Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica ortodoxa > Biserica Ortodoxa Romana
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #971  
Vechi 04.01.2017, 00:12:26
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Nu e nevoie să mai spunem că tânărul trebuie să se păzească a nu cădea în această cumplită strâmtorare. Nu călca pe acest drum! Alungă semnele care îl vestesc ‒ tristețea aceea fără sens și simțământul de singurătate. Împotrivește-te fățiș. Dacă te-ai întristat, nu te lăsa în voia visurilor, ci îndreptă-ți atenția asupra vreunui lucru de seamă și va trece.

Dacă ți s-a făcut milă de tine, sau te gândești cât de bun ești, grăbește a te dezmetici și alungă toanele acestea cu o anume severitate și hotărâre față de tine însuți, limpezindu-ți mai cu seamă gândul sănătos al ușurătății celor ce-ți trec prin minte. O smerire sau o micșorare de sine, voită ori întâmplătoare, în acest caz ar fi ca apa turnată peste foc.

(Sfântul Teofan Zăvorâtul, Calea spre mântuire, traducere de Bogdan Pârâială, Editura Bunavestire, Bacău, 1999, p. 78)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #972  
Vechi 04.01.2017, 17:52:35
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Nu te asemăna muștei sau furnicii, care pentru puțină dulceață își primejduiesc toată slobozenia. Nici porcilor nu te asemăna care, deși sunt deseori izgoniți din grădină, nimic nu țin minte și iar se întorc acolo. Nu fi și tu într-atât de fără de minte și nu te lăsa robit de nici o desfătare a lumii acesteia. Ține minte că aceasta ni s-a dat pentru puțină vreme și fii slobod de toate acestea. Mai bine este să fii slobod, decât robit, alege mai bine stăpânirea de sine, decât încătușarea. Robește-te doar lui Dumnezeu și nu patimii stricăcioase, necuvântătoare ‒ și vei fi încredințat de mântuirea ta.

(Sfântul Dimitrie al Rostovului, Alfabetul duhovnicesc, Editura Sophia, București, 2007, p. 44)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #973  
Vechi 04.01.2017, 19:15:49
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Ingerul este dat omului ca un frate mai mare, care este aproape de Dumnezeu și care, având îndrăzneală, se roagă pentru fratele lui mai mic. Și omul îl roagă ca pe fratele său mai mare să-l ocrotească și să mijlocească pentru el, având îndrăzneală către Dumnezeu.

Îngerii ne ajută în chip nevăzut. Din câte ispite și morți nu ne izbăvesc? Căte rugăciuni nu înalță pentru noi când văd fața lui Dumnezeu, câte rugi? Și când murim, aceștia ne ajută în ceasul morții, în urcarea și trecerea prin vămile văduhului.

De aceea trebuie să nutrim o iubire specială față de îngerii lui Dumnezeu!

(Avva Efrem Filotheitul, Sfaturi duhovnicești, Editura Egumenița, 2012, pp. 99-100)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #974  
Vechi 04.01.2017, 23:04:05
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Cum arată un lucru important? Nicicum. Pentru cineva e important că plouă, pentru altcineva – că nu plouă. Pentru cineva e important că se căsătorește, pentru altcineva – că se desparte. Dar ce este cu adevărat important și ce face ca ceva să fie important?

Cred că ceea ce face ca un lucru să fie important este bucuria. Dacă ceva îți aduce bucurie – este important.

Cînd sufletul este apăsat sau amărît, nimic nu i se mai pare important. Dar bucuria poate atribui importanță și lucrurilor celor mai mărunte.

Am văzut oameni care se bucură de bomboane, de o pereche de pantaloni, de o călătorie, de o bătaie în ușă. Pentru că, într-adevăr, ce poate fi mai important decît o bătaie în ușă, decît o pereche de pantaloni sau decît niște bomboane? Poate doar un cuțitaș, un pix, o portocală, un zîmbet, o pasăre care se izbește în geam…

Păziți-vă bucuria – e ceea ce face viața importantă.

