Vraji,păcate, blesteme...nu stiu ce sa cred sau ce sa fac?

[tabitha]

Aici ai o listă cu bisericile ortodoxe din Brasov, vezi că sunt si numele preotilor si tel. de contact (dă click pe "detalii"):

http://www.protopopiatul-brasov.ro/c...at_brasov.html

[CristianR]

Iată un fragment din predica de azi, postată aici, prin care Părintele Galeriu răspunde, pe scurt, problemei ridicate pe acest topic:

Un episcop a fost întrebat: “De care fapte se teme diavolul mai mult? Care sunt puterile care îl opresc pe el?”. Şi acest episcop mărturiseşte că i-au răspuns chiar demonii: “Trei sunt puterile voastre, pentru care noi nu ne putem atinge de cel credincios: unul e darul pe care îl poartă el atârnat de grumaz; altul e apa; iar altul e trupul lui Hristos”. Semnul şi darul pe care-l poartă creştinii la grumaz e semnul Sfintei Cruci; apa e taina sfântului Botez; trupul e dumnezeiasca Împărtăşanie. Cei care se simt loviţi, bântuiţi de duhurile rele să cugete totdeauna la aceste trei daruri dumnezeieşti.

[florin.oltean75]

Ruperea cercului vicios al perceptiei raului


Starile depresive apar in urma unui proces psihologic defectuos, unei scheme de gandire auto-distructiva care persista perioade mai mari de timp.


Daca nu este corectat la timp poate conduce la catastrofa finala - luarea propriei vieti.


Acest proces negativ este alimentat la radacina de identificarea sinelui cu anumite forme ale raului.


Exemple de perceptii bazale care alimenteaza acest proces psihologic distructiv: “eu sunt rau” , “sunt ratat”, “sunt blestemat”, “sunt incapabil”…


Aceste ganduri apar atunci cand suntem expusi unor traume/cand inregistram diverse esecuri pe anumite planuri: personal, social, profesional…


Aceste ganduri pot prinde radacini mai adanci si pe fondul unui context social in care educatia este orientata mai mult catre stigmatizarea, incriminarea raului decat pe identificarea a ceea ce este bun in om si incurajarea dezvoltarii acelui bine.



Omul poate fi prins intr-o schema capcana de gandire “sunt rau” – “ma invinovatesc/pedepsesc ca sunt rau” – “ma simt si mai rau” – un cerc vicios din care se poate iesi cu greu. Pierde repere existentiale, sensul de a fi.


Activarea unui proces de genul acesta poate duce la nevroze cu complicatii din cele mai grave.

Orice persoana este vulnerabila, poate fi virusata la un moment dat de acest viciu de gandire, indiferent ca este religioasa sau nu, indiferent de religie sau profesie…

Solutia bazala nu este decat una singura – schimbarea macazului: identificarea sinelui cu ceva bun.

Perceptia despre sine trebuie comutata de pe “rau/defect/esuat” pe “sunt cineva care devine mai bun”.

Trebuie facut un efort de identificare a unui aspect pozitiv propriu si dezvoltarea progresiva a acestuia. Un bine cat de mic este tot ceea ce este nevoie pentru insanatosire. Ceea ce ne imbolnaveste, de fapt, nu este exteriorul ci efectiv mintea noastra scapata de sub control pe o spirala descendenta.

Mintea trebuie reobisnuita sa vada “binele in sine” – trebuie recablata.

“Astazi sunt persoana care este mai buna decat persoana de ieri.”

Nu “astazi sunt persoana care este mai rea decat cea de ieri” sau “sunt persoana careia i se intampla numai nenorociri”


Aceasta atitudine orientata spre pozitiv cultiva o forma de recompensa, o satisfactie care poate corecta in timp intreaga arhitectura de gandire negativista.

Cercul vicios este rupt - iar caderea devine ascensiune:
din bine in mai bine, din bucurie intr-o bucurie si mai mare, din fericire in prea-fericire.

