care-i diferenta?

[victortiti89]

dintre termenii ,,iudeu” si ,,evreu”?Adica,sunt un fel de denumiri alternative ale aceluiasi popor,cum sunt cazurile:germani-nemti,tigani-rromi sau japonezi-niponi?Am observat ca mai ales in scrierile vechi sau VT este mai folosit termenul de ,,iudei”:,,Si s-a raspandit cuvantul acesta printre iudei...” sau ,,Iisus Nazarineanul,Regele Iudeilor”.In plus,mai am un joc cu Herod”s Lost Tomb si si acolo e plin de ,,the Judean king”(regele iudeu) sau ,,And the Judeans hated him”(iudeii l-au urat).Iar astazi nu prea am auzit sa se mai foloseasca.Ce s-a intamplat?In schimb,nu am citit denumirea de ,,evrei” in textele mai vechi.Si pana si astazi,la un nivel de discutie(ex:mediul de afaceri,stiri),nu se foloseste termenul de ,,evreu”.Adica,am citit undeva unde nu scria ca ,,omul de afaceri evreu a investit...” ci ,,omul de afaceri israelian a investit” sau nu zicea odata ca ,,doi evrei au...”,ci ,,doi cetateni israelieni au..”.Si am mai observat ceva: religia este denumita ,,iudaism” sau ,,religia iudaica”,insa limba este ,,ebraica”.Si termenul de ,,ebraica” este folosit doar limitat,in legatura cu limba sau alfabetul..Nu am auzit de ,,politia ebraica”..De ce sunt toate aceste denumiri diferite?

[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de victortiti89

dintre termenii ,,iudeu” si ,,evreu”?Adica,sunt un fel de denumiri alternative ale aceluiasi popor,cum sunt cazurile:germani-nemti,tigani-rromi sau japonezi-niponi?Am observat ca mai ales in scrierile vechi sau VT este mai folosit termenul de ,,iudei”:,,Si s-a raspandit cuvantul acesta printre iudei...” sau ,,Iisus Nazarineanul,Regele Iudeilor”.In plus,mai am un joc cu Herod”s Lost Tomb si si acolo e plin de ,,the Judean king”(regele iudeu) sau ,,And the Judeans hated him”(iudeii l-au urat).Iar astazi nu prea am auzit sa se mai foloseasca.Ce s-a intamplat?In schimb,nu am citit denumirea de ,,evrei” in textele mai vechi.Si pana si astazi,la un nivel de discutie(ex:mediul de afaceri,stiri),nu se foloseste termenul de ,,evreu”.Adica,am citit undeva unde nu scria ca ,,omul de afaceri evreu a investit...” ci ,,omul de afaceri israelian a investit” sau nu zicea odata ca ,,doi evrei au...”,ci ,,doi cetateni israelieni au..”.Si am mai observat ceva: religia este denumita ,,iudaism” sau ,,religia iudaica”,insa limba este ,,ebraica”.Si termenul de ,,ebraica” este folosit doar limitat,in legatura cu limba sau alfabetul..Nu am auzit de ,,politia ebraica”..De ce sunt toate aceste denumiri diferite?

"Ebraic" este varianta latinizată pentru "evreiesc". În engleză spunem "hebrew".
Iudeu şi evreu, astăzi, înseamnă acelaşi lucru. Dar în Vechiul Testament, de multe ori termenul de "iudeu" e mai specific. Deja când Regatul Unificat cunoştea maxima lui înflorire sub Solomon, din cauza slăbiciunii pentru vrăjitorie şi idolatrie de care a dat dovadă Solomon către sfârşitul vieţii, Dumnezeu a promis că regatul se va pulveriza sub urmaşul lui. Într-adevăr, după o mică perioadă de tribulaţii rezultă două state ale aceluiaşi popor: Iudeea, cu capitala la Ierusalim şi Samaria, care se afla în nordul Iudeii. Despre aceste lucruri aflaţi mai multe în Cartea 1 a Regilor (Împăraţilor).
Cele două state se menţin mult timp. Neavând Templu (pe vremea aceea evreii aveau un singur loc în care aduceau jertfă lui Dumnezeu: Templul din Ierusalim), samaritenii capătă obiceiul de a aduce jertfă pe un munte, apoi în general în munţi sau locuri mai înalte, unde făceau altare numite capişti. Erau rău văzuţi de iudei, care îi socoteau heterodocşi. Deci, "iudeu" este sinonim în VT cu "evreu ortodox". De unde vine termenul de "iudeu" ? Probabil că de la Iuda, unul din cei 12 patriarhi care au dat naştere la cele 12 triburi. Dar, după perioada robiei din Mesopotamia, anevoie filiaţia unui evreu ca fiind urmaş al unui din cele 12 triburi mai putea fi reconstituită (afară de leviţi), astfel încât termenul desemnează spaţiul geografic al Iudeii, mai degrabă decât filiaţia din Iuda.

Israel este numele lui Iacob, urmaşul lui Isac, urmaşul lui Abraham, cu care a încheiat Dumnezeu Vechiul Testament (=Legământ). Într-o noapte, Iacob s-a luptat cu un înger. De aceea, numele lui devine "Isra-El", adică "cel ce se luptă cu Dumnezeu". Israel a avut 12 fii, care s-au înmulţit rezultând 12 triburi, numite generic, după străbunul lor, "Israel".

Astăzi, "Israel" desemnează mai degrabă un stat, decât un popor. În acel stat, "Eretz Israel", coexistă adepţii cultului israelit (mai precis denumit: cultul mozaic) cu arabi şi creştini. De aceea spunem "poliţia isaeliană", după cum spunem "poliţia americană".

[Eugen7]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

"Ebraic" este varianta latinizată pentru "evreiesc". În engleză spunem "hebrew".
Iudeu şi evreu, astăzi, înseamnă acelaşi lucru. Dar în Vechiul Testament, de multe ori termenul de "iudeu" e mai specific. Deja când Regatul Unificat cunoştea maxima lui înflorire sub Solomon, din cauza slăbiciunii pentru vrăjitorie şi idolatrie de care a dat dovadă Solomon către sfârşitul vieţii, Dumnezeu a promis că regatul se va pulveriza sub urmaşul lui. Într-adevăr, după o mică perioadă de tribulaţii rezultă două state ale aceluiaşi popor: Iudeea, cu capitala la Ierusalim şi Samaria, care se afla în nordul Iudeii. Despre aceste lucruri aflaţi mai multe în Cartea 1 a Regilor (Împăraţilor).
Cele două state se menţin mult timp. Neavând Templu (pe vremea aceea evreii aveau un singur loc în care aduceau jertfă lui Dumnezeu: Templul din Ierusalim), samaritenii capătă obiceiul de a aduce jertfă pe un munte, apoi în general în munţi sau locuri mai înalte, unde făceau altare numite capişti. Erau rău văzuţi de iudei, care îi socoteau heterodocşi. Deci, "iudeu" este sinonim în VT cu "evreu ortodox". De unde vine termenul de "iudeu" ? Probabil că de la Iuda, unul din cei 12 patriarhi care au dat naştere la cele 12 triburi. Dar, după perioada robiei din Mesopotamia, anevoie filiaţia unui evreu ca fiind urmaş al unui din cele 12 triburi mai putea fi reconstituită (afară de leviţi), astfel încât termenul desemnează spaţiul geografic al Iudeii, mai degrabă decât filiaţia din Iuda.

Israel este numele lui Iacob, urmaşul lui Isac, urmaşul lui Abraham, cu care a încheiat Dumnezeu Vechiul Testament (=Legământ). Într-o noapte, Iacob s-a luptat cu un înger. De aceea, numele lui devine "Isra-El", adică "cel ce se luptă cu Dumnezeu". Israel a avut 12 fii, care s-au înmulţit rezultând 12 triburi, numite generic, după străbunul lor, "Israel".

Astăzi, "Israel" desemnează mai degrabă un stat, decât un popor. În acel stat, "Eretz Israel", coexistă adepţii cultului israelit (mai precis denumit: cultul mozaic) cu arabi şi creştini. De aceea spunem "poliţia isaeliană", după cum spunem "poliţia americană".

Multumim pentru informatii.

Precizez ca dupa Solomon, in timpul lui Roboam Fiul sau, regatul evreu ce s-a impartit in doua avand in nord: "regatul lui Israel" era format din 10 triburi din cele 12; iar in sud "Regatul lui Iuda" avea doar doua triburi (din cele 12): veniamin si iuda.