(Savatie Baștovoi)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #975  
Vechi 05.01.2017, 01:56:22
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit Părintele Galeriu :

Pe Dumnezeu Îl invocă orice religie, ba chiar Îl numește „Tată”. „Rugăciunea cea mai veche și cea mai răspândită se adresează Părintelui Ceresc”, arată Mircea Eliade. Dar este oare în orice religie cunoscut și preamărit Dumnezeu ca Tată al Iubirii celei veșnice și mântuitoare? Chiar noi, creștinii, care mărturisim în Crezul nostru pe „Unul Născut – Fiul iubirii – Carele din Tatăl S-a născut mai înainte de toți vecii… pentru noi, oamenii, și pentru a noastră mântuire”, trăim noi viu, real, iubirea lui Dumnezeu ca Tată al Fiului Său și al nostru?

Chinul conștiinței noastre și suferința lumii nu se vindecă dacă Dumnezeu nu este cunoscut, mărturisit și trăit de toți oamenii de pretutindeni, ca iubire, ca Tată din veci al Fiului iubirii Sale, ci doar ca un singuratic, ca un solitar metafizic, fără să fie contemplat împreună cu Fiul Său Cel veșnic și împreună cu frații Fiului Său, fiii Săi în suferința irodiană, toți „fii ai Celui Preaînalt” (Psalmi 81, 6). Cum să simt dragostea Lui, îmbrățișarea Lui, altfel decât în brațele Iubirii Lui – „brațele părintești”, Fiul și Duhul Sfânt?
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #976  
Vechi 05.01.2017, 06:41:40
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Botezul Domnului: prima interventie directa in istoria umanitatii a primei persoane a Sfintei Treimi - Dumnezeu TATAL

Glasul Tatălui
Un eveniment, probabil unic, ce rămâne ca un punct de referință în istoria bisericească, este vocea părintească. În tot Vechiul Testament, unde se aude glasul lui Dumnezeu, unde se descoperă Dumnezeu, unde se și arată Dumnezeu lui Avraam – numai lui Adam și lui Avraam s-a arătat Dumnezeu, de la momentul acela și după urmează și alte descoperiri; însă, între Adam și Avraam, Dumnezeu este doar auzit de oameni, nu este văzut; Noe a auzit glasul lui Dumnezeu pentru a construi arca; mulți au auzit glasul lui Dumnezeu. Însă lui Avraam i s-a arătat Dumnezeu, cum i se arăta și lui Adam, de aceea rădăcina și începutul vechiului Israil este patriarhul Avraam, acest mare începător de neam, în sensul larg al cuvântului – toți sfinții, deci, care vedeau sau auzeau pe Dumnezeu în Vechiul Testament, vedeau și auzeau Persoana a doua a Sfintei Treimi, pe Cuvântul Cel Neîntrupat.

Aceasta o mărturisesc însuși proorocul Ilie și însuși de Dumnezeu văzătorul Moise, care, în mod unic și mai presus de toți sfinții, vreme de 40 de zile și nopți, acolo în muntele Sinai, a convorbit cu Cuvântul Neîntrupat. Poporul simplu nu putea să ducă taina, să perceapă sensul acestei convorbiri, detaliile acestei experiențe, căci dacă le-ar fi spus „am vorbit cu a doua Persoană”, poporul ar fi crezut în politeism după aceasta. Adică, vreau să întăresc faptul că marii sfinți, proorocii erau de Dumnezeu văzători, aveau experiența că Dumnezeu este Treimic, Dumnezeu Unul, dar Treimic și în trei Ipostasuri, însă lăsau impresia – sau probabil poporul înțelegea din spusele lor, codificate cumva – că Dumnezeu este Unul și o Persoană. Aceasta este problema în Vechiul Testament.