[gpalama]

În prealabil postat de MarianBv

Buna seara!
Nici nu stiu cum sa incep sau ce sa cer ...informatii...sfaturi...nu stiu stiu doar ca am nevoie dde ajutor,pt ca pierd controlul si am ganduri de sinucidere..
Cea ce ar fi normal..

Draga Marian, problema ta e grea si complexa si nu stiu cat se rezolva pe un forum. Niste povete generale sunt:

1. Cu tatal tau - am vazut oameni care au luat-o razna de la vraji. La mormantul parintelui Ilie Lacatusu din Bucuresti mai vezi asa ceva. Cineva trimite demonul in casa lor si demonul chinuie intreaga familie. Poate pentru pacate mari, avorturi, sau trimis.

2. Sunt 2 probleme aici din ce zici:

A. Traiesti in pacate mari si ai o viata in afara Bisericii. De aici si chinul mare si tulburarea enorma de la diavol. Ti-a zis-o si preotul respectiv. Biserica in primul rand.

B. E posibil sa te fi si imbolnavit si sa ai depresie, asa cum a zis si Mihnea.


Trebuie sa faci asa: OBLIGATORIU

1. Sa mergi la o manastire si sa te spovedesti si sa vorbestsi cu un preot, sa-i zici tot ce ai pe suflet.

2. Incepe sa te rogi incepand cu seara asta. Eu iti zic sa citesti Paraclisul Maicii Domnului in fiecare zi de acum inainte, cel putin 40 de zile, pana se linistesc lucrurile.
Si iti dau cuvantul meu ca se vor linisti.
Ai pe net rugaciunea.

3. Mergi la un psihiatru, sa verifici daca nu esti in depresie.

------------------------------------

In incheiere: am vazut la psihiatru un baiat EXACT CA TINE. Mergea in viata prin santuri, jocuri de noroc, distractie, bautura. Si s-a demonizat rau de tot, era chinuit de diavoli, dar nu stia asta.

Ajunsese la psihiatru pentru ca avea crize epileptice pe strada, sau un fel de epilepsie. Isi inghitea limba.
Acasa nu putea sa stea pe balcon, zicea ca e cineva care ii zicea si il impingea de pe balcon sa se omoare.
Nu mai stia ce e cu el baiatul asta, desi simpatic.



Problema ta este viata dezordonata, si dracii pe care ii ai in gramezi dupa tine. Scapa de viata dezordonata si te spovedeste si se vor linisti lucrurile.

Sunt si altii ca tine. Vezi in viata Sf. Efrem un baiat care dupa multe droguri, a venit diavolul in casa la el si-i zicea sa se sinucida. Ii aparuse in fata.

Ia si te roaga cum ti-am zis si o sa se repare lucrurile.


Zi-ne si noua cine era preotul de la Brasov. Si mai du-te la el, pentru ca sunt putini ca el in Romania.

[MarianBv]

În prealabil postat de florin.oltean75

Ruperea cercului vicios al perceptiei raului


Starile depresive apar in urma unui proces psihologic defectuos, unei scheme de gandire auto-distructiva care persista perioadeîntâmplăi de timp.


Daca nu este corectat la timp poate conduce la catastrofa finala - luarea propriei vieti.


Acest proces negativ este alimentat la radacina de identificarea sinelui cu anumite forme ale raului.


Exemple de perceptii bazale care alimenteaza acest proces psihologic distructiv: “eu sunt rau” , “sunt ratat”, “sunt blestemat”, “sunt incapabil”…


Aceste ganduri apar atunci cand suntem expusi unor traume/cand inregistram diverse esecuri pe anumite planuri: personal, social, profesional…


Aceste ganduri pot prinde radacini mai adanci si pe fondul unui context social in care educatia este orientata mai mult catre stigmatizarea, incriminarea raului decat pe identificarea a ceea ce este bun in om si incurajarea dezvoltarii acelui bine.



