Portul popular/traditional romanesc

[lore86]

Si cum imi doream sa imi amintesc mereu de aceste elemente romanesti,nu m-am oprit aici.

Doua din cele mai dragi icoane din casa le-am incadrat in prosoape rosii, tesute asa cum le incadra si bunica.
Pe masa din bucatarie(sau sufragerie, caci e comuna) sta frumos asezat un masai(asa ii zicem in banat la prospop) tesut, in alb si negru. Iar peste el troneaza o vaza de lut pictata, in care am pus 33 de spice uscate de grau(imi e atat de drag graul, imi aduce mereu aminte de prescuri si implicit de sfintele Taine care ne asteapta Liturghie de Liturghie in potir! )

De asemenea, ciorba o servim in blide de lut. Tot din lut pictat e si vasul in care stau asezate fructele. Si cum nici farfuriile pictate nu puteau lipsi din micuta noastra casuta, pe peretele din sufragerie si-a gasit locul si o farfurie pictata, avand in centru pomul vietii(ca amintire a raiului pe care l-am pierdut si pe care suntem datori in permanenta sa ne straduim sa il redobandim), iar pe margini simbolul crestinilor de odinioara(adica pestele- care ne duce cu gandul ca viata noastra trebuie sa il aiba mereu in centru Pe Hristos, El devenind si mijlocul prin care putem redobandi raiul si pasi treptele spre sfintenie).

A, tin sa precizez ca familia noastra e una mixta, sotul fiind ucrainean. Dar cand intri in apartamentul nostru un aer romanesc iti mangaie usor obrazul.
Sotul se delcara minoritar si se supune(glumeam, adevarul e ca are o dragoste foare mare fata de ceea ce reprezinta valori ptr mine si tocmai de aceea mi le respecta.) Iar eu, de dragul poporului lui, invat copii cantece liturgice slave, ii duc in pelerinaje in Ucraina invatandu-i sa iubeasca si spiritualitatea(atat de frumoasa) slava. In casa avem si icoane cu sfinti romani(Sfintii Brancoveni sunt sfintii mei de suflet), dar si cu sfinti rusi. Dragi ni-s toti sfinti, dar parca cand stii ca sfantul a facut parte din neamul si poporul tau, inima iti bate altfel.

P.s Imi pare rau ca aparatul foto e stricat. Mi-ar fi placut sa pun cateva poze din "micuta noastra Romanie."

[lore86]

În prealabil postat de Simply_me

Ce frumos...Lore....

Din pacate eu nu am un costum popular dar fetita mea are.

ce frumoasa si gingasa-i micuta romanca!
Sa traiasca si sa va aduca bucurie!

În prealabil postat de lore86

ce frumoasa si gingasa-i micuta romanca!
Sa traiasca si sa va aduca bucurie!

Multumesc la fel.


Mi-a povestit soacra mea ca a asistat la o nunta si absolut toata lumea era in costum popular chiar si mireasa, nunta a avut loc duminica mai intai au participat la sfanta liturghie si apoi s-au impartasit , mirii, nasii si parintii, dupa nunta au servit ceva dar fara muzica si fara dans, ce frumos o fii fost....

În prealabil postat de Simply_me

Mi-a povestit soacra mea ca a asistat la o nunta si absolut toata lumea era in costum popular chiar si mireasa, nunta a avut loc duminica mai intai au participat la sfanta liturghie si apoi s-au impartasit , mirii, nasii si parintii, dupa nunta au servit ceva dar fara muzica si fara dans, ce frumos o fi fost....

Intr-adevar. O casatorie inceputa cu dreptul.

[lore86]

În prealabil postat de Simply_me

Multumesc la fel.


Mi-a povestit soacra mea ca a asistat la o nunta si absolut toata lumea era in costum popular chiar si mireasa, nunta a avut loc duminica mai intai au participat la sfanta liturghie si apoi s-au impartasit , mirii, nasii si parintii, dupa nunta au servit ceva dar fara muzica si fara dans, ce frumos o fii fost....

si noi am participat la o astfel de nunta. Acolo absolut toti nuntasii erau imbractai in straie nationale, din diferite regiuni. Apoi dupa Sfanta Liturghie si Taina sfintei Cununii am mers la caminul din sat unde a inceput nunta. A fost o nunta super! Mireasa canta impreuna cu nuntasii si cu preotii invitati diferite cantece din folclor sau cantece nationale(Asa-i romanul, Tu Ardeal, Avem o tara unde, Nu uita ca esti roman etc).