Iar glasul lui Dumnezeu-Tatăl în sens strict nu s-a auzit niciodată în Vechiul Testament. Auzim de multe ori pe unii spunând că Dumnezeu Tatăl a vorbit în Vechiul Testament, Dumnezeu Fiul a vorbit în Noul Testament, iar la Cincizecime și după vorbește Duhul Sfânt; aceștia fac o mare greșeală. Este o greșeală dogmatică, precum este și o greșeală de experiență spirituală. Căci din experiență ies dogmele, iar dogmele sunt rodul experienței bogate în Duhul Sfânt a Sfinților Părinți. Deci, reținem că întotdeauna „vorbește” a Doua Persoană a Sfintei Treimi, de aceea este numit Cuvânt-Logos și îngerul Marelui Sfat, dar mai ales Cuvânt pentru că vorbește, comunică cu omul.
Prima oară când se face auzită vocea Tatălui Ceresc este în Noul Testament, și atunci într-un dialect al limbii evreiești. În acest dialect vorbește Dumnezeu Tatăl și spune cunoscuta frază: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit întru Care am binevoit”. Despre aceste cuvinte s-au scris nenumărate lucrări, au scris mulți Sfinți Părinți, iar mai apoi și cei noi, cei contemporani au scris și sigur vor mai scrie de ce vorbește Tatăl prin aceste cuvinte, ce sunt o revelație unică și punct de referintă în istoria mântuirii neamului omenesc.

Același cuvânt este repetat și pe Muntele Tabor, exact în aceeași formă, cu un mic adaos: „pe Acesta să Îl ascultați”. Adică să faceți ascultare desăvârșită în tot ceea ce vă va spune și mai ales în ceea ce va pătimi în cele patruzeci de zile ce vor urma, căci evenimentul Schimbării la Față a Mântuitorului inaugurează într-un fel perioada Sfintelor Patimi.

Există încă un moment istoric în care s-a făcut auzit glasul Tatălui; când Hristos a făcut rugăciune și și-a ridicat ochii la ceruri spunând cunoscutele cuvinte: „Părinte, am slăvit Numele Tău” (Evanghelia după Ioan 12, 28) la care drept răspuns din ceruri, glasul Tatălui a spus: „și am slăvit și iarăși voi slăvi” (Evanghelia după Ioan 12, 28) la persoana întâi singular. Dacă ar fi fost înger ar fi folosit persoana a treia. Vedem că nu este vorba de forme sintactice sau gramaticale, pur și simplu, ci este vorba de revelație; prin intermediul limbii (a sintaxei gramaticale) se descoperă cum vorbește omenirii Prima Persoană a Sfintei Treimi. Sunt deci trei voci ce se fac auzite, iar acestea în acest fel au sfințit și aerul, și istoria, și textele cele sacre, iar de atunci încoace deja tot omul comunică cu Dumnezeu-Omul Hristos, cu Logosul întrupat. De la momentul Botezului este vădit acest lucru, dar mai ales după Cincizecime; acesta a devenit și mai clar și mai impunător, perceptibil pentru mintea omului fiind tot ceea ce se descoperă, adică în primul rând că Dumnezeu este treimic și în trei Ipostasuri. (...)

(Efrem ieromonahul, starețul Schitului Vatopedin Sfântul Apostol Andrei, Cuvinte simple din Sfântul Munte, Traducere din limba greacă Pr. dr. Constantin Petrache, Editura Egumenița, Galați, 2012, pp. 141-161)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #977  
Vechi 05.01.2017, 06:55:25
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

„DUMNEZEU este atat de personal, atat de interesat de persoane, ca numai o persoana se poate interesa de persoane, lucrurile nu se intereseza de persoane, persoana nu se intereseaza de lucruri, persoana se intereseaza de persoane.

Daca stiu ca e cineva care tine la mine, asta imi da o mare bucurie, pot sa am toate lucrurile degeaba le am, numai atentia unei persoane imi da mare bucurie”

Parintele DUMITRU STANILOAE
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #978  
Vechi 05.01.2017, 07:32:27
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Piedici și împotriviri din afară întâmpină doar acela care nu și-a predat voia sa lui Dumnezeu; căci lui Dumnezeu nu I se pot pune piedici. O faptă cu adevărat plăcută pentru aproapele nu este a mea, ci a lui Dumnezeu: ea nu poate întâlni nici o piedică! Numai împotriva propriilor noastre planuri și dorințe – să învăț, să lucrez, să mă odihnesc, să mănânc sau să-l slujesc pe aproapele – se pot ridica oarece potrivnice împrejurări, și atunci urmează mâhnirea.