Omul poate fi prins intr-o schema capcana de gandire “sunt rau” – “ma invinovatesc/pedepsesc ca sunt rau” – “ma simt si mai rau” – un cerc vicios din care se poate iesi cu greu. Pierde repere existentiale, sensul de a fi.


Activarea unui proces de genul acesta poate duce la nevroze cu complicatii din cele mai grave.

Orice persoana este vulnerabila, poate fi virusata la un moment dat de acest viciu de gandire, indiferent ca este religioasa sau nu, indiferent de religie sau profesie…

Solutia bazala nu este decat una singura – schimbarea macazului: identificarea sinelui cu ceva bun.

Perceptia despre sine trebuie comutata de pe “rau/defect/esuat” pe “sunt cineva care devine mai bun”.

Trebuie facut un efort de identificare a unui aspect pozitiv propriu si dezvoltarea progresiva a acestuia. Un bine cat de mic este tot ceea ce este nevoie pentru insanatosire. Ceea ce ne imbolnaveste, de fapt, nu este exteriorul ci efectiv mintea noastra scapata de sub control pe o spirala descendenta.

Mintea trebuie reobisnuita sa vada “binele in sine” – trebuie recablata.

“Astazi sunt persoana care este mai buna decat persoana de ieri.”

Nu “astazi sunt persoana care este mai rea decat cea de ieri” sau “sunt persoana careia i se intampla numai nenorociri”


Aceasta atitudine orientata spre pozitiv cultiva o forma de recompensa, o satisfactie care poate corecta in timp intreaga arhitectura de gandire negativista.

Cercul vicios este rupt - iar caderea devine ascensiune:
din bine in mai bine, din bucurie intr-o bucurie si mai mare, din fericire in prea-fericire.

Mulțumesc...sincer ai caracterizat foarte bine atitudinea mea si pot spune ca e un diagnostic destul de precis...acelaș lucru mi lau spus in mare la psiholog ...dar problema mea este ca conștientizez cea ce mi se întâmplă... E ca si cum m-aș vedea de dinafară si vad ce si cum greșesc dar pur si simplu nu pot sa acționez sau sa fac ceva in privința asta...pur si simplu dorinta mea de autodistrugere și de a ma pedepsi singur cum s-ar spune...e o forma de automutilare psihică sau nu stiu cum sa o numesc deoarece fiind slab de înger sunt incapabil sa ma autolezionez sau sa îmi iau viață.Predispunerea la dependente bănuiesc ca are aceeașibaza...deoarece sunt cconștient ca e o acțiune mecanica automata când fumez sau joc la ruletă(unicul joc care il joc...si e foarte ciudat deoarece am o mare experienta in domeniu si stiu din start ca orice joc pe bani împotriva unui calculator sau mașină etc nu poți căștiga si am avut multi amici din copilărie care erau dependenți de asemenea jocuri... Dar mereu mergeam cu ei doar sa ii ajut sa nu cheltuie prea mult,companie si sa încerc sa ii scot de acolo) si după ani am căzut in capcana lor si de acolo am devenit dependent de ruletă... Si joc chiar daca stiu ca nu pot câștiga.Stiu bine ce înseamnă dependentele de substanțe... Gen tutun...toate sunt asocieri mentale intre substanță si placere... Cea ce devine apoi automatism....o spălare de creier cum s-ar spune...si doar din frica si neînțelegere pe deplin a modului in care te afectează,de ce si cum se formează foamea de nicotina nu te poți lăsa.Am citit o carte despre asta the easy way to stop smoking by Allen Carr si mam lăsat foarte uușor după aproape 14 ani de fumat nonstop.Problema e ca pe cat de ușor e sa te lași pe atât de mai ușor e sa te reapuci din păcate.Totul depinde de cea ce gândești si cum gândești...dar factorul principal este sa îți învingi frica.Apoi este ludomania...boala jocurilor de noroc... Cea ce provoacă dependentă si o spalare de creier atât de mare încât creierul devine dependent de adrenalină si o anumită iluzie si senzație . Bun...eu sunt slab de înger si predispus dependentelor si automat pierd controlul corporal...se rupe conexiunea intre rațiune...si acțiune. Apoi este depresia si sechele lăsate de cele intamplate in copilăria mea...divorț,alcoolism,violenta familiara si verbala,urmata de înnebunire si mai apoi sinucidere.Țin sa mentionez ca automat din cauza acestor lucruri sunt incapabil sa fiu violent si sa devin alcoolic...nu am putut fi...chiar daca consum alcool cateodata când e o petrecere ceva de genul...si si atunci ca de obicei beau foarte mult pana la stagiu ca nu îmi amintesc ce am făcut .
Totuși sunt incapabil sa controlez si sa pun in aplicare info si cunoasterea fenomenului.Toateastea plus faptul ca ma ggândesc la sinucidere,nu mai vad rostul de a trai,cupla este mare si apăsa tare iar acum depresia si amestecând vrăjile blestemele samd apoi ortodoxia cea ce e iara destul de complicata...sunt toate amestecate in capul meu si nu mai pot face diferență si am pierdut controlul chiar si asupra gândurilor si ideilor.
Nu stiu ce as putea face ca sa am o limpezire sau un restart
...
Am multe idei...psiholog/psihiatru(nu mi-l permit financiar)nu am nici macar job sau asigurare medicală,am doar in spania),un preot ce nu stiu ce mi-ar putea spune sau face(d-asta întrebam de un preot mai special), sinucidere cea ce e soluția finala când voi ajunge la capătul puterilor si nu voi mai rezista, sau ma gândeam sa ma internez voluntar la psihiatrie...desi nu stiu de m-ar interna.
Mulțumesc pt sfaturi.

