Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Spiritualitatea ortodoxa
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 08.08.2011, 10:56:03
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit ,Invatatura ortodoxa a Sfintilor Parinti ai Bisericii ortodoxe despre faptele bune"

Acesta este un subiect vast, multumesc pe aceasta cale userului Scotland the Brave care a venit cu aceasta propunere noua ortodocsilor.
Fiecare dintre noi vom putea arata aici , cum ne invata Sfintii Parinti sa facem faptele bune, cum sa le impletim cu credinta, cum putem sa ne crestem credinta infaptuind binele.
Si incep in acest post al meu aratand ce spune Pravila bisericeasca despre faptele bune, aceasta fiind un bun punct de plecare spre dezvoltarea acestui subiect.

"749. - Faptele bune sunt roade ale credintei (Iacob 2,14). Ele se refera la sinea omului, cum sunt ingrijirea de cele trupesti si sufletesti conform cu legea Domnului, la aproapele ca om trupesc si sufletesc, fata de care avem datorii trupesti si sufletesti si fata de Dumnezeu, prin evlavie, rugaciune si marturisirea legilor si dogmelor sale (V. Dogmele, Marturisitor). Sentimentele morale ale aprecierii faptelor nu sunt decat un inceput, si fara actiunea vointei, ele devin fapte, nascute moarte. Numai judecatile morale active, in cadrul legilor evanghelice, fac pe om sa se imbrace in camasa faptelor cerute de Hristos (Ioan 15,5).

750. -Faptele bune Fata de aproapele sunt:

a) Trupesti

1).a hrani pe cel flamand;
2). adapa pe cel insetat;
3). a imbraca pe cei gol;
4) a cerceta pe cei inchisi;
5). a ingriji de cei bolnavi;
6). a adaposti pe cei straini;
7). a ingropa pe cei morti;

b) Sufletesti

1) a converti la pocainta - misiunea;
2). a invata pe nestiutor - dascalia;
3). a povatui la bine - indrumarea
4). rugaciunea pt. aproapele - preoti;
5). a mangaia descurajatii - fratietatea;
6). rabdarea in ocari - iubirea;
7). iertarea gresitilor - credinta;

Toate acestea au de scop perfectionarea sufletului omenesc. "Fiti desavarsiti precum si Tatal vostru ceresc, desavarsit este", fiindca de la aproapele ne vine viata si moartea. Ca de vom dobandi pe fratele nostru, pe Dumnezeu dobandim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos gresim". -Pateric p. 9.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #2  
Vechi 08.08.2011, 10:57:05
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

751. - Faptele bune fata de Dumnezeu sunt acelea care au drept temelie credinta, nadejdea si dragostea (I Cor. 13, 1, 28). Prin credinta omul imprumuta adevarurile legilor lui Dumnezeu, facandu-le ca aic sale, prin nadejde el asteapta cu rabdare implinirea celor crezute, iar prin caldura dragostei el se lupta statornic in viata aceasta ca sa implineasca ceea ce crede, si aceasta lupta nu se va sfarsi decat atunci cand cele crezute si nadajduite se vor implini, toate topindu-se ca un foc al iubirii vesnice, alaturi de Dumnezeu in biserica triumfatoare. Mijloacele de a ajunge aici, virtutile practice ale evlaviei, infranarii, barbatiei, dreptatii si ale intelepciunii, care fac pe omul duhovnicesc, in stare de a judeca totul, iar pe el sa nu-l poata judeca nimeni ( I Cor. 2, 6-16; Ioan 5,24).

752. -"Dintre virtuti, unele sunt ale trupului, altele ale sufletului. Ale trupului sunt de pilda: postul, privegherea, culcarea pe jos, slujirea, lucrul miinilor, spre a nu ingreuna pe cineva sau spre a darui si pe cele urmatoare. Iar ale sufletului sunt de pilda: iubirea, indelunga rabdare, blindetea, infranarea, rugaciunea si cele urmatoare. Daca, prin urmare, din vreo nevoie sau imprejurare trupeasca, de pilda din pricina de boala, sau altceva de felul acesta, ni s-ar intampla sa nu putem sa implinim pomenitele virtuti ale trupului, avem iertare de la Domnul, care cunoaste si pricinile. Dar neimplinind pe cele ale sufletului, nu vom avea nici-o aparare, caci sunt supuse nevoii, necesitatii". -Filoc. II, p. 67,57.