Dar pentru acela ce a găsit calea îngustă ce duce la viață – care este Dumnezeu –, nu se află decât o singură piedică de învins, și anume propria voință păcătoasă.

(Tito Colliander, Calea Asceților, traducere de părintele Dan Bădulescu, Editura Scara, București, 2002, p. 18)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #979  
Vechi 05.01.2017, 14:13:15
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Prin post au îmblânzit Ninevitenii pe Dumnezeu. Prin acesta, Israilitenii au aflat „ajutor în necazurile lor”. Cu postul cei trei tineri au biruit focul. Prin acesta, Ilie se cunoaște purtat de căruța de foc. Prin el a primit Moisi legea de la Dumnezeu.

Și ce să zic mai mult? Prin post, Stăpânul Hristos s-a pregătit spre propovăduirea Evangheliei, ca să ne arate pildă cât este de folositor postul. Așadar, cine dorește să slujească Domnului, să facă izbândă împotriva vrăjmașilor săi și să dobândească toate cele de mai sus vrednicii, să se înarmeze cu o „sfântă urâciune de sine”, adică, să-și pedepsească trupul cu post, cu privegheri și cu rugăciuni și cu oricât de multe și aspre petreceri va putea. Căci cu acest chip, nu numai pe Dumnezeu îl îmblânzește, dar desăvârșit biruiește și pe cel mai puternic vrăjmaș, și se fac sufletul împreună cu trupul lăcaș al Sfântului Duh.

Acestea toate, câte le-am arătat, să se facă cu dreapta socoteală cuvenită, adică: să le faci cât poți, fără să te omori, fiindcă mulți au întrebuințat înfrânarea mai mult decât puterea lor și s-au îmbolnăvit, încât pe urmă au lăsat-o cu totul ca să-și dobândească sănătatea. Pentru aceasta să facă fiecare după puterea sa, că altul poate să postească trei zile fără vătămare, iar altul nu poate nici o zi. Prin urmare, mai bună decât toate faptele este dreapta socoteală.

(Agapie Criteanul, Mântuirea păcătoșilor, Editura Egumenița, 2009, pp. 356-357)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #980  
Vechi 05.01.2017, 15:25:51
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.977
Implicit

