Sarbatori pagane romanesti

[moshu]

Salutare,



ma intereseaza din curiozitate daca are cineva resurse (sau chiar calendar) despre vechile sarbatori si supersitii populare romanesti?

Baba Dochia, ursitoarele etc. Majoritatea acestora isi au orginea in cultele paganesti greco-romane dinaintea crestinatatii. Unele au fost asimilate, altele s-au uitat, dar cateva au ramas.



Ma ajuta cineva? Multumesc.

[Iorest]

În prealabil postat de moshu

Salutare,
ma intereseaza din curiozitate daca are cineva resurse (sau chiar calendar) despre vechile sarbatori si supersitii populare romanesti?

Am văzut o știre despre Focul lui Sumedru (interzis de către autorități de vreo 2 ani):https://r3media.ro/focul-lui-sumedru...mosi-stramosi/

Focul lui Sumedru este o tradiție românească veche de două mii de ani. În noaptea de 25 spre 26 octombrie, în Ajunul Sfântului Dimitrie (Dumitru), apărătorul păstorilor, se aprind focuri și tinerii se adună în jurul acestora. Obiceiul se mai păstrează în satele si orașele din județele Argeș, Dâmbovița, județul Brașov si Județul Bacău.

Potrivit MuscelTV, Focul lui Sumedru a fost interzis anul acesta pe raza întregului județ Argeș, decizia fiind luată pe 15 octombrie 2021 în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență.
Legenda lui Sumedru

Conform legendelor și basmelor din creația populară, Sumedru era un bărbat obișnuit, păstor și crescător de animale. Acesta se metamorfozează pe timpul nopții în porc, un vechi simbol zoomorf pentru spiritul grâului.

În timpul ceremoniei nocturne, numită și Focul lui Sâmedru, eroul legendei capătă înfățișarea unui brad, care este tăiat din pădure și incinerat în timpul unui ospăț nocturn, scrie Libertatea.


Una dintre cele mai vechi sărbători românești

În fiecare an, în noaptea de 25 spre 26 octombrie, înainte de sărbătoarea Sfântul Dumitru, se aprind focuri, iar oamenii se adună în jurul acestora. Obiceiul se păstrează și astăzi în mai multe sate, iar sărbătoarea este asociată cu venirea iernii.

Cu această ocazie, cei mai mulți tineri se strâng într-un loc înalt al satului, iar acolo tradiția spune că se pune o grămadă de lemne și cetină de brad, iar în mijlocul acestora se adaugă o tulpină a unui arbore tăiat din pădure, pentru a fi incinerată, iar acest lucru reprezintă un substitut al zeului care moare și renaște.

În jurul focului se strigă “Hai la Focul lui Sumedru” și, se spune că cei care sar peste foc vor fi sănătoși tot anul.
La finalul serii, femeile împart covrigi, fructe, nuci și țuică. Însă, cel mai așteptat moment nu este acesta, ci cel al prăbușirii bradului incinerat, care semnifică renașterea simbolică a zeului mort.

[Iorest]

În prealabil postat de moshu

Salutare,



ma intereseaza din curiozitate daca are cineva resurse (sau chiar calendar) despre vechile sarbatori si supersitii populare romanesti?

Baba Dochia, ursitoarele etc. Majoritatea acestora isi au orginea in cultele paganesti greco-romane dinaintea crestinatatii. Unele au fost asimilate, altele s-au uitat, dar cateva au ramas.



Ma ajuta cineva? Multumesc.

Incredibil e că George Simion ajunsese și pe la focurile lui SânMiedru *Sumedru.

[Andrew]

În prealabil postat de moshu

Salutare,



ma intereseaza din curiozitate daca are cineva resurse (sau chiar calendar) despre vechile sarbatori si supersitii populare romanesti?

Baba Dochia, ursitoarele etc. Majoritatea acestora isi au orginea in cultele paganesti greco-romane dinaintea crestinatatii. Unele au fost asimilate, altele s-au uitat, dar cateva au ramas.



Ma ajuta cineva? Multumesc.

Am o lista de link-uri și informațiile necesare pentru mai tot ce dorești în legătură cu tradițiile și sărbătorile românești ca'n vremurile bune .

Baba Dochia:

https://ziarulunirea.ro/1-9-martie-z...t-anul-363398/

Primele zile ale lunii martie sunt numite babe, în credința populară. La noi, la români, există obiceiul ca între 1 și 9 martie fiecare om să-și aleagă câte o zi, adică o „babă”, care îi va arăta cum va fi anul respectiv pentru el, în funcţie de vreme.

Se spune că dacă afară este frig şi întunecat, vei avea un an mai prost, dar dacă în ziua aleasă va fi cald şi soare, vei avea un an minunat. Zilele babelor se încheie pe 9 martie, când se crede că vin moșii și căldura.

