Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Sectiune dedicata profesorilor de religie
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #71  
Vechi 24.09.2012, 16:44:44
anna21 anna21 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.03.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.476
Implicit

Am mai postat acelasi text despre pomenirea credinciosilor.. Scuze pentru repetitie.

De pe situl Manastirii Dervent

Biserica întreagă, Trupul tainic al lui Hristos, este prezentă în mod simbolic pe Sfântul Disc în urma săvârșirii Proscomidiei: în mijloc, prin agneț, Hristos însuși, Lumina cea adevărată și Viata cea veșnică, iar prin miride Maica Lui de-a dreapta, sfinții de-a stânga, iar dedesubt întreaga adunare a bine-credincioșilor.

Miridele credincioșilor sunt așezate sub agneț

Credincioșii, atât cei vii cât și cei adormiți, sunt reprezentați prin miridele așezate sub agneț în stânga, respectiv dreapta acestuia. La acestea se adaugă cele trei miride speciale scoase pentru cler (episcopi, preoți și diaconi), conducătorii țării și pentru ctitori.

........

Scoaterea miridelor pentru credincioși începe prin rostirea rugăciunilor de pomenire generală a viilor și a morților și continuă cu pomenirea lor nominală, pentru fiecare nume scoțându-se câte o miridă din prescurile aduse împreună cu pomelnicul. În urma tuturor preotul scoate o miridă pentru el însuși arătând prin aceasta că mântuirea sa depinde de cei pe care este rânduit să-i păstorească și să-i pomenească.

Pomenirea credincioșilor reprezintă raportarea tuturor și a fiecăruia la jertfa lui Hristos

Unii credincioși au ajuns la o înțelegere a pomenirii la Proscomidie, ca un mijloc magic de rezolvare a problemelor curente al cărui efect este direct proporțional cu numărul prescurilor împărțite concomitent la diverse biserici. Astfel se solicită pomeniri pentru sănătate dar și pentru izbăvire de vrăjmași, pentru izbândă la proces, pentru găsirea unui loc de muncă, pentru obținerea vizei de plecare în străinătate etc. Această înțelegere magică reprezintă însă o denaturare grosolană a sensului cultului creștin.

Pomenirea de la Proscomidie, prin caracterul ei de jertfă, reprezintă „raportarea tuturor și a fiecăruia la jertfa lui Hristos, adunarea și rezidirea în jurul Agnețului a noii făpturi a lui Dumnezeu”. Prin aducerea prescurii și a pomelnicului la altar noi ne aducem și ne predăm lui Dumnezeu „pe noi însine și unii pe alții și toată viața noastră”. Biserica îi strânge astfel laolaltă, la fiecare Liturghie, pe toți membrii ei din toate vremurile. Miridele exprimă participarea noastră la jertfa lui Hristos și intrarea în comuniune cu Maica Domnului, cu sfinții și cu toată Biserica pământească, presupunând și asumarea personală a Crucii lui Hristos și urmarea Lui (Mt. 16, 24). Bucățica de pâine scoasă pentru fiecare îl distinge de ceilalți și, în același timp, îl apropie de Hristos și de ceilalți. Hristos stă în centrul Bisericii în stare de jertfă și astfel o sfințește și o înfățișează sieși ca Biserică mărită (Efes 5, 26-27). La fel și Biserica, fiecare mădular al trupului lui Hristos, își însușeste de aici starea de jertfă față de Hristos și, prin Hristos, față de semenii săi.


Cred ca este destul de evident ca pomenirea necredinciosilor in timpul Sfintei Liturghii constituie un act de neintelegere si NE-cinstire a acestei taine.
Reply With Quote
  #72  
Vechi 24.09.2012, 17:05:35
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.179
Implicit

Citat:
În prealabil postat de anna21 Vezi mesajul
Cred ca este destul de evident ca pomenirea necredinciosilor in timpul Sfintei Liturghii constituie un act de neintelegere si NE-cinstire a acestei taine.
Eu m-am referit strict la cazul Zenaidei, în care avem de-a face cu persoane botezate și pecetluite cu Duhul Sfânt prin Mirungere, dar îndepărtate de Biserică din motive greu de ierarhizat și limpezit.
În acestă situație, rugăciunea sinaxei euharistice urmărește îndreptarea și îmbisericirea lor, și nu nuștiuce foloase egotice.
Printre atâtea opinii care mai de care mai scolastice, uităm adesea modul cu procedează Hristos cu "oile" sale rătăcite de turmă și ce efecte produce întoarcerea lor în chiar Împărăția Lui.

