Psihologie - întrebări

[AlinB]

În prealabil postat de ioan67

Alin ar zice, poate, că am făcut o fixaţie pe tema asta...:))

Nu ai facut, aveai deja :)

Oricum e o tema abstracta, cei care ajung la biserica nu prea mai ajung la psiholog si ma tem ca si invers.

O fi cazuri in care cele doua merg mana in mana, dar eu nu stiu astfel de cazuri.

Poate tu.

Dar ca sa o pun si intr-o nota favorabila "fixatiei" tale, stiu persoane care merg la biserica (duhovnic) si tot ar avea nevoie de asistenta unui psiholog.

Desi n-as baga mana in foc ca psihologul ar putea face in plus ceva sau mai repede fata de ceea ce face duhovnicul.

In plus, nu stiu daca ar avea atatia bani pentru psiholog..

Apropo, cam cat e ora la psiholog, la noi?

[ioan67]

În prealabil postat de AlinB

Apropo, cam cat e ora la psiholog, la noi?

E o plajă foarte largă, depinzînd de mulţi factori. Nu merge cu tarif fix, mai ales că mulţi clienţi sunt sărmani, alţii au depresie tocmai/şi din cauza situaţiei financiare etc.
În general, onorariul se negociază, face parte din contractul de început al relaţiei.

P.S. Mai greu e cu pipiţele şi pipuţii. Snobii şi snobinetele care au o "carieră de succes" se simt jigniţi dacă le ceri mai puţin decât "valorează" ei. Ei se măsoară pe ei înşişi şi pe ceilalţi oameni în bani, aşa că eşti silit să le ceri mult - ca semn de respect. Altfel îi "confuzezi", le sporeşti disconfortul, le provoci "disonanţă cognitiv-afectivă" etc. Plaja lor de aşteptări e foarte rigidă, sunt ca bebeluşii ăia răsfăţaţi care se sparie şi urlă din orice. Deci să nu cobori, cumva, sub 150-200 Euro/şedinţă, că bagi omu-n balamuc!...:))

P.P.S. Găseşti pe net tarifele. Eu nu mai sunt interesat de multă vreme dar am auzit că e o medie în jur de 100 lei. Zice google....

[AlinB]

Deci problema e mai degraba teoretica decat practica, la tarifele astea majoritatea romanilor n-au ce sa caute la psiholog..

[ioan67]

Frate, mi-a zis un doctor un adevăr trist: sănătatea e un lux...
Într-adevăr.

[Copacel]

În prealabil postat de ioan67

Plaja lor de aşteptări e foarte rigidă, sunt ca bebeluşii ăia răsfăţaţi care se sparie şi urlă din orice. Deci să nu cobori, cumva, sub 150-200 Euro/şedinţă, că bagi omu-n balamuc!...:))

Cere frate 1500 , 2000 de euro /ședință și apoi le spui că n-au ei valoarea aia , astfel ambitionandu-i sa-tzi dovedească contrariul in buzunarul tau .
Folosește și tu psihologia inversa

[Copacel]

În prealabil postat de AlinB

Deci problema e mai degraba teoretica decat practica, la tarifele astea majoritatea romanilor n-au ce sa caute la psiholog..

De aceea avem psihiatru unde ne da bomboane eftine

[ioan67]

În prealabil postat de Copacel

Cere frate 1500 , 2000 de euro /ședință și apoi le spui că n-au ei valoarea aia , astfel ambitionandu-i sa-tzi dovedească contrariul in buzunarul tau .
Folosește și tu psihologia inversa

Eeeei, mare vorbă ai spus! Chiar dacă ai glumit niţel.

Nu poci frate, nu poci şi basta.
Din nenorocire sunt creştin, d-ăla prost, tradiţional, sentimental, milos şi oleacă onest.
De aici toată tragedia.
Na, c-am spus-o.....

[ioan67]

În prealabil postat de Copacel

De aceea avem psihiatru unde ne da bomboane eftine

Nu-i chiar aşa. Omu mai are şi creier, nu doar psihic.
Psihiatrii fac treabă foarte bună pe creieraşul şi corpul nostru (sistem nervos, endocrin etc.) dar ea trebe completată.
Mereu zic: psihiatru, apoi psihoterapie şi, mai presus de toate, la timpul potrivit, angajare serioasă în treburile mântuirii, în Biserică.
Asta-i filosofia mea, deocamdată, iar alte opinii le găsesc deplasate. Când e vorba de oameni care, evident, au mai întâi nevoie de psihiatru (depresii organice, fobii, tulburări psihotice, adicţii etc.).

[AlinB]

Are dreptate Copacel, la noi se merge direct pe varianta psihiatru.

Si chiar si ajunsi acolo, li se da reteta lunara - care ii baga in mormant, internarea cand medicamentatia zilnica nu functioneaza si cam atat.

Dar sunt oameni plini de frustrari, neimpliniri, nu vorbeste nimeni cu ei, despre frustrarile lor si cei apropiati - daca mai au apropiati, ii iau drept bolnavi si cam atat.

Nici macar de cazurile in care boala ia forme de violenta periculoasa pentru societate, nu exista o procedura si legislatie clara, vecinii, apropiatii sunt pasati de la politie la psihiatrie si invers, toti dau din umeri pana mai moare cineva.

Stati sa vedeti cand unul din asta o sa arunce in aer un bloc intreg cu aragazul..ce scadal, uite dom'le aveam o probleme in societate si nu stiam, imediat dam legi, mai formam 5 comisii cu rude de politicieni si se rezolva, gata, dormiti linistiti in continuare.

Desi e posibil sa se fi intamplat deja si treaba musamalizata, da dom'le ..l-a uitat deschis, se mai intampla.

[ioan67]

Da, Alin, la noi sunt frecvente astfel de practici - din păcate.
E reflexul aceleiaşi comodităţi şi neseriozităţi care se manifestă şi în alte buzunare ale halatului social unde suntem peticiţi cu toţii.
Sau, dacă vreţi, aceeaşi şmechereală tâmpă a unui sistem unde totul e luat în răspăr şi unde formalismul e soluţia şmecherească a românaşului resemnat, fără vreun alt orizont decât al maidanului tradiţional.
Că e vorba de spitale, de şcoli, de alte forme instituţionalizate ori particulare pentru educaţie şi sănătate - legea e formalismul şi şmechereala. Cât de bine a învăţat românul să se "protejeze", să se sustragă, să dribleze pe toţi şi pe toate (fentîndu-se, evident, mai întâi pe el însuşi) în baza unor justificări care de care mai halucinante, mai stupide, mai jenante...
Din fericire mai sunt oameni (puţini) care iau lucrurile în serios şi, tocmai din acest motiv solicită ajutor şi de la medic şi de la psiholog şi de la preot. Că în lumea bolnavă în care ne ducem traiul, tocmai aceasta a devenit calea de salvare a demnităţii omeneşti şi a vieţii.
În rest, rătăciri care mai de care mai nesănătoase şi mai distructive.