Oare ma iubeste sotia?

[ciprian_dragne]

Doamne ajuta,
Ce sa fac in situatia urmatoare?
Insurat, un copil. Sotia pare ca nu ma iubeste.
Face multe lucruri impotriva mea. Face mancare sarata potroaca din care cauza am ajuns sa am probleme cu rinichii.
Nu o intereseaza, zice ca daca voi cadea la pat sa nu ma duc la ea sa ma ingrijeasca.
Nu ma pot odihni din cauza unei saltele defecte si nu vrea sa o schimbe pentru ca zice ca nu-i pasa sa rezist.
Vreau sa mentionez ca stam in casa ei, cand m-am insurat gandeam ca ne vom face o casa mai mare impreuna,
dar acum ma tot bate la cap sa ii fac casa, ca barbatul trebuie sa aibe casa lui (conditia asta nu a pus-o cand ne-am luat).
Familia ei da vina doar pe mine pentru situatia creata si nu vrea sa asculte si alta parere decat a ei.
Se tot dau dusi la biserica dar tot asa fac.
Acum l-au invatat si pe copil sa injure de genul "'aia matii si Dumnezeul matii! - scuzati de expresii dar sunt disperat"
Cand indraznesc sa zic ceva ma da afara din casa si dupa ce plec la mama tot ea se plange ca-i e greu cu copilul.
Ii cam place sa spuna minciuni, zice ca ma prefac cu boala mea si alte asemenea, etc
Si eu am inceput sa ma cam satur de situatie si nu ii mai tolerez atitudinea mincinoasa si ridic tonul la ea.
O face pe mama "scroafa" pentru ca e batrana si bolnava si nu se prea poate deplasa, din care cauza casa ei e cam neingrijita.

Nasul de cununie zice ca sa tac din gura, caci pacea e mai importanta decat adevarul.
Dar totusi sanatatea nu e de tacut din gura! Ca am ajuns la 60 de kilograme (la 40 de ani), toti ma intreaba ce am si numai rudele ei se fac ca nu observa.

Va rog dati-mi si mie un sfat. Asa mare pacat de copil!

Doamne ajuta si Dumnezeu sa va dea mai multa minte decat mie in recomandari.

La multi ani pentru 2014, Ciprian

[AlinB]

Dar tu nu prea mergi pe la biserica, asa e?

[ciprian_dragne]

Merg mai des decat sotia mea. De cele mai multe ori cand mergem impreuna la biserica eu sunt cel cu initiativa si cu indemnul sa mergem.
Pot sa recunosc ca nu tin toate posturile de peste an si m-am spovedit cam o data pe an.
Cea mai mare vina pentru ca nu mergem in toate duminicile la biserica este tot sotia, care se cam codeste mereu, se vaita ca e obosita, cand vine la slujba apare doar la sfarsit, nu-i place sa stea la toata slujba.

La Multi Ani de Sf. Vasile!

Doamne ajuta!

[tabitha]

La mulți ani ! și să dea Domnul un An mai bun.

Cam dificilă situația. E trist dacă soților nu le pasă unul de altul. Ar trebui să faci ceva ca să se schimbe. Poate să îi explici mai bine de ce nu poți să mai tolerezi anumite situații, cum ar fi cea cu mâncarea sărată, cu salteaua defectă, și nu în ultimul rând, cu insultele în familie.

Citește când poți - 40 zile ar fi indicat - Acatistul Maicii Domnului - Bucuria tuturor celor necăjiți. http://www.crestinortodox.ro/acatist...iti-67073.html

Roagă-te Maicii Domnului să te țină sub Sfânt Acoperământul ei. Doamne ajută!

[ciprian_dragne]

Speram ca la acest forum sa pot primi raspunsuri si de la preoti, parinti cu mai mult har decat noi.

Credeti ca n-am incercat? La ce intelegere mai pot spera sau la cata compasiune de la cineva care-mi raspunde de genul: "Atunci cand o sa cazi la pat sa nu vii la mine sa te ingrijesc!"
Sau ca nu e adevarat sau ca spun minciuni, etc. Chiar daca tac asa cum vrea ea, cand mergem pe la rudele ei, nemijlocit vine si situatia de a sta la masa cu ei, si atunci evident ca le spun ca tin regim si etc si nu pot manca decat fara sare; evident ca apare situatia sa fiu chestionat despre situatia mea de sanatate si daca ma apuc si povestesc tot ea e cea care se supara.