Care om dintre voi, având o sută de oi și pierzând din ele una, nu lasă pe cele nouăzeci și nouă în pustie și se duce după cea pierdută, până ce o găsește? Și găsind-o, o pune pe umerii săi, bucurându-se; și sosind acasă, cheamă prietenii și vecinii, zicându-le: Bucurați-vă cu mine, că am găsit oaia cea pierdută. Zic vouă: Că așa și în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de drepți, care n-au nevoie de pocăință. (Luca 15; 4-7)
__________________
De voi încuia cerul și nu va fi ploaie, de voi porunci lăcustei să mănânce țara, sau voi trimite vreo boală molipsitoare asupra poporului Meu; și se va smeri poporul Meu, care se numește cu numele Meu, și se vor ruga și vor căuta fața Mea, și se vor întoarce de la căile lor cele rele, atunci îi voi auzi din cer, le voi ierta păcatele lor și le voi tămădui țara (2Cronici 7:13,14)
https://www.youtube.com/watch?v=4wTP41g07dY
Reply With Quote
  #73  
Vechi 24.09.2012, 17:19:22
anna21 anna21 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.03.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.476
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
Eu m-am referit strict la cazul Zenaidei, în care avem de-a face cu persoane botezate și pecetluite cu Duhul Sfânt prin Mirungere, dar îndepărtate de Biserică din motive greu de ierarhizat și limpezit.
În acestă situație, rugăciunea sinaxei euharistice urmărește îndreptarea și îmbisericirea lor, și nu nuștiuce foloase egotice.
Printre atâtea opinii care mai de care mai scolastice, uităm adesea modul cu procedează Hristos cu "oile" sale rătăcite de turmă și ce efecte produce întoarcerea lor în chiar Împărăția Lui.

Care om dintre voi, având o sută de oi și pierzând din ele una, nu lasă pe cele nouăzeci și nouă în pustie și se duce după cea pierdută, până ce o găsește? Și găsind-o, o pune pe umerii săi, bucurându-se; și sosind acasă, cheamă prietenii și vecinii, zicându-le: Bucurați-vă cu mine, că am găsit oaia cea pierdută. Zic vouă: Că așa și în cer va fi mai multă bucurie pentru un păcătos care se pocăiește, decât pentru nouăzeci și nouă de drepți, care n-au nevoie de pocăință. (Luca 15; 4-7)
Cred ca confunzi lucrurile, nu te supara.
Sa zicem ca eu nu-mi pot trece sotul (botezat ortodox, desigur) pe pomelnic pt ca este hulitor..
Daca totusi o fac, dau dovada de
- neascultare si lipsa de evlavie
- MANDRIE - mi se pare ca fac eu mare lucru ca sa mantuiesc sotul impotriva vointei lui
- MANDRIE - mi se pare mie ca dau dovada de iubire, uitand ca oricum, dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos intrece cu mult dragostea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu..
- MANDRIE: o singura intrebare simpla - daca imi iubesc sotul atat de mult incat neglijez prescriptii canonice (ereticii nu au voie nici sa fie in biserica in timpul Sf. Liturghii, iar eu ii pun spre pomenire?!).. atunci de ce nu o arat in viata de zi cu zi prin rabdare infinita, purtarea "poverilor" lui etc. Sunt zeci de feluri in care poti arata iubire catre cineva, incepand cu rabdarea, fara a te face calcator de porunci.. Dar noi ne aruncam sa pomenim pe altii la Sf. Liturghie, pentru ca este foarte USOR!
Si ni se pare ca facem lucru de lauda. Asteptam si recompensa.
Reply With Quote
  #74  
Vechi 24.09.2012, 17:41:47
Mihailc Mihailc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.03.2008
Locație: La intersecția dintre moarte și viață
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.179
Implicit

Citat:
În prealabil postat de anna21 Vezi mesajul
Cred ca confunzi lucrurile, nu te supara.
Sa zicem ca eu nu-mi pot trece sotul (botezat ortodox, desigur) pe pomelnic pt ca este hulitor..
Daca totusi o fac, dau dovada de
- neascultare si lipsa de evlavie
- MANDRIE - mi se pare ca fac eu mare lucru ca sa mantuiesc sotul impotriva vointei lui
- MANDRIE - mi se pare mie ca dau dovada de iubire, uitand ca oricum, dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos intrece cu mult dragostea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu..
- MANDRIE: o singura intrebare simpla - daca imi iubesc sotul atat de mult incat neglijez prescriptii canonice (ereticii nu au voie nici sa fie in biserica in timpul Sf. Liturghii, iar eu ii pun spre pomenire?!).. atunci de ce nu o arat in viata de zi cu zi prin rabdare infinita, purtarea "poverilor" lui etc. Sunt zeci de feluri in care poti arata iubire catre cineva, incepand cu rabdarea, fara a te face calcator de porunci.. Dar noi ne aruncam sa pomenim pe altii la Sf. Liturghie, pentru ca este foarte USOR!
Si ni se pare ca facem lucru de lauda. Asteptam si recompensa.
Asta e interpretarea ta, nu are nicio treabă cu Biserica. Care prescripții canonice? Care eretici? Care porunci? Despre ce vorbești de fapt?

