bucurie și Domnul ne va da nouă să sărbătorim ziua nașterii sale mucenicești, spre cinstirea biruinței și spre întărirea altor luptători” . Se înțelege că cinstirea sfintelor moaște se îndreaptă tot spre Dumnezeu, a Cărui putere sălășluiește în ele. „Cinstim moaștele mucenicilor ca să adorăm dumnezeiește pe Acela, ai Cărui ucenici sunt, și cinstim pe slujitori în așa fel, ca cinstea lor să treacă asupra Stăpânului Care a zis: Cel ce vă primește pe voi, pe Mine Mă primește”
Reply With Quote
  #16  
Vechi 18.03.2008, 11:24:13
alexandra28again alexandra28again is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.07.2007
Locație: aaaaa
Mesaje: 614
Implicit

video cu sfintele moaste-muzica marian moise

http://www.youtube.com/watch?v=3sXdX27XU8k
Reply With Quote
  #17  
Vechi 16.04.2008, 11:16:45
alexandra28again alexandra28again is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.07.2007
Locație: aaaaa
Mesaje: 614
Implicit

Mai multe poze cu sfintele moaste gasiti in "Pictura si sculptura bisericeasca" rubrica "icoane,picturi si poze crestine"
Reply With Quote
  #18  
Vechi 08.12.2009, 12:08:58
cristianul cristianul is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 08.12.2009
Mesaje: 10
Implicit pastrarea moastelor

Unde se pune in biserica racla cu sfintele moaste ? In ce loc din biserica ?
Reply With Quote
  #19  
Vechi 08.12.2009, 23:25:34
speranta1970's Avatar
speranta1970 speranta1970 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.04.2009
Locație: brisbane, australia
Religia: Ortodox
Mesaje: 160
Implicit

Citat:
În prealabil postat de alexandra Vezi mesajul
ANUL TRECUT AM FOST IN RUSIA SI M-A IMPRESIONAT CEL MAI MULT MOASTELE SF. ALEXANDRU DIN ZVIR. CEI CARE LE-ATI VAZUT STIU CE VREAU SA ZIC. MOASTELE SUNT INTREGI, MANA SI PICIORUL ERAU DESCOPERITE SI SE VEDEA UNGHIA PARUL TOTUL PAREA UN OM CARE DOARME . VA SFATUIESC SA CITITI CARTEA, ESTE EXTRAORDINARA.
AM GASIT LINK IN CARE SINT IMAGINI DE-A SF. ALEXANDRU SIRSKI. MARE E PUTEREA LUI DUMNEZEU!!!!!

http://images.google.com.au/imgres?i...a%3DN%26um%3D1
Reply With Quote
  #20  
Vechi 09.12.2009, 00:29:54
o_tzaranca o_tzaranca is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 09.11.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 462
Implicit

am si eu o intrebare
se afla in Romania moaste ale Sf.Serafim de Sarov?
am citit undeva ,nu mai nustiu exact unde ...posibil in Formula AS
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Moaste iRoDiOn Generalitati 3 04.04.2012 22:54:52
Sfinti cu moaste Seraphim7 Moaste 4 04.11.2011 20:22:06
Biserici cu moaste roman2010 Generalitati 11 22.12.2010 10:59:06
Canoane despre moaste marcos Moaste 1 22.01.2007 17:46:57