Babele de primăvară mai sunt cunoscute și sub numele de zilele Babei Dochia. Ori de câte ori serbăm Babele vom celebra, de fapt, trecerea de la iarnă la vară. Primele zile din luna martie sunt considerate schimbătoare, unele fiind prea călduroase, iar altele friguroase. Etnografii spun că tradiţia „babelor” a apărut din mitul Babei Dochia, unul cel mai importante din cultura românească. Baba Dochia şi-ar fi luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie.

În străvechiul calendar roman, anul începea pe 1 martie, iar Baba Dochia apare ca întruchiparea anului vechi, care este pe sfârșite și trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră hotar între anotimpul friguros și cel călduros. Astfel, perioada cuprinsă între 1 și 9 martie reprezinta intervalul de timp în care Dochia își împlinește destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a muri înspre renaștere. Aspectul instabil al vremii din această perioada este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia.

Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o înfățișează ca o babă ce avea o noră, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Nora a fost ajutată de un înger, care i-a dat o floare albă şi care i-a spus să spele lâna cu ea. După ce Baba Dochia îşi vede nora cu o floare în mână, a decis să plece cu oile la munte, fiind convinsă că a venit primăvara.

Baba Dochia îşi pune 9 cojoace de blană şi urcă cu oile pe munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, aşa că ea se dezbracă pe rând de cojoace. Când rămâne fără ele, însă, vine gerul şi o îngheaţă. Dumnezeu o transformă atunci în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire, mai spun tradiţiile româneşti. Acestea ar fi „Babele” din Munţii Bucegi.

Tradiţia spune că în perioada 1-9 martie, fiecare persoană are o „babă”. Pentru alegerea babei o metodă este aceea de a-ți alege o zi oarecare între 1 și 9 martie la întâmplare. O altă metodă este de a-ți alege baba în functie de ziua de naștere: dacă ziua se află între 1 și 9 ale oricărei luni atunci și baba va fi în ziua respectivă. De exemplu, dacă este cineva născut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie.

În cazul în care data nașterii este formată din două cifre, se procedează astfel : de exemplu cineva este născut pe 23 decembrie, ziua în care îi pică baba se calculează astfel 2 + 3= 5, deci baba este pe 5 martie. (C.M.)
==========================================

Alexiile, Ziua Șarpelui
https://cimec.ro/etnografie2/sarbato...ie-sau-alexii/

Ziua poartă numele de Alexii, Alexă, Alexă cel Cald (Năsăud), Omul lui Dumnezeu (Suceava) și Omul lui Dumnezeu cel Cald (Bucovina). Despre Cuviosul Alexie se spune în legende că, deși era fiu de împărat și moștenitor al tronului, a ales să se retragă în codru și să își dedice viața lui Dumnezeu. Se numește așa, fiindcă Dumnezeu l-a dăruit cu căldură, pentru credința sa neclintită, dar și pentru că în ziua lui se încălzește, se dezgheață și se deschide pământul pentru arătură. Tot acum ies la lumină toate gângăniile și gujuliile (insectele care nu pot zbura), șerpii, broaștele, șopârlele, vietățile care și-au petrecut iarna în sânul pământului.

Dacă nu se respectă această zi, se spune că atunci Sfântul Alexie îi trimite celui vinovat de neascultare toate gângăniile pe la casă. Mai mult, nu este bine nici să se gândească vreun om la ele, să le pomenească numele sau să vorbească despre ele, fiindcă tot anul îi vor ieși înainte și îl vor mușca. Dacă este necesar totuși să li se pronunțe numele, atunci este mai indicat să li se spună celor al căror nume este masculin domn, iar celor cu nume feminine doamnă sau cucoană. Dacă vine vorba de broaște, este bine să li se spună iepe, iar, dacă este mușcat cineva de un șarpe, trebuie să i se descânte și să fie afumat cu putregai de răchită.

Casele, acareturile și grădinile sunt înconjurate de trei ori, afumându-se cu o cârpă, tămâie și semințe de cânepă aprinse, pentru ca gângăniile să nu se apropie de ele, de oameni și de vite, neputând să treacă cercul făcut în jurul lor. Cercul protectiv se mai trasează de omul care se trezește înainte de răsăritul soarelui, ia un clopoțel sau între 3 și 10 fiare, pe care le leagă la un loc și apoi, începând cu răsăritul soarelui, înconjoară casa de trei ori făcând zgomot cu ajutorul lor.

În Suceava, se fac mii de focuri în toate livezile, din paie sau din uscăturile adunate, ca să alunge insectele care se dezmorțesc în această zi, să nu se înmulțească pe lângă gospodăriile oamenilor, sau măcar să stârpească parte din ele. Totodată, se crede că pomii vor fi mai roditori, dacă se face foc în apropierea lor.

Surse:
Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești, Editura cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2009;
Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, București, 2001;
Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, Editura Humanitas, 1998;
Ion Ghinoiu, Mitologie română: dicţionar, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2013.
===========================================

Paparudele, sau ritualul mistic de aducere a ploii de către cultele Agare:
https://libertatea.rs/paparuda-tradi...eiuri-mistice/