Dacă eu confund lucrurile, dă-mi un indiciu că tu le identifici corect. Și, dacă se poate, altceva decât speculații personale ușor penibile asupra suspiciunilor de mândrie.....
__________________
De voi încuia cerul și nu va fi ploaie, de voi porunci lăcustei să mănânce țara, sau voi trimite vreo boală molipsitoare asupra poporului Meu; și se va smeri poporul Meu, care se numește cu numele Meu, și se vor ruga și vor căuta fața Mea, și se vor întoarce de la căile lor cele rele, atunci îi voi auzi din cer, le voi ierta păcatele lor și le voi tămădui țara (2Cronici 7:13,14)
https://www.youtube.com/watch?v=4wTP41g07dY
Reply With Quote
  #75  
Vechi 24.09.2012, 17:58:56
Demetrius Demetrius is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.04.2012
Mesaje: 2.241
Implicit

Citat:
În prealabil postat de anna21 Vezi mesajul
Cred ca este destul de evident ca pomenirea necredinciosilor in timpul Sfintei Liturghii constituie un act de neintelegere si NE-cinstire a acestei taine.
13. Și a zis Iisus sutașului: Du-te, fie ție după cum ai crezut.(Mt8,13a)

Ar însemna să nici nu intrăm în biserică în timpul Sf. Liturghii, când Iisus Se jertfește pentru cei care pomenesc și pentru cei care se pomenesc; toți suntem la fel.
Reply With Quote
  #76  
Vechi 24.09.2012, 20:52:16
zaharia_2009's Avatar
zaharia_2009 zaharia_2009 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 05.07.2009
Locație: Romania
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.240
Implicit

