Hristos are dreptul de a judeca lumea

[Danut X]

Am sa spun ce banui eu cu privire la asta .. Judecata va avea doua nuante una divina si una umana... Adica aproapele insusi va fi judecatorul nostru... Orice greseala si nedreptate savarsita aproapelui va fi scoasa la iveala si pentru aceasta lui i se va face dreptate.Natura judecatii fiind divino-umane arata ca noi insine ne vom judeca unii pe altii... judecata va fi relationarea umano-divina.Asta banui eu ca inseamna Hristos ca judecator.Iar cel ce crede in 'Iisus' adica in Dumnezeu ca Proniator si Izbavitor nu va fi osandit.Asta inseamna Iisus : 'Dumnezeu este Mantuitor'.La fel spune si Petru : Nu exista mantuire in alt nume decat Iisus, pentru ca asta inseamna numele.Asta este criteriul, nu atat Hristosul cel istoric, ci cel tainic.Multi 'cred' in Hristosul istoric dar nu il au pe Hristosul tainic.Hristos pana la urma e Cuvantul lui Dumnezeu, esantionul , legea, standardul de vietuire.Fiul ca Judecator e insusi Legea care va judeca omul.De aceia toata judecata se da Fiului.Pentru ca Fiul reprezinta Legea.Si ca om desavarsit e sablonul omenirii.Chipul dupa care omenirea a fost si e in perpetuu modelata.Hristos a recapitulat si a cuprins in sine intreaga omenire la propriu.A trecut prin toate trairile omenirii ca OM.De aceia ca si Dumnezeu-Om va avea raspuns la toate viclesugurile omului de a se justifica si scapa de vina.Omul nu va mai avea nici o scuza.In final ar fi putut spune, bine , bine dar Dumnezeu asta s-a pus vreodata in locul nostru?Uite ca s-a pus.Adam si Eva au aruncat vina unii de la altii, iar Hristos e raspunsul lui Dumnezeu.Acum nu vor mai putea sa arunce nici o vina.Hristos pe toate le deschide si inchide.Nu e nimic tainuit care sa nu iasa la lumina.Si in ziua aceia nu va mai fi seara si soarele nu va mai apune.

[Danut X]

În prealabil postat de MariS_

Acesta e un subiect foarte inalt si deobicei placut fariseilor si carturarilor. Ei stiu totul despre Judecata. Aici sunt prost, prost, prost.

Va rog sa nu va luati de 'farisei si carturari' .Evrei au cheia cunostiintei ei cunosc Legea cel mai bine.Evreii sunt poporul ales.

[Danut X]

În prealabil postat de MariS_

Foarte buna intrebarea!!!
Raspunsul nu e foarte dificil, stim ca Dumnezeu este Iubire. Or, iubirea nu se poate manifesta de unul singur, ca face buba si da in iubire de sine, aia, la randul ei, face alta buba si da in mandrie, si aia da in orgoliu si ala in trufie si tot asa. Stii ce a patit Lucifer cand a decis ca a iubit destul pe altii si ca e vremea sa se iubeasca si pe el, a facut buba la cap si buuuuuuuuuuuuuf in fundul .... iadului.
Iubirea are nevoie de persoane, de comunicare, de sentimente, de relatii, de alteritate. Sigur, se putea spune ca prin creatie s-ar fi rezolvat treaba, dar creatia vine in timp, or Dumnezeu sta de veghe din vecie si atunci cum sa stai singur cuc. Deci, din iubire si din generozitate, din jertfa de sine. Jertfa de sine este Viata intra-Treimica, caci Persoanele impart absolut totul intre ele si, mai mult decat atat, traiasc unele pentru altele si unele in altele si unele prin altele. Asta e iubirea jertfelnica si la asta suntem chemati si noi.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Ba chiar din contra.Daca e Un Singur Dumnezeu in trei Persoane e iubire de sine.Daca e un singur Dumnezeu iubirea lui este,exista si se revarsa in si peste intreaga sa creatie.Ce nevoie are Dumnezeu sa se iubeasca pe sine in trei Persoane?Ce nevoie are Dumnezeu sa isi reverse dragostea Sa peste Sine?Nu mai degraba noi ca si creaturi ale lui avem nevoie de iubirea Sa?

[Danut X]

adu niste citate din sfintii parintii care vb de trei persoane distincte cu trei constiinte de sine sau arunca cartile pseudo-neo-ortodoxe care invata asa la gunoi.

[MariS_]

În prealabil postat de Danut X

Ba chiar din contra.Daca e Un Singur Dumnezeu in trei Persoane e iubire de sine.Daca e un singur Dumnezeu iubirea lui este,exista si se revarsa in si peste intreaga sa creatie.Ce nevoie are Dumnezeu sa se iubeasca pe sine in trei Persoane?Ce nevoie are Dumnezeu sa isi reverse dragostea Sa peste Sine?Nu mai degraba noi ca si creaturi ale lui avem nevoie de iubirea Sa?

Nu este iubire de sine, pentru ca iubirea nu este legata de substanta, ci de Persoane. Nu substanta iubeste, ci Persoana si, chiar mai precis, Subiectul. Noi nu iubim cu carnea, desi unii dintre noi poate, ci cu sufletul, cu elementul spiritual din noi. El nu si-o revarsa peste Sine, ci o lucreaza mai intai in Sine si apoi in afara, in creatia Sa.
Da, ai dreptate ca noi, ca si creaturi, avem nevoie de iubirea Sa, dar daca nu ar exersa-o mai intai in interior nu ar putea sa o reverse in exterior.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Danut X]

În prealabil postat de MariS_

Nu este iubire de sine, pentru ca iubirea nu este legata de substanta, ci de Persoane. Nu substanta iubeste, ci Persoana si, chiar mai precis, Subiectul. Noi nu iubim cu carnea, desi unii dintre noi poate, ci cu sufletul, cu elementul spiritual din noi. El nu si-o revarsa peste Sine, ci o lucreaza mai intai in Sine si apoi in afara, in creatia Sa.
Da, ai dreptate ca noi, ca si creaturi, avem nevoie de iubirea Sa, dar daca nu ar exersa-o mai intai in interior nu ar putea sa o reverse in exterior.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Daca o are in El nu mai e nevoie sa o revarse in interior.

[ioanna]

Sfantul Vasile cel Mare, despre persoanele Sfintei Treimi:

Tatal: inceputul tuturor, cauza existentei pentru toate cite exista, radacina tuturor celor ce vietuiesc. De la El a venit izvorul vietii, intelepciunea, puterea, chipul cel neschimbator al nevazutului Dumnezeu, Fiul, Carele din Tatal s-a nascut, Cuvintul cel viu, Carele este Dumnezeu si Carele este la Dumnezeu, iar nu venit sau adaugat din alta parte, Cel ce este mai inainte de veci, iar nu dobindit mai pe urma, Fiu, iar nu creatura, facator, iar nu faptura, creator, iar nu creat, Carele este toate cite este Tatal. Cind am rostit cuvintul "Fiu", am rostit si cuvintul "Tatal".

Tu, crestine, sa-mi respecti atributele acestea. Asadar, Fiul, raminind in ceea ce este El - in ceea ce priveste atributele Sale - toate este cite este Tatal, conform glasului Domnului Insusi, Care a spus: "Toate cite are Tatal sint ale Mele". Intr-adevar,cite i se adscriu - ca atribute - prototipului model, toate sint ale chipului prototipului. "Caci noi am vazut - zice Evanghelistul - slava Lui, slava ca a Unuia nascut din Tatal", adica dintre minunile care I-au fost date Lui, nici una nu I s-a dat dintr-un sentiment de darnicie sau din indatorire, ci I sau dat, pentru ca Fiul poseda vrednicia - maiestatea - dumnezeirii parintesti, din partasia cea dupa natura cu Tatal.

Faptul de "a primi" este ceva comun si cu privire la creatura, dar notiunea de "a poseda" sau " a avea" dupa natura - in chip firesc - este proprie numai pentru cel ce s-a nascut. Asadar, ca Fiu, in mod natural, poseda cele ale Tatalui, iar pe de alta parte, ca Unul nascut, pe toate -ale Tatalui - le cuprinde intru Sine, fiindca nimic nu are de impartit cu altcineva. Prin urmare, din insasi denumirea de "Fiu", noi invatam ca El este partas la natura - firea - Tatalui, iar nu creat dintr-o porunca formala; invatam ca El a stralucit pururea din fiinta divina, fiind impreuna cu Tatal in eternitate, fiind egal in putere, egal intru slava.

Si ce altceva este El, decit pecete - sigiliu - si chip, care Il arata pe Tatal intreg intru El (Fiul)? Toate cite ti se povestesc tie, crestine, dupa aceea, rezultind din alcatuirea trupeasca a Fiului, Care a savirsti mintuirea oamenilor, mintuire pe care ne-a dovedit-o limpede prin trupul Sau real, si anume: expresiile ca El "a fost trimis" si ca "nimic nu poate sa faca de la Sine" si ca "a primit porunca" si, toate cite mai sint de felul acesta, sa nu-ti creeze cumva porniri dusmanoase, spre micsorarea dumnezeirii Celui Unuia nascut. Tu observa ca, daca El a consimtit sa se umileasca din cauza neputintei tale omenesti, nicidecum nu era indatorat sa savirseasca micsorarea maretiei Celui puternic. Tu sa intelegi, insa, notiunea de natura sau fire, intrun mod vrednic de Dumnezeu, dar totodata primeste cu buna judecata intelesul cuvintelor cu privire la cele mai de umilinta ale Fiului... ". (conf. Invatatura ortodoxa, pag. 65)

[MariS_]

În prealabil postat de Danut X

Daca o are in El nu mai e nevoie sa o revarse in interior.

Da, corect, nici nu o face dintr-o necesitate sau lipsa, ci din generozitate, din jertfa. E un act de vointa dar si de iubire si de generozitate. Toate trei.
Har, smerenie si jertfa de sine.

[MariS_]

În prealabil postat de Danut X

Va rog sa nu va luati de 'farisei si carturari' .Evrei au cheia cunostiintei ei cunosc Legea cel mai bine.Evreii sunt poporul ales.

Da, dar se pare ca nu le-a fost suficienta decat pentru a-L rastigni si osandi pe Cel ce le-a dat cheia!
Har, smerenie si jertfa de sine.

[Danut X]

În prealabil postat de MariS_

Da, dar se pare ca nu le-a fost suficienta decat pentru a-L rastigni si osandi pe Cel ce le-a dat cheia!
Har, smerenie si jertfa de sine.

Iisus a fost si el un fariseu iudeu, a trait si a umblat dupa Lege cu sfintenie.