|
#11
|
|||
|
|||
BINECUVÂNTARE ŢIE
Binecuvantare tie, cea mai sfanta-ntre femei, Tie-mi plec cu bucurie ochii si genunchii mei. Te cinsteste fericita inima cantand pios Tie, una-nvrednicita a fi Maica lui Hristos. Fata ta straluce unic de smerenie si har, Tu I-ai fost Dumnezeirii leagan, lacrima si-altar. Tot ce-a fost mai sant pe lume pan-la tine-ai intrecut Si-intre toti cei mai din urma, seaman inca n-ai avut. Dumnezeu putea alege si alt drum spre ce-a voit, Dar tu, vas curat curat si unic, I-ai fost cel mai fericit. In toti sfintii-a fost vreo pata osandita-n vreun cuvant, Dar în tine, Preacurata, numai rod din Duhul Sfant. |
#12
|
|||
|
|||
O, iarta-mi, Te rog, Doamne
O, iarta-mi, Te rog, Doamne, atatea rugaciuni prin care-ti cer doar paine si paza si minuni, caci am facut adesea din Tine robul meu, nu eu s-ascult de Tine, ci Tu, de ce spun eu. In loc sa vreau eu, Doamne, sa fie voia Ta, Iti cer, si-Ti cer intruna sa faci Tu voia mea; Iti cer s-alungi necazul, sa nu-mi trimiti ce vrei, ci sa-mi slujesti în toate, sa-mi dai, sa-mi dai, sa-mi dai... Gandindu-ma ca, daca Iti cant si Te slavesc, am drept sa-Ti cer intruna sa faci tot ce doresc... O, iarta-mi felu-acesta nebun de-a ma ruga si-nvata-ma ca altfel sa stau în fata Ta!... Nu tot cerandu-Ti Tie sa fii Tu robul meu, ci Tu cerandu-mi mie, iar robul sa fiu eu. Sa inteleg ca felul cel bun de-a ma ruga e sa doresc ca-n toate sa fie voia Ta. |
#13
|
|||
|
|||
Citat:
Speranta toata a plecat.. Ridica-ti ochii spre Cel Sfant Si roaga-L sa coboare la tine pe pamant. |
#14
|
|||
|
|||
O Om, de Sf Ioan Iacob Hozevitul
O om, ce mari raspunderi ai De tot ce faci pe lume, De tot ce spui in scris sau grai, De pilda ce la altii dai. Caci ea mereu, spre iad, sau rai, Pe multi o sa-i indrume. Ce grija trebuie sa pui In viata ta, in toata Caci gandul care-l scrii sau spui, S-a dus, in veci nu-l mai aduni Si vei culege roada lui, Ori viu, ori mort, odata. Ai spus o vorba, vorba ta, Mergand din gura-n gura, Va n-veseli sau va-ntista Va curati sau va -ntina, Rodind samanta pusa-n ea De dragoste sau ura. Scrii un cuvant: cuvantul scris, Ramane-n urma drum deschis Spre ocara sau slava. Ai spus un cantec, Versul tau, ramane dupa tine, Indemn spre bine, sau spre rau, Spre curatie , sau desfrau, Lasand in inimi rodul sau, De har sau de rusine. Arati o cale, Calea ta In urma ta nu piere, E calea buna, sau e rea Va prabusi, sau va-ntina, Vor merge suflete pe ea, La pace, sau durere. Traiesti o viata, viata ta E una, numai una Oricum ar fi, tu nu uita, Cum ti-o traiesti, vei castiga Ori fericire pe vecie, Ori chin pe totdeauna. O, om ce mari raspunderi ai! Tu vei pleca din lume, Dar ce ai spus prin scris, sau grai, Sau lasi, prin pilda care-o dai, Pe, multi, pe multi, spre iad sau rai, Mereu o sa-i indrume. Daci nu uita : Fii credincios! Cu grija si cu teama Sa lasi in inimi luminos Un semn, un gand, un drum frumos, Caci pentru toate, ‘nendoios, Odata, vei da seama. Amin |
#15
|
|||
|
|||
Cu ce ramai?
Cu ce rămâi din toate Spre câte-n lume-alergi Cu tine-n veșnicie Ce iei să duci când mergi? Cu ce rămâi din banii Pe care-i strângi zgârcit Când moartea o să-ntrebe Tu pentru ce-ai trăit? Ce ce rămâi din câte podoabe cauți și-mbraci Când mulți n-aveau nici zdrențe Ci tremurau săraci? Cu ce rămâi din slava Deșartă ce ți-ai strâns Când o să vină focul! Cu scrâșnete și plâns? Cu ce rămâi din câtă Grăsime-mpovărezi Sau din frumusețea care Gătești și subțiezi? Cu ce rămâi în urma Cumplitului pârjol Când toate-arzând, pleca-vei Sărac, nebun și gol? Când Domnul o să vină Cu slavă sau cu munci Când tot ce-ai azi pieri-va — Cu ce rămâi atunci? |
#16
|
|||
|
|||
Din adevar..
Din adevăr si din iubire îmi fac si patrie si crez În viata mea mai sus ca ele nimic nu vreau să mai asez. Pentru-adevăr îmi dau viata, pentru iubire moartea-mi dau Nimic să nu-mi vreau fără ele, cu ele orisice să-mi vreau. Nici adevărul, nici iubirea nu pot cu nimeni să le-mpart Cu ele-ntregi mă duc oriunde, de ele-n veci nu mă despart. Merg cu-adevărul si iubirea la marginile lumii chiar Dar fără ele, oricine-ar zice, nu pot si nu pot, e-n zadar. Se rupe inima din mine când mi le văd în două stări Decât cu dragostea-mpărtită, mai bine mort pe-a ei cărări Decât cu adevăr fătarnic, mai bine mort cu cel frumos Decât viata cu Satana, mai bine moartea cu Hristos. |
#17
|
|||
|
|||
Cu pleoapele planse de ploaie si vant cu inima arsa si flori de pamant cu mainile-ntinse si palmele reci Te-astept la raspantii de drumuri sa treci Cu buzele goale,cu sufletul gol lovit si ranit,cazut in namol cu lacrimi de frunze crescute din piept asa stau ,Isuse,asa Te astept In leagan de toamna cu arborii uzi cand suiera vantul astept sa m-auzi cu mainile albe atinse de ger purtandu-mi pe umeri povara de cer cu plansul in pleoape si ochi tematori cu bratele pline de zdrente si nori cu inima goala uitata in frig asa vin la Tine,Iisuse, si strig ranit,lovit, batut de vant cu ochii de piatra si maini de pamant asa strig la Tine cu sufletul greu: Iisuse Stapane, Tu esti Domnul meu! |
#18
|
|||
|
|||
Am tot strigat, — de când tot strig îmi e si greu să tot mai spun dar strig, căci stiu că vine ziua să stiti că n-am fost eu nebun. Am tot chemat, — de când tot chem si ură poate că-mi purtati dar chem, căci știu că vine ziua, când veti striga înspăimântati. Am tot mustrat, — de când tot mustru e tot mai gol în jurul meu dar tot nu tac, căci vine ziua cu blestemul lui Dumnezeu. Am tot venit — si tot mai vin să spun că încă mai e har să spun, căci știu că vine ziua cu plâns si tipăt în zadar. Am tot înstiintat — si mai răbdati-mi să vă-nstiintez căci stiu ce-aproape este ziua cu-nfricosatul mortii crez. Veti face si-acum tot ce vreti, cum ati făcut si pân-acum dar scumpul mântuirii pret amar se va plăti cu scrum. |
#19
|
|||
|
|||
Au trecut ca norii anii Vremea i-a mânat spre munti Peste tâmple cern castanii Floarea perilor cărunti. Tot mai mult rămâne-n urmă Si-nainte mai putin, Prin a lumii nouă turmă Esti strein, tot mai strein.. Cei porniti cu tine-odată Pe-al vietii drum, s-au dus, Tu cu zarea-nsingurată Lâncezesti dupa-un apus. - Tot nu vezi nimicnicia Celor după care alergi? Tot nu crezi în vesnicia Locului spre care mergi? - Dacă este după moarte Viata-n care n-ai crezut, Ce vei face-a veci departe Si pe veci de veci pierdut? |
#20
|
|||
|
|||
Cat de parasit esti Doamne In preasfantul Tau Altar Unde Tu-i astepti pe oameni Viata sa-le-oferi in dar Cand si cand doar cate unul Se apropie de Altar De-Ti inalta o rugaciune Si te lasa singur iar Tu singur plangi si azi Hristoase La miez de noapte-n Ghetsimani Iti plang afara ucenicii Inconjurat esti de dusmani Patrunsu-ti-au in casa furii Si-au profanat si-au pustiit Si multi crestini de-ai Tai Hristoase Demult cu dansii s-au unit Ti-e plin de neghina ogorul Si grau-i aruncat si smuls Si multi dintre ai Tai Hristoase De nepasare s-au patruns Ti-s oile pierdute toate Pe multe si pe rele cai Patruns-au lupii intre ele Si dorm adanc pastorii Tai De-ar fi sa vi acuma Doamne Nu-n miez de noapte, ci-n amiazi Din cati ai pus Tu sa vegheze Nu stiu de-om fi vre-o unul treaz |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
De dragul părintelui Teofil | laurastifter | Stiri, actualitati, anunturi | 0 | 31.01.2012 22:22:10 |
|