Urmaresc discutiile si sunt destul de mirat de modul prezent, contemporan , modern chiar, de talmacire a cartilor de cult , a traditiei sau a Evangheliei .
Ar trebui sa discut pe larg , ceea ce am si spus de la inceput , si sa arat parerile parintilor chiar si numai contemporani in legatura cu pomenirea la Sf. Liturghie , dar ar necesita mult timp si zel , ceea ce imi este imposibil .
Constat insa ca temelia credintei , in ziua de astazi, nu se mai formeaza ca si odinioara, invatindu-o conex din toate cartile ortodoxiei si nu separat doar din cele care ne plac sau din cele pe care le voim noi .
Spuneam , si acum ma repet , ca daca este sa consideram doar Psaltirea , cea cu care acum 100 de ani se faceau exorcizarile, si ar fi suficient ca sa intelegem cum trebuie sa arate un crestin care sa indrasneasca sa fie pomenit la "Slujba Slujbelor".
Pe linga Psaltire , daca studiem temeinic (si asta numai in minastire se poate face si trai desavirsit... ma refer la studiu) Sf. Traditie , parintii bisericii incepind cu acum 100 de ani si mai in urma , putem sa ne facem o imagine despre cum trebuie sa fie un crestin . Si sa nu uitam , ca invataturile parintilor rigurosi nu erau cuvinte de pus la indoiala , ci erau invataturi si cuvinte de la oameni/calugari, care cu 3 vorbe inviau mortii, tamaduiau boli grele si transformau cenusa in sare . Acestia nu erau absolventi de academii sau de doctorate , ci erau taritori absolut smeriti si umiliti , care faceau cuvintul Domnului in practica . Si de acestia sa ne indoim? sa zicem ca sunt prea rigizi , ca nu sunt abdatati noilor editii de proscomidion, ca nu sunt ecumenisti si iubitori fara rigori ai aproapelui ? Cred ca glumiti ! Adica puteti glumi, chiar fara sa stiti acesta , dar gluma voastra este acra !
Dar daca ne apucam sa discutam mult profundul exemplu al singurei oi pierdute din turma , este bine sa ne gindim la bucuria pe care o are pastorul asa cu atentioneaza unii, dar la fel de bine sa ne gindim si ca pastorul vorbeste de oile din turma sa si nu de oile d-aiurea . Daca continuam sa ne gindim , dupa acest exemplu, si la rugaciunea lui Iisus din gradina Ghetsimani, vom afla ca el are grija celor care i-au fost incredintati si nu se roaga pt. lume . Si Iisus s-a bucurat de gasirea si reintoarcerea lui Petru care se pocaise dar de Iuda care nu a facut asa ceva nici nu a mai pomenit nimeni , decit ca s-a spinzurat . Pastorul cauta acele oi care sunt din turma sa , si nu altele , pe cele care asculta de Pastor si nu pe cele care se rasvratesc ... de acelea nici nu pomeneste , sau cum spune in Ghetimani, de acele oi care i-au fost incredintate Lui... si atit !
Se stie ca prin botez intri in turma lui Hristos , dar aceasta este o conditie absolut necesara dar nu si suficienta pt. mintuire . Cine vrea sa stea rupt de Hristos dupa botez, cine vrea sa fie indiferent , sau si mai rau , cine huleste pe Dumnezeu are soarta celor mindri despre care ne spune clar Psaltirea ce soarta au .
Daca staruim sa continuam in a privi pt. cine sa ne rugam , aflam ca ne rugam, de exemplu, si pt conducatorii tarii drept credinciosi , deci nu oricare dintre ei, ca ne rugam si pt. oastea tarii , ne rugam pt. binecredinciosii si de Hristos iubitorii ostasi si nu pt cei care injura , desconsidera pe Dumnezeu sau sunt indiferenti fata de acesta !
Ne rugam pt. unitatea credintei si nu pt. unirea ei , adica pt. unitatea oilor din turma si nu pt. unirea tuturor oilor de aiurea . Pt. cele de aiurea ne rugam cind vor primi de bunavoie intrarea in turma Pastorului bun.
Luati singuri molitvele de dupa fiecare Evanghelie de la Maslu si vedeti cam cum trebuie sa fie crestinul , mai luati apoi si toate bucatile de Apostol si si de Evanghelie . Defapt luati-le in rinduiala ca molitvele au legatura desigur cu textele anterioare si le explica si le intareste .
Sau poate credeti cumva ca Maslu sta impotriva textului Proscomidiei ?

Dar mai departe de orice text al oricarei carti stim fiecare in sinea noastra , in profunzimea constiintei noastre sau de ce nu si a credintei noastre cind ea exista, ca pt. a indrasni la un lucru , oricare ar fi el , trebuie sa fi mai intii intr-un mod cit de putin special, cit de putin in orinduiala , cit de putin in deplina vointa pt aceasta . Nu poti fi un indiferent , un hulitor, un blasfemiator dar sa ai in acelasi timp prtetentia ca ... este bine ba, lasa ba , ca pe mine tot ma pomeneste biserica .... vreau-nu-vreau eu astia tot se roaga pt mine .
Ce om cu scaun si judecata dreapta la cap poate macar spera , si nu crede, la asa ceva ?

Interesanta aceasta noua interpretare a textului proscomidiei - dar si de neglijare a celorlalte carti de cult in mod evident intentionat- si de concluzie de bine !
Au nu intelegeti ca in primul rind , pina nu vrei tu , si pina nu faci macar putin din putinul cerut nu poti pretinde sa se roage cineva pt. tine ?
Iar preotul care indrasneste asa ceva , in situatia in care banuieste , stie sau el insusi propovaduieste asa ceva, ce va raspunde inaintea lui Hristos cind va fi intrebat de ce a deslegat ceea ce El insusi nu a ingaduit sa se deslege ? Banuiti ce va raspunde ? Adica, voiti sa dati uitarii ca la masa Imparatului nu poti intra decit daca ai haine potrivite ? Va aduceti singuri aminte aceasta pilda evanghelica chiar daca nu este cuprinsa si in textul proscomidiei ?

Am ajuns in ziua de astazi sa ne dam mai cumsecade decit sfintii care au infiintat canoanele sau care prin viata si invataturile lor au trasat calea de vietuire crestina .
Am ajuns in ziua de astazi sa spunem ca smerenia , citusi de putina , nu este neaparat nevoie deoarece chiar daca vreau sau nu sa cred sau chiar daca vreau sa fac citeva porunci sau nu , tot este un parinte (?????)care invata ca asa este bine sa se procedeze , sa se pomeneasca la Sf. Liturghie tot cel ce este botezat ! Pai daca doar botezul ar fi suficient pt minture atunci nu am mai avea nevoie nici sa mincam si sa bem singele Pastorului ca sa intram in imparatia cerurilor(adica putem desfinta ca si protestantii Sf. Liturghie) si nici cuvintele lui Pavel apostolul nu ar mai fi valabile prin care ne invata ca : nici un bautor , desfrinat, malahist si nici altii asemnea lor nu vor intra in veci in Imparatia cerurilor . Ori pomenirea la Sf. Liturhie inteleg ca tocmai de aceea se face , ca sa intram in Imparatie . Pai si atunci cum mai stau lucrurile ? Im???

Pt. mine este tare curios gindul , nemaivorbind de fapta sau atitudinea in sine, de a pune la pomelnic pe oricine , de a face o apocatastaza chiar si mai ianinte decit cea prezisa de Origen , pe motiv ca Psaltirea este o carticica citita de fundamentalisti, ca Sf. Traditie este invechita si nu mai corespunde epocii in care catolicii au postulat deja extraterestrii, ca parintii calugari rigoristi sunt niste inselati inchistati in chiliile lor , si ca la urma urmei Hristos este asa un fel de fraierica si ca icoana , fie ea chiar si catolica, in care Iisus bate la usa sufletului este eretica deoarece imaginea actuala, intelectualista si elitista trebuie realizata nu asa , ci cu un IIsus care si intra pe usa respectiva anulind orice tine de vointa ferma a unui individ .
Deci putem schimba Liturghia, iconografia , Psaltirea , Sf. Traditie, Canoanele si in cele din urma invataturile sfintilor ! Iata in ce punct intelctual si logic (logic , nu ?) sau psihologic, am ajuns ! Dar pastram Botezul , ca este mult prea suficient si ne baga drept pe pomelnicul de Proscomidie si de acolo direct in Rai ! Ca doar de asta a venit Hristos , nu ? Fara rigori , fara norme/canoane , fara pic de semrenie, fara vointa ci pt. orice oaie , din orice turma ! Hm... Ia uite cum rationalismul pierde credinta curata !
Vai, vai , unde am ajuns !!! Defapt asa se intimpala cind ne dam mai buni si mai cumsecade decit campionii credintei !

Dar mai departe de toate , daca cineva vrea si mai ales crede sa invete pe altii ca sa se treaca la Sf. Liturghie (nici nu mai vorbesc de Proscomidie ) pe orice botezat, chipurile ca astfel ii va face bine, eu personal i-as recomanda sa mai citeasca inca si inca odata la Matei , cred ca la capitorlul V , unde spune ca oricine va implini cuvintul Domnului si va invata astfel si pe altii , mare se va chema in Imparatia Cerurilor , si oricine va schimba o cirta , cit de mica si asa va invata si pe altii , mic se va chema ...
Sau poate mai bine este ca cel care nu face conexiune intre cartile ortodoxiei, intre acestea si invataturile batrinilor rigurosi si drepti , intre toate acestea si canoanele ortodoxe , macar sa se gindeasca la : Matei ,VII,21: Nu oricine imi zice : Doamne, Doamne, va intra in imparatia cerurilor (ca pt . acest scop ne chinuim sa ii pomenim pe cei despre care vorbim acum si nu din alte motive !), ci cel care face voia Tatalui Meu Celui din ceruri .
Pai si mai stam acum sa discutam ce insemneaza sa faci aceasta voie, sau cum sa intelegem aceasta voie , sau care este voia, sau cind sa o facem ? ... haideti, ar fi de prisos !

Ce vreti sa mai zicem ? Ce sa mai adaugam ca sa se inteleaga ca pt. a fi atit de indrasnet incit sa fi pomenit la Sfinta Sfintelor , apai trebuie sa indeplinesti cel putin citeva conditii (macar sa voiesti sa te apropii de Dumnezeu, macar sa te caiesti de pacatele tale, macar sa te opresti de la cite poti, adica sa faci spovedanie periodica) caci altfel , pt. indrasneala celui care face aceasta isi si va lua plata , probabil dimpreuna cu vinzatorii care mai degraba desconsidera decit sa fie cu supunere si ascultare .

Dar ma rog, fiecare sa faca ce-l invata duhovnicul . Parca ... nu parca , ci sigur , parintele Cleopa spunea despre duhovnicii nevrednici ca pt. indiferenta lor se vor duce de git cu fii lor cu tot tocmai in fundul ...
__________________
Credinta dreapta este medicamentul cel mare si cel dintii al mintuirii !- Sf. Maxim Marturisitorul .