- De ce oare se mai vaita o femeie ca-i cade tavanul in cap daca si-a distrus singura stalpul casei?

De aia zic, daca se tot preface ca nu e nimic, niciodata nu cred ca lucrurile se vor mai imbunatatii intre noi. Si e din ce in ce mai rau...Vorba aia, pe omul care nu vede ce rau face si nu vrea sa se schimbe cu adevarat, nu-l poti schimba cu forta! Schimbarea trebuie sa plece dinauntru lui, adica din inima lui.

Sanatos si fericit nu ma pot preface! Rugaciunile par ca nu-mi sunt de prea mult ajutor.
Am sa ma rog in continuare pentru a gasi o cale de a fi mai bine. Dar deja am 4 ani de cand mi-au cedat rinichii prima data si de atunci tot fac 2-3 blocaje renale bilaterale pe an. (regim complet fara sare, zero sare adica, n-am reusit sa tin decat in perioadele cand am fost mai mult timp plecat de langa sotie!).

Am ajuns sa ma gandesc ca sacrificiul pe care-l fac in casnicia asta nu merita? Femeia mea nu merita...Ce sa fac oare?
Dumnezeu nu-i salveaza pe toti cei care merg la biserica! Multi mai suntem pe aici doar de umplutura! Va veni o vreme cand Dumnezeu va taia in carne vie cu coasa (sau pentru treaba asta va trimite pe altul, pe celalalt adica, caci nimic nu se intampla fara voie de la Dumnezeu, nici macar faptele Diavolului).

Am inceput sa raresc vizitele la rudele ei tocmai ca nu vor sa admita si nu pot sa inteleaga situatia starii mele de sanatate. Evident ca acest lucru supara.
Cand il duc pe copil la socrii caut sa plec cat mai repede inapoi fara a lua masa cu ei. Evident ca acest lucru supara.
Intotdeauna de cand mi s-a intamplat sa am probleme cu rinichii am regretat orice moment de slabiciune cand am facut cateva concesii relativ la acest lucru, adica de a manca cat de cat chiar daca nu e regim strict.

- De ce trebuie sa se supere altii mai mult decat mine pentru starea mea de sanatate? Unde e compasiunea? Evident ca cineva s-a apucat sa-si ascuta sabiile, caci Dumnezeu n-a venit pe pamant inca ca sa aduca Pace, mai intai ne-a adus Adevarul. Si adevarul este cel mai greu de acceptat.

Cunoaste cineva un duhovnic cu har in zona Bucuresti?

Doamne ajuta.

[tabitha]

În prealabil postat de ciprian_dragne

Vorba aia, pe omul care nu vede ce rau face si nu vrea sa se schimbe cu adevarat, nu-l poti schimba cu forta! Schimbarea trebuie sa plece dinauntru lui, adica din inima lui.

Vezi că aici ți-ai răspuns singur la dilema. Trebuie să ajungi la inima ei.

Sanatos si fericit nu ma pot preface! Rugaciunile par ca nu-mi sunt de prea mult ajutor.

Atunci adaugă și postul, fapte bune, milostenie și poate că sunt mai bine primite.

Am ajuns sa ma gandesc ca sacrificiul pe care-l fac in casnicia asta nu merita? Femeia mea nu merita...Ce sa fac oare?
Dumnezeu nu-i salveaza pe toti cei care merg la biserica! Multi mai suntem pe aici doar de umplutura!

Ce fel de vorbe sunt astea ?!
(btw, cred că unii merg la biserică din simplă rutină, au cam pierdut sensul..)
Nu e bine să te hazardezi în asemenea cugetări când ești într-o stare negativă.
Dumnezeu are grijă și de tine, să nu te îndoiești de asta.

Cunoaste cineva un duhovnic cu har in zona Bucuresti?

Doamne ajuta.

Până să ajungi la un părinte cunoscut cu har, ar trebui să nu mai pierzi vremea și să mergi la părintele de la parohia ta.
Dacă ceri cu stăruință, te rogi cu adevărat și mai și postești cum se cuvine îți va da Dumnezeu îndrumare și tămăduire și prin el.

Doamne ajută!

PS: poți să încerci să ajungi la părintele Ciprian de la Măn. Sihăstria, care vine din când în când la București - la paraclisul de lângă Catedrala Mântuirii Neamului - vis a vis de Hotel Marriott.
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...t=13084&page=2

În prealabil postat de Elenaalexa

Stiu ca Parintele nu refuza pe nimeni, dar ca sa aflati cand il puteti gasi cred ca cel mai bine este sa sunati pe doamna de la pangarul Paraclisului, la 0727278789 sau 0722275200 .
Doamne ajută!