[MarianBv]

În prealabil postat de gpalama

Draga Marian, problema ta e grea si complexa si nu stiu cat se rezolva pe un forum. Niste povete generale sunt:

1. Cu tatal tau - am vazut oameni care au luat-o razna de la vraji. La mormantul parintelui Ilie Lacatusu din Bucuresti mai vezi asa ceva. Cineva trimite demonul in casa lor si demonul chinuie intreaga familie. Poate pentru pacate mari, avorturi, sau trimis.

2. Sunt 2 probleme aici din ce zici:

A. Traiesti in pacate mari si ai o viata in afara Bisericii. De aici si chinul mare si tulburarea enorma de la diavol. Ti-a zis-o si preotul respectiv. Biserica in primul rand.

B. E posibil sa te fi si imbolnavit si sa ai depresie, asa cum a zis si Mihnea.


Trebuie sa faci asa: OBLIGATORIU

1. Sa mergi la o manastire si sa te spovedesti si sa vorbestsi cu un preot, sa-i zici tot ce ai pe suflet.

2. Incepe sa te rogi incepand cu seara asta. Eu iti zic sa citesti Paraclisul Maicii Domnului in fiecare zi de acum inainte, cel putin 40 de zile, pana se linistesc lucrurile.
Si iti dau cuvantul meu ca se vor linisti.
Ai pe net rugaciunea.

3. Mergi la un psihiatru, sa verifici daca nu esti in depresie.

------------------------------------

In incheiere: am vazut la psihiatru un baiat EXACT CA TINE. Mergea in viata prin santuri, jocuri de noroc, distractie, bautura. Si s-a demonizat rau de tot, era chinuit de diavoli, dar nu stia asta.

Ajunsese la psihiatru pentru ca avea crize epileptice pe strada, sau un fel de epilepsie. Isi inghitea limba.
Acasa nu putea sa stea pe balcon, zicea ca e cineva care ii zicea si il impingea de pe balcon sa se omoare.
Nu mai stia ce e cu el baiatul asta, desi simpatic.



Problema ta este viata dezordonata, si dracii pe care ii ai in gramezi dupa tine. Scapa de viata dezordonata si te spovedeste si se vor linisti lucrurile.

Sunt si altii ca tine. Vezi in viata Sf. Efrem un baiat care dupa multe droguri, a venit diavolul in casa la el si-i zicea sa se sinucida. Ii aparuse in fata.

Ia si te roaga cum ti-am zis si o sa se repare lucrurile.


Zi-ne si noua cine era preotul de la Brasov. Si mai du-te la el, pentru ca sunt putini ca el in Romania.

Multumesc pt sfat.Stiu ca pe un forum nu o sa îmi găsesc vindecarea, dar cel puțin niste păreri echidistante si sincere, anumite informații si păreri,si poate o descărcare a sufletului din poziția anonimatului.
E o încercare disperata de a găsi ajutor...
Nu stiu exact...dar nemaistiind ce sa fac...am căutat pe google diferite chestii despre sinucidere,dependență de jocuri,preoți cu har si chestii relaționate.Si am ajuns aici.
Am citit ce miai spus...sau ceva de genul...am in casa cărți de religie de a lu tata...o biblie, un acatistier si o carte de rugăciuni cu fecioara Maria. Am citit acatistul.Bun...ce sa zic minuni nu a făcut...nici nu le așteptam,realist fiind, dar mia fost greu sa ma concentrez...mintea in fuge in mii de direcții ..gânduri si gânduri...si plâns din senin.
Călugărul acel unde am fost...nu stiu exact unde este...undeva lângă Brașov... Pe la cheile gradistei cred...nu stiu...a fost acum vreo 7 ani...si am fost cu o vecina si un vecin...de vârstă mea cu masina... La cam o ora aprox distanta cu mașină.
Acum...majoritatea prietenilor si cunoscutilor mei sunt plecați la fel prin tari străine...si nu prea mai dau de ei...
Mie mie greu in stare in care sunt...sa merg la o biserica apropiata apoi sa mai ajung pe la mănăstire... Mi se pare automat aproape imposibil in momentul de față.
Sper sa îmi fac curaj si sa îmi înfrunt frica si sa ma mobilizez... Sa ajung la o biserica sa vb cu un preot...sa vad ce imi va spune el.
Mulțumesc pt ascultare si pt răspuns.

[MarianBv]

Părintele alama;575166]Draga Marian, problema ta e grea si complexa si nu stiu cat se rezolva pe un forum. Niste povete generale sunt:

1. Cu tatal tau - am vazut oameni care au luat-o razna de la vraji. La mormantul parintelui Ilie Lacatusu din Bucuresti mai vezi asa ceva. Cineva trimite demonul in casa lor si demonul chinuie intreaga familie. Poate pentru pacate mari, avorturi, sau trimis.

2. Sunt 2 probleme aici din ce zici:

A. Traiesti in pacate mari si ai o viata in afara Bisericii. De aici si chinul mare si tulburarea enorma de la diavol. Ti-a zis-o si preotul respectiv. Biserica in primul rand.

B. E posibil sa te fi si imbolnavit si sa ai depresie, asa cum a zis si Mihnea.


Trebuie sa faci asa: OBLIGATORIU

1. Sa mergi la o manastire si sa te spovedesti si sa vorbestsi cu un preot, sa-i zici tot ce ai pe suflet.

2. Incepe sa te rogi incepand cu seara asta. Eu iti zic sa citesti Paraclisul Maicii Domnului in fiecare zi de acum inainte, cel putin 40 de zile, pana se linistesc lucrurile.
Si iti dau cuvantul meu ca se vor linisti.
Ai pe net rugaciunea.

3. Mergi la un psihiatru, sa verifici daca nu esti in depresie.

------------------------------------

In incheiere: am vazut la psihiatru un baiat EXACT CA TINE. Mergea in viata prin santuri, jocuri de noroc, distractie, bautura. Si s-a demonizat rau de tot, era chinuit de diavoli, dar nu stia asta.

Ajunsese la psihiatru pentru ca avea crize epileptice pe strada, sau un fel de epilepsie. Isi inghitea limba.
Acasa nu putea sa stea pe balcon, zicea ca e cineva care ii zicea si il impingea de pe balcon sa se omoare.
Nu mai stia ce e cu el baiatul asta, desi simpatic.



Problema ta este viata dezordonata, si dracii pe care ii ai in gramezi dupa tine. Scapa de viata dezordonata si te spovedeste si se vor linisti lucrurile.

Sunt si altii ca tine. Vezi in viata Sf. Efrem un baiat care dupa multe droguri, a venit diavolul in casa la el si-i zicea sa se sinucida. Ii aparuse in fata.

Ia si te roaga cum ti-am zis si o sa se repare lucrurile.


Zi-ne si noua cine era preotul de la Brasov. Si mai du-te la el, pentru ca sunt putini ca el in Romania.[/quote]

Parintele Nicolae Floroiu din Valea Mare jud Covasna,am găsit info la vecina mea cu care am fot aatunci, am intrebat -o acum,doar ca ea e in anglia...

[Corinusha]

Sfatul meu era sa mergi la o manastire. Dar am vazut ca acest sfat a mi fost dau si chiar sti un preot bun la care ai putea sa mergi.

Ei bine, ia pe cineva cu tine, oricine si mergeti impreuna, sau pur si simplu mergi singur. Ia un tren si mergi, fa un bine pentru tine, pentru sufletul tau. Fa primul pas spea a-ti infrunta si dobori demonii.

Al doilea sfat e sa mergi la un psihiatru; poti pur si simplu sa intrebi daca te interneaza; pe forum n-o sa iti zicanimeni daca te interneaza sau nu. Mergi frumos intr-o clinica de psihiatrie si intreaba in stanga si-n dreapta; cere ajutorul; sigur este vreun medic cu suflet care te va asculta si va dori sa te ajute.
Tu deja ai intrat si in depresie, si imi dai senzatia de personalitate borderline (info espre borderline in link: http://www.sfatulmedicului.ro/Schizo...-borderline_91 ) si consider ca ai nevoie si de ajutorul unui specialist in domeniu.
Si ai nevoie si de un preot bun. De ce zic asta? Pentru ca chiar cred ca te poate ajuta in multe privinte in lupta ta. Consider ca orice te-ar ajuta sa faci pasi inainte, sa pasesti spre vindecare este de folos. Si in cazul tau vad si ajutorul unui preot bun un ajutor foarte bine-venit. Dar clar e nevoie si de un specialist in domeniul psihicului.

[MarianBv]

Am citit articolul... Personalitate borderline si am rămas trăznit...e ca si cum ai face un referat despre mine...ma încadrez in 99% in tot cea ce descrie la sintome.
Mulțumesc mult!
Incet incet aflu mai multe despre mine si de ce sunt asa...o sa incerc pe cat pot sa iti urmez sfatul,si sa obtin ajutor si tratament adecvat.
Macar acum am o idee si o explicatie.
Ma intreb oare cum tatal meu a suferit la fel de "nebunie" sa nu fie aceeasi boala...
Multumesc din suflet pt răspuns !

[gpalama]

Draga Marian,

Eu iti zic asa: stai alaturi de noi o perioada, si vorbeste cu noi despre framantarile tale.

Nu stim cine esti, asa ca rusinea nu prea incape in discutie. Vorbeste cu noi ca si cu niste prieteni, pt ca asta incercam sa-ti fim.

Suntem mai multi, fiecare cu o experienta de viata diferita, cu o pregatire diferita. Fiecare te putem ajuta cu cate un sfat, cu cate o povata. Pune-le cap la cap, si usor usor, vezi ce iei de la fiecare si ridica-te pe picioarele tale.

Fiecare om cade in viata si are nevoie de o mana de ajutor. Cu totii ne imbolnavim si atunci singuri nu ne mai ridicam; ne ridicam moral unii pe altii, material, duhovniceste.



Si noi, ca si tine, am avut caderi. Si noi a trebuit sa ne ridicam, sa invatam cine suntem in primul rand, sa invatam cum sa traim. Si pentru asta mult au contribuit cei de langa noi.

Asa ca, stai langa noi si te mai povatuim pe cat putem.