753. -"Credinta autentica slujeste adevarului, neavand in ea minciuna, iar constiinta cea buna poarta in ea puterea iubirii, neaflindu-se in ea vreo calcare a poruncii dumnezeiesti". -Filoc. III. p. 253,21-
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #3  
Vechi 08.08.2011, 10:57:52
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

754. -"Sa ne strangem cu toata puterea spre implinirea poruncilor Domnului, ca sa nu fim stransi de lanturile greu de dezlegat ale poftelor rele si ale pacatelor stricatoare de suflet, - caci atunci se va rosti si asupra noastra hotararea rostita asupra smochinului neroditor: "Taie-l ca sa nu faca si locul netrebnic; caci tot pomul care nu aduce roada, se taie si in foc se arunca". -Filoc. IV, p. 204,5.

755. -"Nimic nu este mai de trebuinta si mai de folos decat cuvantul drept si decat constiinta. Caci de aici vine frica de Dumnezeu si dorul dupa el. Iar din acestea, cea dintai curateste prin evlavie si sfiala, iar cealalta desavarseste prin desprinderea luminatoare si prin dreapta socoteala, si face mintea sa calatoreasca pe culmi, prin inalta suire si vedere. Dar fara frica este cu neputinta mintii sa ajunga la dragostea dumnezeiasca si prin ea sa zboare spre cele nadajduite si sa se odihneasca in ele". -Filoc. iv, p. 256,22.

756. - "Faptuitorul doreste sa se dezlege, din pricina ostenelilor, si sa fie cu Hristos (Filip. 1, 23). Iar contemplativul voieste mai bine sa ramana in trup, atat pentru bucuria pe care o primeste din rugaciune, cat si pentru folosul ce-i vine de aici aproapelui". - Filoc. IV, p. 308,165.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #4  
Vechi 08.08.2011, 16:41:06
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Maxim Marturisitorul - Cuvant ascetic - Filocalia Vol. II

"42. Să ne iubim așadar unii pe alții și vom fi iubiți de
Dumnezeu. Să fim cu îndelungă răbdare întreolaltă și va fi
și El cu îndelungă răbdare față de păcatele noastre. Să nu
răsplătim răul cu rău și nu vom primi după păcatele
noastre. Căci iertarea greșelilor noastre o aflăm în iertarea
fraților. Iar mila lui Dumnezeu e ascunsă în milostivirea
noastră față de aproapele. De aceea a zis Domnul: «Iertați
și vi se va ierta vouă».(Luca 6:37) Și iarăși: «De veți ierta
oamenilor greșalele lor și Tatăl vostru cel din ceruri va
ierta vouă greșalele voastre».(Matei 6:14) Sau: «Fericiți cei
milostivi, că aceia se vor milui»(Matei 5:7) Sau: «Cu ce măsură
veți măsura, cu aceea se va măsura vouă».(Matei 7:2).
Iata ne-a dăruit nouă Domnul chip de mântuire și ne-a dat nouă
putere veșnică de a ne face fii ai lui Dumnezeu. Prin
urmare în voia noastră stă mântuirea noastră."

Iata asadar faptele bunatatii si a iubirii de semeni, faptele iertarii.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca

Last edited by dobrin7m; 08.08.2011 at 19:31:15.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 08.08.2011, 19:39:26
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit Despre iubirea semenilor si mai cu seama a dusmanilor

Maxim Marturisitorul - Filocalia Vol.II Cuvant ascetic

8. Și zise fratele: Fiindcă ai zis, Părinte, că trebuie să,
punem iubirea față de tot omul mai presus decât toat ecele
văzute și decât trupul nostru însuși, cum pot să iubesc pe
cel ce mă urăște pe mine și se întoarce de la mine? Și cum
pot să-l iubesc dacă mă pizmuiește și mă înțeapă cu ocări
și îmi întinde vicleșuguri și îmi pregătește curse? Mi se
pare, Părinte, că acest lucru este prin fire cu neputință,
însăși supărarea silindu-ne în chip firesc să ocolim pe cel
ce ne-a supărat. Răspunse bătrânul: Târâtoarelor și
fiarelor, purtate încolo și încoace de fire, le este întradevăr
cu neputință să nu se ferească de cel ce le aduce
durere. Dar celor făcuți după chipul lui Dumnezeu și
cârmuiți de rațiune și învredniciți de cunoașterea lui
Dumnezeu, care au primit legea de la El, le este cu putință
să nu ocolească pe cei ce-i supără și să iubească pe cei ce-i
urăsc. De aceea și Domnul spunând: «Iubiți pe vrăjmașii
voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi...» și celelalte,
nu le-a poruncit ca pe niște lucruri cu neputință, ci ca pe
unele cu putință. Căci altfel nu ar pedepsi pe cel ce calcă
această poruncă. Și însuși Domnul ne arată aceasta prin
fapte, ca și ucenicii Lui, care toți s-au străduit pentru
iubirea aproapelui până la moarte și s-au rugat cu căldură
pentru cei ce i-au ucis pe ei. Noi nu putem să iubim pe cei
ce ne urăsc, fiindcă suntem iubitori de materie și de
plăcere și le punem acestea mai presus de poruncă. Ba de
multe ori ocolim din pricina acestora și pe cei ce ne
iubesc, fiind mai răi ca fiarele și târâtoarele. De aceea,
neputând păși pe urmele lui Dumnezeu, nu putem
cunoaște nici scopul Lui, ca să primim puterea."
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #6  
Vechi 08.08.2011, 19:48:31
Dumitru73's Avatar
Dumitru73 Dumitru73 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2010
Locație: București
Mesaje: 5.804
Implicit

felicitari pentru initiativa
Reply With Quote
  #7  
Vechi 08.08.2011, 19:50:46
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit Despre aceeasi iubire de semeni

Maxim Marturisitorul - Cuvant ascetic - Filocalia Vol. II
Cuvantul 17.
"Iar de vei înțelege, îți vei da seama că, precum tu
ești ispitit, la fel și fratele tău se ispitește și vei ierta pe cel
ispitit; iar celui ce vrea să te ispitească, făcându-te să
urăști pe cel ispitit, îi vei sta împotrivă, nesupunându-te
uneltirii lui. Aceasta este ceea ce spune Iacob, fratele
Domnului, în Epistolele Sobornicești: «Supuneți-vă lui
Dumnezeu, stați împotrivă diavolului, și va fugi de la
voi!» (Iacob 4:7)"
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #8  
Vechi 08.08.2011, 20:08:04
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Iubirea de semeni este un cuvant tainic. Iubirea adevarata de semeni e scrisa in inimile noastre prin credinta de chiar degetul lui Dumnezeu.
Atunci vom putea sa plangem si sa suferim cand vedem pe orice semen al nostru, fie el bogat sau sarac, fie el de ce natie o fi, fie el potrivnic sau prieten, deci, cand il vedem suferind. Si vom face asta fara sa stam sa analizam de ce este sarac, judecandu-i greselile care l-au facut sa ajunga sarac; de ce este bolnav, judecandu-i greselile care l-au facut sa ajunga bolnav (iertare aici userului The Listener care am vazut cat de rau certa bolnavii de cancer ca nu au facut ce trebuie din "prostia lor" spunea); de ce si-a pierdut casa judecandu-i greselile care l-au dus sa isi piarda casa, de ce...., de ce....., de ce......, . Si de ar fi doar atat.

Acesta este semnul iubirii de semeni adevarata. Cand vom iubi neconditionat orice semen si vom putea sa plangem si sa suferim impreuna cu plansul si suferinta semenilor fara intrebari si judecari atunci iubim cu adevarat. fara acest semn suntem fatarnici. Sa luam aminte sa nu cadem in plasa vrasmasului.

Dar chiar daca vedem in jurul nostru mii de fatarnici in iubire asta nu ne opreste pe noi sa iubim. Sa facem faptele iubirii si sa rugam pe Domnul sa ne scrie in inimi iubirea cea adevarata. (Pentru dvs domnule Scotland The Brave, amintindu-mi ca mi-ati zis ca urati faptele celor care le fac habotnic doar doar o cumpara pe Dumnezeu.)

De aici pleaca totul. Iubind semenii cu iubirea cea adevarata data de Domnul vom putea sa fim tot: rabdatori, blanzi, odihnitori si ajutatori semenilor nostri. (Sa dam Cezarului ce este al Cezarului - userul MariS aveti dreptate - cu iubire obtii toate virtutile - Si nu uita maica sa fii bun. )
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #9  
Vechi 08.08.2011, 20:31:52
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Maxim Marturisitorul - Cuvant ascetic Filocalia Vol. II
Cuvantul 29 -30
"Dar noi auzind pe Domnul
zicând: «Intrați prin poarta cea strâmtă, care duce la
viață»,(Matei 7:10) am ales pe cea lată și largă, ce duce la pierzare.
De aceea vom auzi când va veni din ceruri să judece viii și
morții: «Duceți-vă de la Mine, blestemaților, în focul cel
veșnic, care este gătit diavolului și îngerilor lui».(Matei 25:41)

30. Și vom auzi acestea, nu fiindcă am făcut fapte rele,
ci fiindcă de cele bune n-am grijit și pe aproapele n-am
iubit. Iar dacă am făcut rele, cum vom îndura ziua aceea, o
dată ce am fost cu atâta negrijă? De altfel: «să nu curvești,
să nu furi, să nu omori» și celelalte, au fost spuse prin
Moise celor de demult. Domnul însă, știind că nu ajunge
creștinului numai păzirea acestora spre desăvârșire, a zis:
«Amin zic vouă, că de nu va prisosi dreptatea voastră mai
mult decât a Cărturarilor și a Fariseilor, nu veți intra întru
împărăția cerurilor».(Matei 5:20) De aceea a poruncit cu orice prilej
sfințirea sufletului, pentru care se sfințește și trupul, și
dragostea curată față de toți oamenii, prin care putem să
dobândim și iubirea față de El; iar pe Sine ni s-a dat pildă
până la moarte, ca și pe ucenicii Săi, precum s-a zis
adeseori."

Cu adevarat ca toti suntem pacatosi, si mare cuvant al sfantului "nu pentru ca am facut cele rele ci pentru ca nu facem cele bune". Toti gresim, important este sa cautam indreptarea si infaptuirea celor bune.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca

Last edited by dobrin7m; 08.08.2011 at 22:43:14.
Reply With Quote
  #10  
Vechi 09.08.2011, 10:30:47
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

De ce trebuie sa facem fapte bune?
Faptele savarsite de noi ne pot indrepta sau strica. Faptele bune ne curata de rau. Fiecare fapta buna smulge din sufletul nostru rautatea si o arunca cat colo. Dar uneori un pacat este greu de smuls. Nu renuntati sa faceti fapte bune pana se desprinde pacatul si apoi ca sa prisoseasca cum spune in Scriptura pana parasim aceasta lume. Esti zgracit si iubitor de arginti? Daruie saracilor. Daruie, daruie. Prima data cand darui, simti o gheara in piept care stringe si o voce care zice, dai tu din munca ta, din stransul tau? Merita acesta? Ignora, si da. Va veni vremea cand vei da cu bucurie si vei zice Slava tie Doamne. Vei alerga atunci sa ajuti necajitul cu bucurie si cu pace. De aici este pragul de la care dai sa prisoseasca virtutea.

Intelegeti dar acum cum sa intelegem pe toti oamenii? cel care da cu fatarnicie, inca nu a smuls pacatul. Nu a ajuns sa dea sa prisoseasca virtutea. Sa nu il certam. Sa il iubim.

Prin faptele bune sa ne imblanzim, sa ne curatam si sa facem loc in inima lui Dumnezeu.

"7. Sufletul, cata vreme se afla intr-o stare potrivnica firii, salbaticit si napadit de spinii placerilor, este locuinta fiarelor straine, dupa cuvantul care s-a zis: acolo se vor odihni centaurii, acolo s-a incuibat ariciul si dracii se intalnesc cu centaurii (Sfantul Evagrie Ponticul). Iar acestea sunt felurite patimi de ocara. Dar cand se va intoarce la starea cea dupa fire (caci poate daca vrea, pana e impreunat cu trupul) si se va imblanzi pe sine prin ingrijirea iubitoare a faptelor si va petrece potrivit cu Legea lui Dumnezeu, fiarele incuibate mai inainte vor fugi si in locul lor vin ingerii, pazitorii vietii noastre,, facand din intoarcerea omului zi de bucurie; si Harul Preasfantului Duh coboara in el, invatandu-l cum sa se pastreze in bine si inaintand spre cele mai inalte." Parintele Teodor, marele ascet si episcop al Edesei - Filocalia Vol. IV Pag.205
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Credinta si faptele bune George.m Spiritualitatea ortodoxa 63 07.05.2012 20:51:40
Faptele bune danyel Pocainta 23 26.03.2011 10:45:46
Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe despre impartasirea cu ereticii paradosis Despre Biserica Ortodoxa in general 14 26.01.2011 02:11:47
Din nou la invatatura Sfintilor Parinti georgeval Generalitati 15 31.05.2009 17:50:26
Din invataturile Sfintilor Parinti despre cum se deosebim vedeniile. camiann Generalitati 2 03.02.2009 16:17:44