PPS : și poți să mai citești și aici despre alți părinți deosebiți, din București.
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...ead.php?t=7087

[ciprian_dragne]

Asta cu duhovnicul meu e alta problema.
Doar pentru ca parintele meu duhovnic se cunoaste cu nasul meu de cununie dinainte de mine, ii da acestuia dreptate ca "pacea e mai importanta decat adevarul"
- Unele adevaruri atat de implacabile ca cel ca mi-e recomandat de medici sa nu mananc decat regim strict nu are sa-l mai stearga nimeni.
- Adevaruri cum ca asa sunt tratat de ea si de familia ei (ca ma prefac si etc) nu are sa le mai stearga nimeni si se pare ca ei nici nu vor asta.
- Nu ma cunosti indeajuns ca sa spui ca nu am staruit destul pe langa duhovnicul meu (si al ei, al sotiei).
- Ii iert mult mai multe decat e dispusa ea sa-mi ierte.
- Trebuie sa recunosc ca pentru mine acum femeia mea e o dilema, nu stiu cum sa mai ajung la inima ei, si de fapt nici nu stiu daca mai vreau.
- Pot sa recunosc ca nu tin toate posturile, dar tin mai multe posturi decat ea. Si de cand mananc regim, chiar ca am rarit-o cu carnea mai de tot.
- Fapte bune: am facut de zeci de ani si fac inca voluntariat pentru persoane nevoiase, copii care nu-si permit excursii, etc, lucruri de care sotia nu vrea sa auda si careia le este straina cu desavarsire. Fac voluntariat in excursii de ecologizare pe munte. As dosi sa fac mai multe pelerinaje, dar tot de neacceptul ei ma lovesc. N-a vrut niciodata sa mergem in pelerinaj impreuna.

[tabitha]

În prealabil postat de ciprian_dragne

- Nu ma cunosti indeajuns ca sa spui ca nu am staruit destul pe langa duhovnicul meu (si al ei, al sotiei).

Nu cred că am spus asta, ci doar vroiam să subliniez că și un părinte "de cartier" îți poate fi folositor.

- Trebuie sa recunosc ca pentru mine acum femeia mea e o dilema, nu stiu cum sa mai ajung la inima ei, si de fapt nici nu stiu daca mai vreau.

Aici cred că este problema ta #1 - aceea că nu știi dacă mai vrei sau nu să ai de soție asemenea persoană.
Încă o dată, eu aș zice să nu deznădăjduiești. Este o încercare pe care sigur o vei trece, cu multa voință și stăruință.

Apropo. La urma urmei, dacă mâncarea e foarte importantă pentru tine, de ce nu-ți gătești singur așa cum vrei și cum ai nevoie pentru regimul tău?

As dosi sa fac mai multe pelerinaje, dar tot de neacceptul ei ma lovesc. N-a vrut niciodata sa mergem in pelerinaj impreuna.

Soțul meu nu merge mai deloc la biserică, în pelerinaje nici atât.
Dar asta nu mă împiedică să merg singură, și să mă simt bine și așa. :)

[tabitha]

"Când știi că ai rănit atât de mult o persoană și ea tot se întoarce la tine, te iubește din tot sufletul. Chiar dacă nu a trecut peste, chiar dacă încearcă să uite tot ce s-a întâmplat și-ți acordă timp să îi recapeți încrederea.. asta e iubirea adevarată. Suportă orice."

[ciprian_dragne]

În prealabil postat de mirela.t

"Când știi că ai rănit atât de mult o persoană și ea tot se întoarce la tine, te iubește din tot sufletul. Chiar dacă nu a trecut peste, chiar dacă încearcă să uite tot ce s-a întâmplat și-ți acordă timp să îi recapeți încrederea.. asta e iubirea adevarată. Suportă orice."

Nu cred ca ai citi bine toata discutia Mirela, nu ea s-a intors la mine, ci eu m-am intors la ea!
Cred ca unele femei asa au ajuns ele, sa traiasca doar pentru ai tortura si distruge pe barbati. Si constat ca sotia mea e una dintre ele.

Si suportatul asta are o limita. Oare cat o mai putea inima sa rabde? Ca rabdarea nu e infinita nici la Dumnezeu, dar barem la oameni.