Last edited by zaharia_2009; 25.09.2012 at 00:58:18.
Reply With Quote
  #77  
Vechi 25.09.2012, 00:40:46
ioan cezar
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de anna21 Vezi mesajul
Cred ca confunzi lucrurile, nu te supara.
Sa zicem ca eu nu-mi pot trece sotul (botezat ortodox, desigur) pe pomelnic pt ca este hulitor..
Daca totusi o fac, dau dovada de
- neascultare si lipsa de evlavie
- MANDRIE - mi se pare ca fac eu mare lucru ca sa mantuiesc sotul impotriva vointei lui
- MANDRIE - mi se pare mie ca dau dovada de iubire, uitand ca oricum, dragostea lui Dumnezeu fata de cel mai mare pacatos intrece cu mult dragostea celui mai mare sfant fata de Dumnezeu..
- MANDRIE: o singura intrebare simpla - daca imi iubesc sotul atat de mult incat neglijez prescriptii canonice (ereticii nu au voie nici sa fie in biserica in timpul Sf. Liturghii, iar eu ii pun spre pomenire?!).. atunci de ce nu o arat in viata de zi cu zi prin rabdare infinita, purtarea "poverilor" lui etc. Sunt zeci de feluri in care poti arata iubire catre cineva, incepand cu rabdarea, fara a te face calcator de porunci.. Dar noi ne aruncam sa pomenim pe altii la Sf. Liturghie, pentru ca este foarte USOR!
Si ni se pare ca facem lucru de lauda. Asteptam si recompensa.
Da, Anna, se poate ca vreunul sa dea dovada asa cum spui tu, exact asa, de neascultare, lipsa de evlavie si mandrie (de unde se trag de fapt si neascultarea si lipsa de evlavie). Fix din mandrie sa puna pe careva pe pomelnic.
Dar cred ca e rezonabila propunerea mea de a lua in calcul si oameni care nu fac asta din mandrie, in sensurile pe care le-ai enumerat.
Iti dau un exemplu: careva, nu foarte bine pus la punct cu canoanele, insa cu o suferinta reala pentru un semen, de pilda o mama indurerata pentru fiul ei care, sa zicem, traieste o aventura amoroasa cu o fata: aceasta mama indurerata ca fiul ei pacatuieste isi face nadejdea, in naivitatea ei de mama, ca, poate, daca ea se roaga si sufera si posteste, poate, daca il trece pe fiu si pe pomelnic, s-o indura Bunul Dumnezeu si l-o milui curatindu-l de pacat. Si i s-o indrepta feciorul.
Ce vom spune oare? Ca mama a respectat canoanele? Nu, nu vom spune asta, daca iubim adevarul. Dar vom spune oare, ca, in durerea ei, mama a fost nedreapta inaintea lui Dumnezeu? Ca din iubire si durere multa pentru fiu a facut "inadmisibila greseala hulitoare etc. bla, bla bla.." si l-a trecut pe pomelnic?
As extinde acest tip de situatie si asupra altor imprejurari.
Daca tinem mortis la respectarea canoanelor, atunci sunt de acord: putini vor fi trecuti pe pomelnic, precum putini sunt vrednici la Imparatasanie, cum dealtfel vedem in fiecare duminica.
Daca insa judecam nu doar in litera ci si in duhul ingaduintei si daca punem accent pe simtamantul dragostei reale a crestinului indurerat pentru fratele lui pacatos, e posibil sa gresim si sa trecem pomelnicul cu tot cu fratele cel ratacit pe el.
Eu cred ca sunt moemnte, in practica vietii reale in Biserica, cand ingaduinta poate fi acceptata, cu nadejde in mila lui Dumnezeu. Altminteri avem o practica elitista, discriminatorie la modul exagerat si, in definitiv, plina de rautate. Iar asta eu n-o pot accepta, ca om crestin.
Dar preotul duhovnic e cel care trebuie, in definitiv, sa cantareasca lucrurile. Nu vad cum as trece eu pe cineva in pomelnic daca parintele mi-a spus clar ca nu e cazul. In aceasta situatie, da, nu as mai avea nici o scuza si as fi probabil bun de dus la balamuc sau de scos din Biserica. Insa in realitate avem rar de-a face cu altfel de situatii. In fapt pe-acolo pe la proscomidie trec tot felul de amariti, oameni necajiti care spera, nadajduiesc, cu gandul la Mila lui Hristos, pentru indreptatarea sotului, sotiei, prietenului, copilului, fratelui, surorii s.a.m.d.
Mi-e greu sa accept prea multa corectitudine a unora. Viata insasi nu-i corecta. Viata e, mai nainte de corectitudine, pur si simplu grea si uneori surprinzator de nedreapta.
Si, stii ceva? Hristos in care cred eu, nu e mai intai corect, ci mai intai e Bun! Eu in Acesta cred, in Cel care da clipa de clipa sanse noi, viata noua, celor care mai au un fir de viata verde-n ei. Asa pacatosi si tulburati cum sunt, ca mai tot omul.
Desigur, cinste virtuosilor! Insa drumul e lung si intortocheat cand cata omul la virtute... Eu cred ca e nevoie de mai multa nuantare si incredere. Incredere in sansa celui cazut ca se va ridica, cu voia lui Dumnezeu. Si astfel il trec pe pomelnic, nu din alte ratiuni sau motive.

Last edited by ioan cezar; 25.09.2012 at 00:44:57.
Reply With Quote
  #78  
Vechi 25.09.2012, 00:47:05
ioan cezar
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Gasesc argumentatia domnului Zaharia ca fiind foarte corecta. Nimic de zis impotriva, bine /strans argumentata teologic.
Atat de strans, incat, nu stiu de ce, in ciuda faptului ca ma aflu in pijamale, am simtit nevoia imperioasa sa imi slabesc putin nodul la cravata...
Reply With Quote
  #79  
Vechi 25.09.2012, 04:00:32
anna21 anna21 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.03.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.476
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ioan cezar Vezi mesajul
Da, Anna, se poate ca vreunul sa dea dovada asa cum spui tu, exact asa, de neascultare, lipsa de evlavie si mandrie (de unde se trag de fapt si neascultarea si lipsa de evlavie). Fix din mandrie sa puna pe careva pe pomelnic.
Dar cred ca e rezonabila propunerea mea de a lua in calcul si oameni care nu fac asta din mandrie, in sensurile pe care le-ai enumerat.
Iti dau un exemplu: careva, nu foarte bine pus la punct cu canoanele, insa cu o suferinta reala pentru un semen, de pilda o mama indurerata pentru fiul ei care, sa zicem, traieste o aventura amoroasa cu o fata: aceasta mama indurerata ca fiul ei pacatuieste isi face nadejdea, in naivitatea ei de mama, ca, poate, daca ea se roaga si sufera si posteste, poate, daca il trece pe fiu si pe pomelnic, s-o indura Bunul Dumnezeu si l-o milui curatindu-l de pacat. Si i s-o indrepta feciorul.
Ce vom spune oare? Ca mama a respectat canoanele? Nu, nu vom spune asta, daca iubim adevarul. Dar vom spune oare, ca, in durerea ei, mama a fost nedreapta inaintea lui Dumnezeu? Ca din iubire si durere multa pentru fiu a facut "inadmisibila greseala hulitoare etc. bla, bla bla.." si l-a trecut pe pomelnic?
As extinde acest tip de situatie si asupra altor imprejurari.
Daca tinem mortis la respectarea canoanelor, atunci sunt de acord: putini vor fi trecuti pe pomelnic, precum putini sunt vrednici la Imparatasanie, cum dealtfel vedem in fiecare duminica.
Daca insa judecam nu doar in litera ci si in duhul ingaduintei si daca punem accent pe simtamantul dragostei reale a crestinului indurerat pentru fratele lui pacatos, e posibil sa gresim si sa trecem pomelnicul cu tot cu fratele cel ratacit pe el.
Eu cred ca sunt moemnte, in practica vietii reale in Biserica, cand ingaduinta poate fi acceptata, cu nadejde in mila lui Dumnezeu. Altminteri avem o practica elitista, discriminatorie la modul exagerat si, in definitiv, plina de rautate. Iar asta eu n-o pot accepta, ca om crestin.
Dar preotul duhovnic e cel care trebuie, in definitiv, sa cantareasca lucrurile. Nu vad cum as trece eu pe cineva in pomelnic daca parintele mi-a spus clar ca nu e cazul. In aceasta situatie, da, nu as mai avea nici o scuza si as fi probabil bun de dus la balamuc sau de scos din Biserica. Insa in realitate avem rar de-a face cu altfel de situatii. In fapt pe-acolo pe la proscomidie trec tot felul de amariti, oameni necajiti care spera, nadajduiesc, cu gandul la Mila lui Hristos, pentru indreptatarea sotului, sotiei, prietenului, copilului, fratelui, surorii s.a.m.d.
Mi-e greu sa accept prea multa corectitudine a unora. Viata insasi nu-i corecta. Viata e, mai nainte de corectitudine, pur si simplu grea si uneori surprinzator de nedreapta.
Si, stii ceva? Hristos in care cred eu, nu e mai intai corect, ci mai intai e Bun! Eu in Acesta cred, in Cel care da clipa de clipa sanse noi, viata noua, celor care mai au un fir de viata verde-n ei. Asa pacatosi si tulburati cum sunt, ca mai tot omul.
Desigur, cinste virtuosilor! Insa drumul e lung si intortocheat cand cata omul la virtute... Eu cred ca e nevoie de mai multa nuantare si incredere. Incredere in sansa celui cazut ca se va ridica, cu voia lui Dumnezeu. Si astfel il trec pe pomelnic, nu din alte ratiuni sau motive.
Noi despre ce vorbim aici?
Despre "mama indurerata" care nu stie canoane?
Sau despre cine se poate trece Pe pomelnic?
Hai sa o dam pe sentimente.. Daca "mama indurerata" o da in diferite superstitii babesti, va fi "miluita" pt ca e indurerata, saraca..nu conteaza ce face..

Mama indurerata se va spovedi si impartasi, va duce viata curata si Asa cere mila lui Dumnezeu.

Eu am exemplul mamei mele care merge la doua slujbe de Maslu saptamanal pt ca stie ca nu poate trece pe cei dragi la Sf. Liturghie.. Si nu stie canoane.
Si Mai am exemplul tatalui care a fumat toata viata si s-a lasat anul acesta ca sa se poata impartasi..
De aceea mi se par de rasu-plansu exemplele lacrimogene

Last edited by anna21; 25.09.2012 at 04:03:42.
Reply With Quote
  #80  
Vechi 25.09.2012, 11:12:29
anita anita is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.06.2007
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.735
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ioan cezar Vezi mesajul
Eu cred ca sunt moemnte, in practica vietii reale in Biserica, cand ingaduinta poate fi acceptata, cu nadejde in mila lui Dumnezeu. Altminteri avem o practica elitista, discriminatorie la modul exagerat si, in definitiv, plina de rautate. Iar asta eu n-o pot accepta, ca om crestin.
Dar preotul duhovnic e cel care trebuie, in definitiv, sa cantareasca lucrurile. Nu vad cum as trece eu pe cineva in pomelnic daca parintele mi-a spus clar ca nu e cazul. In aceasta situatie, da, nu as mai avea nici o scuza si as fi probabil bun de dus la balamuc sau de scos din Biserica. Insa in realitate avem rar de-a face cu altfel de situatii. In fapt pe-acolo pe la proscomidie trec tot felul de amariti, oameni necajiti care spera, nadajduiesc, cu gandul la Mila lui Hristos, pentru indreptatarea sotului, sotiei, prietenului, copilului, fratelui, surorii s.a.m.d.
Mi-e greu sa accept prea multa corectitudine a unora. Viata insasi nu-i corecta. Viata e, mai nainte de corectitudine, pur si simplu grea si uneori surprinzator de nedreapta.
A spune ca viata nu e corecta e ca si cum am spune ca Dumnezeu nu e corect.
Indreptarea cuiva care nu vrea sa stie de Hristos , neaga existenta Lui , nu se face prin pomenirea la sf.Liturghie ,mai mult la Proscomidie.
In Imparatia lui Dumnezeu nimic necurat nu poate intra.
Pomenirea la Proscomidie nu se face oricum si oricui.
Se poate face pomenire la sf.Liturghie cu mentiunea "fara Proscomidie" dar eu ,personal nu as risca pentru cei necredinciosi sau necununati.
Sfintii parinti spun ca mai mult rau le facem acestora daca ii pomenim pt.ca nimic necurat nu poate intra in Imparatie.
Avem destule slujbe unde pot fi pomeniti acestia si rugaciunile noastre particulare pentru cei apropiati.
Milostenia este o cale prin care putem sa castigam indurare de la Hristos pentru cei pe care ii iubim si sunt departe de Dumnezeu.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Sfanta Liturghie danyel Sfanta Liturghie 81 02.11.2015 16:22:22
Sfanta liturghie Andy00 Resurse ortodoxe on-line 10 30.01.2015 15:29:07
Sfanta Liturghie alecsandru Sfanta Liturghie 26 05.02.2013 21:41:47
Sfanta Liturghie EDI Despre Biserica Ortodoxa in general 8 02.05.2009 16:52:24
Sfanta Liturghie anavictoria Sfanta Liturghie 57 12.01.2009 19:38:22