Cateva informatii istorice:

Perioada regalităţii.
Indeosebi presiunea militară a filistenilor îi va face pe israeliţi să resimtă nevoia unirii seminţiilor într-un regat. Filistenii au sosit în Canaan pe mare, din Creta şi insulele Mării Egee („popoarele mării”).
Erau superiori din punct de vedere militar evreilor, cunoscând prelucrarea fierului – ceea ce le permitea utilizarea unor arme mai eficace -, şi foloseau, ca şi egiptenii, carele de luptă.

Regatul unic.
La sfârşitul epocii fierului se constată apariţia regatelor naţionale în Siro-Palestina. In jurul anului 1030, israeliţii îl aleg rege pe Saul, care va repurta primele victorii împotriva filistenilor. Insă cel care va pune capăt ameninţării filistenilor va fi David. De abia însă în timpul lui David se vor contopi toate seminţiile, formând regatul unic al lui Israel. David a fost proclamat mai întâi conducător de seminţiile sudice (iuda şi Beniamin) şi a avut reşedinţa le Hebron. Mai târziu este acceptat de celelalte seminţii ca rege. David va fixa capitala la Ierusalim, oraş cucerit de el. In felul acesta, se arată echidistant faţă de seminţii, şi doreşte să impună un echilibru politic între nord şi sud. Adevărata unificare o printr-o măsură politică chibzuită: aducerea chivotului – simbolul unităţii religioase a seminţiilor israelite în Ierusalim. In timpul lui David, regatul se va extinde, exercitând control politic şi asupra statelor vecine. Solomon va consolida regatul şi îl va face să prospere, prin organizarea administraţiei, a armatei şi a comerţului. Ierusalimul se extinde prin construcţii noi, între care cea mai importantă – de care s-a legat numele lui Solomon în istorie -, a fost templul sfânt, centrul vieţii religioase a regatului.

Cele două regate.
Insă regatul unic nu a fost nicicând un regat omogen, în ciuda eforturilor depuse de David şi Solomon. După moartea sa, reînvie neînţelegerile între seminţiile din nord şi cele din sud. Astfel, în 933 î.Hr., regatul unic se destramă şi iau naştere două regate, Israel şi Iuda. In Iuda, regii care s-au succedat la tron au fost toţi din familila davidică. In Israel au existat mai multe dinastii, intrigi politice şi uzurpări de tron. Din cauza acestei instabilităţi politice interne, regatul de Nord a fost mai vulnerabil în faţa ameninţărilor externe. In secolul 9, imperiul asirian începe o nouă perioadă de expansiune. In mai puţin de 2 secole, toate statele naţionale din Siro-Palestina sunt cucerite. In 722, capitala regatului de Nord, Samaria, este cucerită de asirieni. In faţa ameninţării, o parte din locuitori se refugiază în regatul de Sud, Iuda, însă majoritatea locuitorilor din Israel au fost deportaţi în Mesopotamia. Regatul de Sud nu a fost cucerit de asirieni, însă a devenit stat vasal, plătind tribut. La sfârşuitul secolului 7 î.Hr. imperiul asirian decade rapid şi este desfiinţat de babilonieni.

Statul Iuda a devenit vasal al Babilonului. Din dorinţa de a se elibera de influenţa babiloniană, regii Iudei apelează la puterea rivală – Egipt. Dar egiptul nu mai are puterea necesară de a ţine piept babilonienilor. Ca urmare, regele babiloninan Nabucodonosor organizează o campanie de represalii. In 597, el deportează păturlile superioare ale statului
iudeu, ostaşii şi meseriaşii în Babilon. Intre ei s-a aflat şi profetul Iezechiel. In Ierusalim, Nabucodonosor îşi numeşte o conducere fidelă. Insă politica din Ierusalim e agitată, se înlătură conducători şi se declară rebeliune în faţa opresorilor străini. In aceste condiţii, în 587 Nabucodonosor asediază Ierusalimul, îl cucereşte şi îl distruge prin foc. O altă parte din populaţie este dusă în exilul în Babilon. In împrejurările tulburi care au precedat căderea Ierusalimului, o parte din evrei s-au refugiat în Egipt, marcând debutul diasporei iudaice. Printre ei s-a aflat şi profetul Ieremia.

Doamne ajuta.