A fost una dintre cele mai frumoase si mai odihnitoare nunti la care am participat...

Un site interesant, unde prezinta porturi populare vechi si mai noi din toate regiunile tarii:
http://www.romanianmuseum.com/ROMANE...maniaFolk.html

DESCRIEREA COSTUMULUI POPULAR ROMANESC

Costumul popular romanesc reprezinta vesnicia si individualitatea unei etnii.
In Romania exista 112 costume traditionale din care in Banat sunt in numar de 12, in Caras in numar de 5, iar in Clisura 1 care este o interferenta intre zona montanistica si Clisura.
Costumul popular romanesc este format din:
· ciupag – care este facut din panza tesuta. La maneci are prinsa cibca facuta cu carligul din macrameu
alb. Pe piept si la maneci sunt cusute flori cu acul, de diferite culori
· camasa – este facuta din panza tesuta. La poale (jos) are prinsa cibca facuta cu carligul din
macrameu alb si cususte flori de diferite culori cu acul
· fustâcul – vine in fata peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi
· opregul – vine in spate peste camasa. Este facut din lana tesuta si prinsi pe el fluturi
· brâul – este facut din lana tesuta. Cu el se incinge mijlocul (culori rosu, albastru, alb, portocaliu,
verde)
· cojocul – este facut din piei de oaie. Pe margini sunt cusute flori de diferite culori cu acul
· cârpa – este facut din matase, iar pe margini are ciucuri lungi. La fetele tinere carpa este inlocuita de somot. Somotul este facut din catifea si impodobit cu margele
· stitele – vin puse la maini. Sunt facute din lana si impodobite cu margele.
La gat se poarta “partã” facuta din margele de diferite culori insirate pe ata.
De asemenea, se mai poarta salba din bani de argint si margele Unelte folosite pentru pregatirea lanai
- piepteni
- furca si fus
- razboi de tesut
Vase de lut – zona Resita ( Vechime : peste 60 de ani)
- oale mici de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita)
- oale mari de pamant pentru prins laptele (nesmaltuita)
- oala de tamaiat ( de lut) – nesmaltuita

Mariana Gligor – o continuatoare a meşteşugului popular din Ţara Moţilor

Femeia dezvăluie ceea ce poate mulţi dintre noi nu ştim – firul galben ţesut în costumul popular era simbolul aurului Apusenilor, iar costumele cu acest fir erau purtate mai ales de nevestele de mineri care aveau mai mulţi bani.

Originară din comuna Vidra, de la interferenţa comunelor Poiana Vadului şi Avram Iancu, Mariana Gligor s-a născut în 1947 şi şi-a petrecut primii ani din viaţă la bunica sa din partea mamei, la Poiana Vadului.
“De la mama am învăţat să ţes şi să cos; tata era meşter în lemn şi cu el mergeam la târguri cu doniţe, cupe şi cu ce ţeseam acasă”, ne spune artista. Din familie s-a născut pasiunea ei pentru cusutul pe pânză şi dragostea pentru ţesutul la război. „Am învăţat să ţes şi să cos şi de la păstoriţele de la Muntele Mare, la izvoarele Someşului Rece; la Vidra am învăţat să cos în cruci. De ştiut, ştiu să cos şi buciumăneşte”, ne povesteşte cu mândrie Mariana Gligor despre secretele meşteşugului popular deprins de ea.

“M-am măritat în ‘69, la hotar cu oraşul Câmpeni, în zona Ponorelului, unde se mai păstra tradiţia cu îmbrăcatul costumului naţional la nunţi şi la sărbători; de la soacra mea, am primit o furcă de tors”, îşi aminteşte femeia.

Înainte de a ţese, ea torcea lână, torsul fiind un alt obicei ştiut de Mariana. Încă de când era mică a ţesut pănură şi stofă din lână de oaie din care apoi a confecţionat prosoape, cearceafuri, tindeie pentru împodobirea caselor, desagi pentru transportul alimentelor şi diferite straiţe.
„Cele mai multe obiceiuri le-am prins la şezătorile din timpul iernii şi la clăci, la tors cu femeile”, ne spune ea. Împreună cu părinţii cultiva in şi ţesea apoi iile, cunoscutele cămăşi populare cusute cu flori peste cot şi la mânecă, precum şi poalele albe purtate în zilele de sărbătoare de moţi.
A confecţionat frumoase costume populare pe care şi astăzi le păstrează cu sfinţenie. „După ce încheiam cămaşa si poalele, coseam cu mâna florile la mâneci, flori roşii pentru femei tinere şi flori negre pentru femei mai în vârstă”, îşi aminteşte Mariana Gligor. Pentru costumul popular, ţesea zădii, renumite piese de port popular, din lână neagră şi roşie. Cosea apoi un fir galben, simbol al aurului Apusenilor.

Lâna pentru aceste zădii era vopsită cu ajutorul unor plante de bătrânii satului pentru a avea culori cât mai naturale. „Cele mai frumoase costume erau cele cu zădii zlătneşti, adică cu un fir de aur, pe care le purtau nevestele de mineri, că ele aveau mai mulţi bani”, ne povesteşte ea.
Artizana ţesea şi stofa pentru brâul tricolor tradiţional şi pentru „învârtitorile” cu care moţii îşi înfăşurau picioarele. A învăţat şi arta confecţionării opincilor moţeşti, lucrând aceste obiecte cu mare drag şi în prezent.

”Din 1995 am început să merg cu străicuţe pe care le făceam din stofă de lâna de oaie, ţesută la război la Muntele Găina”’, ne spune femeia. În 1996, a câştigat Premiul de autenticitate, la un concurs de produse de artizanat, cu un costum popular cu zădii zlătneşti pe fond dacic, învăţat din copilărie. Peste trei ani, a mai câştigat un trofeu, la festivalul “Inimi fierbinţi” la Abrud, cu un alt costum popular, cu o zadie roşie, faină în spate şi una specifică Bistrei, cu flori cusute pe pluş, în faţă. A participat cu operele ei la numeroase expoziţii şi târguri, în ţară şi în străinătate, în ţări ca Israel, Belgia, Canada, Germania, Franţa şi a reuşit să impresioneze oamenii prin măiestria mâinilor ei.

Anul acesta a urcat pe Muntele Găina la sărbătoare şi a expus costume naţionale ţesute în război, cămăşi cusute cu dantele în ac şi acrel, străicuţe de diferite modele, păpuşi confecţionate şi îmbrăcate de mâna ei şi coşuleţe din diferite ţesături.

Pentru că iubeşte mult ceea ce face, ea transmite arta meşteşugului mai departe ca să nu se piardă. Le-a învăţat pe nora şi pe nepoata ei, Maria Denisa, lucrul cu războiul, ţesutul, cusutul, precum şi alte obiceiuri ştiute de ea: strigăturile de la petreceri, jocuri şi multe cântece din Munţii Apuseni.

Cele mai plăcute amintiri din anii copilăriei şi tinereţii ei sunt cele legate de strânsul fânului, arat, semănat, culesul, prelucrarea sau ţesutul inului şi a cânepii.

Mariana Gligor consideră această pasiune pentru meşteşugul popular ca fiind un talent de la Dumnezeu. Ea este recunoscută pentru autenticitatea creaţiilor sale, fiind un mesager de seamă al artei populare moţeşti.
http://ziaruldeapuseni.ro/mariana-gl...ilor_6307.html

Din cate am citit, Regina Maria iubea portul national romanesc, m-am bucurat cand am gasit poze purtand costumul.


Am gasit 2 siteuri de unde se pot face comenzi de port national, poate e cineva interesat:
http://www.la-romani.ro/2011/index.php

http://costumepopulare.wordpress.com/

Din cate am observat, motii au obiceiul sa mearga la Biserica, mai ales in zilele de sarbatoare, purtand costumul national.

Ce frumoasa e regina Maria in costum national!

De asemenea, am gasit multe costume populare frumoase in urmatorul material intitulat ,,Romanii de ieri''.

http://www.youtube.com/watch?v=K3PII...eature=related