Cuvinte ziditoare de suflet de la Sfântul Nicolae Velimirovici
Sufletul – mai de preț decât trupul
Timpul este pasărea care te împodobește cu penele sale pestrițe, dar care va și veni să smulgă cele ale sale. Dacă te vei lega cu sufletul prea mult de pene, timpul va smulge împreună cu penele și sufletul. O, cât de urâtă va fi atunci goliciunea ta!
Necredinciosul își este sieși călău
Când omul își întoarce fața către Dumnezeu, toate drumurile duc la Dumnezeu. Când omul, însă, își întoarce fața de la Dumnezeu, toate drumurile duc spre prăpastie. Cine se leapădă cu totul de Dumnezeu, și cu buzele și cu inima, acela nu săvârșește în viață nimic altceva decât cele ce duc la desăvârșita lui surpare, și trupească și sufletească. De aceea, nu te grăbi să cauți călău pentru cel necredincios. El însuși l-a găsit în sine, unul mai de încredere decât cel pe care i l-ar da lumea întreagă.
Tăcere
Despre trei lucruri nu te grăbi să vorbești: despre Dumnezeu, până ce nu-ți întărești credința în El; despre păcatul altuia, până ce nu-l cunoști pe al tău; și despre ziua de mâine, până ce nu se luminează de ziuă.
Slăbănogul
Facerea de rău este o slăbiciune, nu o putere. Rău-făcătorul este un slăbănog, nu un viteaz. De aceea, socotește-l întotdeauna pe cel ce-ți face rău ca fiind mai slab decât tine și, așa cum nu te răzbuni pe un copil neputincios, tot așa nu căuta să te răzbuni nici pe făcătorul de rele. Căci el nu este făcător de rele după putere, ci după slăbiciune. În acest fel, vei strânge putere în tine și te vei asemăna mării, care nu se revarsă pentru a îneca pe orice copil ce aruncă în ea cu pietre.
Moartea întemnițaților
– Cultură și progres! se laudă un întemnițat al vieții către alt întemnițat al vieții. – Vrei să zici: curățirea și luminarea închisorii! Dar cine ne va străpunge zidul închisorii? îl întreabă întemnițatul pe întâiul întemnițat. Și două cuvinte, cu două inimi, se afundă în pivnița închisorii.
Nu te mândri cu înțelepciunea
Nu te mândri cu înțelepciunea. Nici cu a altuia, căci nu este a ta. Nici cu a ta, căci dacă te mândrești cu ea, înseamnă că nu ai îndeajuns. Nicio lampă de gaz nu arde până ce nu i se pune gaz. Toate lămpile pot fi umplute, dar lampa înțelepciunii – niciodată.
Adevărul este Ființă
Adevărul nu este un gând, nu este o vorbă, nu este o legătură între lucruri, nu este o lege. Adevărul este Ființă. Adevărul este putere dătătoare de viață, care la toate dă viață. Adevărul este ființă, care cuprinde toate ființele. Adevărul este precum aerul, dar nu este aer, în care înoată toate ființele; este precum lumina, dar nu este lumină, în care strălucesc toate ființele în cer și pe pământ. Adevărul este Ființă. Puține sunt în lume limbile care, asemenea limbii Slave, să aibă un cuvânt atât de potrivit și grăitor pentru Ceea ce este. Adevărul este ceea ce este veșnic același. Nimic nu este veșnic același și neschimbat și întocmai sieși, fără numai Adevărul.
Alcătuirea acestei vieți
Viața aceasta nu ar putea fi închipuită fără de acestea trei: fericirea, nefericirea și moartea. Puțină fericire, puțină nefericire și moartea fac cu putință această viață. Chimia morală a acestei lumi este mult mai uimitoare decât chimia fizică. Fericirea este darul lui Dumnezeu, nefericirea – îngăduința lui Dumnezeu, iar moartea – biruința lui Dumnezeu. Fericirea neîntreruptă, fără amestecul nefericirii, ar ajunge să fie lipsită de culoare și plictisitoare. Nefericirea nesfârșită, fără moarte, ar preschimba această viață într-un iad fără scăpare. În fericire, oamenii nu vor să-și amintească de Dumnezeu; chiar și în nefericire nu vor să-și amintească de Dumnezeu; la moarte, însă, sunt siliți s-o facă.
Întregul – mai lămurit decât partea
Totdeauna întregul este mai lămurit decât o parte a întregului. Aceasta, de bună seamă, din pricina noimei și a unității întregului. Este mai lesne de văzut stejarul decât ghinda din stejar. Este mai lesne de văzut trăsura decât roata trăsurii. Mai lesne se vede omul, decât mâna omului. Natura, în întregul ei, se vede mai lesne decât orice lucru din natură. Dumnezeu este mai lămurit vederii decât natura și decât tot ce ființează în natură. Dar dacă omul își ațintește privirea asupra ghindei din stejar, ghinda se arată mai lesne vederii decât stejarul; dacă își ațintește privirea asupra roții, roata se vede mai bine decât trăsura; dacă privește mâna, mâna se vede mai bine decât omul; dacă își ațintește privirea asupra oricărui lucru din natură, lucrul acela se vede mai lesne decât natura; și dacă își ațintește privirea asupra naturii, natura ajunge mai lămurită vederii decât Dumnezeu. Însă această limpezime a părții este vremelnică, pe când limpezimea întregului este dăinuitoare. De aceea Dumnezeu este cea mai mare și cea mai dăinuitoare limpezime.

《 va continua 》
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare