Cele OPT EREZII ale "FERICITULUI" AUGUSTIN, ERETICUL

[Igor_Paslusnik]

În timpul monofizitismului, TOATĂ(!!!) Biserica, toată Ortodoxia, ORTODOXIA era în erezie! Era eretică. TOT creştinismul de pe pământ.

NU MAI EXISTA absolut nici un creştin pe pământ, nici în Apus, nici în Răsărit. Toţi erau eretici. Nici unu singur, înafară de Maxim.

Maxim spunea: scuipaţi pe jos Împărtăşania că e de la diavol. Scuipaţi jos împărtăşania şi călcaţi-o în picioare. Hristos are două lucrări şi două voinţe! Nu o lucrare şi o voinţă. Erezia monofozită nu are taine, nu are har, scuipaţi pe jos împărtăşania, ca să vă mântuiţi !

Şi aşa, Maxim a fost arestat de 8 ori, în decurs de peste 30 de ani, cât a stat toata, întreaga Biserică în erezie. Toată Ortodoxia ! A fost trimis în 3 locuri în exil. Şi rechemat ca să-şi schimbe mărturisirea şi atitudinea. Şi mai cu putere vorbea de fiecare dată împotriva monofizitismului ! Şi mai viu ! De se mirau cu toţii !

Timp de peste 30 de ani, el, Maxim, a fost singurul(!!!) creştin de pe pământ. El, Maxim, şi 2 ucenici ai lui, apropiaţi.

Nu spun că eu sunt ca Sfântul Maxim Mărturisitorul, că sunt foarte mulţi teologi greci şi ruşi, care atrag atenţia Sfintelor Sinoade ale Bisericilor Autocefale, să nu mai pomenească pe Augustin, că e eretic.
Dar cred că sunt alte interese la mijoloc, altfel nu îmi explic de ce un eretic a fost introdus de la bun început în calendare şi mai ales că a rămas deja de peste 30 de ani în calendare, din 1982, de când a fost băgat în calendare, ereticul Augustin.

Nu sunt eretic, nu sunt sectar !
Nu sunt împotriva Bisericii, tocmai pentru că îmi iubesc foarte mult Biserica, de aceea studiez şi cercetez, sunt absolut fascinat de Teologie, de studiul Patristic şi Biblic, cu cât aprofundez mai mult, şi iubesc mai mult, şi mă smeresc mai mult, aşa după puterea mea cea slabă, cu atât totul devine mai frumos, mai limpede, mai adânc, mai înalt, în toate direcţiile, parcă se deschid orizonturi şi parcă se ridică ceaţa şi vezi minunile... E inexplicabil.

Vă rog să mă iertaţi dacă v-am smintit, eu îmi susţin teologumena, că Augustin este eretic, dovedind scriptic, palpabil, dogmatic, biblic, că Augustin are cel puţin 8 erezii.

Degeaba se spune şi despre alţi sfinţi că au erezii. Este eroare. Nimeni, nici un Sfânt, nu mai are erezii, afară de Augustin, care nu e sfânt, slavă Domnului.

Voi sunteţi liberi, să credeţi şi să faceţi ce vreţi, nu eu vă judec, Hristos o să vă judece. Şi sfinţii Lui. Şi pe mine şi pe voi.

Vă spun doar că Biserica Creştină, nu cinsteşte un sfânt, ci un "fericit", cu un motiv bine întemeiat: tocmai că nu e sfânt. Dar ce-i?

Şi spun clar, cu adânc de iubire de la Dumnezeu şi limpezime în cuvinte şi gândire, Augustin, nu are ce căuta în pleiada Sfinţilor lui Hristos, Augustin este rudenia satanei, este unealta diavolului. Datorită lui Augustin s-a separat Apusul de Răsărit, datorită ereziilor lui Augustin, Apusul, azi, e mort. Bisericile din Apus sunt goale, secularismul s-a născut şi a plecat din Apus; din locurile unde nu a mai fost harul Sfintei Liturghii; pentru că Apusul nu a mai avut Sfintele Taine, har, Sfântul Duh, nimic bun; Închiziţia, cruciadele, predestinaţia. Revoluţia Franceză, emanciparea feminină; războaiele mondiale; protestantismul; neo-protestantismul; evoluţionismul; ateismul; TOTUL, ca rădăcină, a plecat din nebuniile lugubre şi sinistre, ale slujitorului diavolului şi îngerilor lui, Augustin de Hipponia, prăznuit ca "fericit", de Biserică, nu ca sfânt. Din Apusul, care nu şi-a mai dezvoltat teologia, decât prin prisma învăţăturilor lui Augustin, a venit tot întunericul care există azi pe pământ. Şi e foarte greşit, ce se întâmplă azi în Apus. Foarte greşit. Total lipsit de Dumnezeu. Şi toate acestea, sunt o reacţie. O consecinţă. Datorită unui "ceva" ce a fost şi din care a ieşit şi a rezultat ce e azi în Occident, în Apus. Nebuniile toate, lipsite de Dumnezeu. Şi vin şi spre noi, cu viteză nemipomenită.

Propun Sfintei Biserici, prin Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, să scoată din calendarul ei, pe ereticul Augustin, datorită căruia, Doamne fereşte, nu numai că e toată nebunia de azi de pe pământ, dar prin învăţăturile lui, va veni şi antihristul.

Iertare din nou, dacă am smintit, dar rămân întărit pe ce am spus, că ştiu şi simt că e de la Dumnezeu ce spun, şi nu, Biserica nu e în erezie, că a pus titlul de "fericit", unui eretic, cerându-i rugăciunile, şi nu a pus numele "sfânt" lui Augustin, spun doar că Biserica se află în primejdie. Mare primejdie.
Că unui fericit putem să cerem rugăciunile, mama şi tata nostru, duhovnicul adormit în Domnul, un trăitor la care avem evlavie, sau alt cunoscut, sau un om necanonizat încă de Biserică, da, ce e greşit? Îi putem numi fericiţi pe foarte mulţi. Dacă noi credem că e în Ceruri, îi putem cere rugăciunile, ne rugăm pentru el, fericit fiind, sau dacă credem că e în iad, cerem Domnului să îl scoată de acolo, căci Biserica poate să facă acest lucru. Sau un om cu viaţă sfântă pentru noi, dar necanonizat, putem să-i alcătuim propriile noastre rugăciuni şi laude, acelui suflet nobil şi să îl pomenim chiar şi pe pomelnicul nostru personal, deci pe calendarul nostru personal. Dar nu în Calendarul Bisericii. Deci ce face Biserica, nu e greşit, dar Biserica e la marginea prăpastiei. E în cumplită primejdie. Primejdie de erezia cea mai mare a tuturor secolelor: ecumenismul. Foarte posibil, ca ecumenismul, la fel ca tot întunericul ce a venit până acum, datorită lui Augustin, la fel şi ecumenismul, să vină tot datorită lui Augustin. Strecurat cu minciuna, ca şarpele în Rai, să ne spună să mâncăm din fructul oprit. Of, Doamne, ai milă de turma Ta cea mică şi ne miluieşte.

Deci n-am cum să fiu împotriva Bisericii, fiindcă ce face Biserica e perfect normal, să ceară rugăciunile unui "fericit", problema ar fi atunci când l-ar numi sfânt, el fiind eretic. Dar câtă vreme, îl numeşte fericit, e bine. Fericit poate fi şi bunicul nostru ce a trăit curat şi minunat, îi putem cere rugăciunile, şi îi putem alcătui un acatist. Evlavia e o virtute, nu e nimic greşit în ea.

Să rămânem în Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie, şi în tâlcuirile şi învăţăturile Sfinţilor Părinţi, să luptăm cu întunericul care caută să ne stingă iubirea şi să ne piardă prin erezii şi patimi şi alte şiretlicuri, şi cu rugăciune multă, cu luptă, silinţă, voinţă, şi rugăciunile Preacuratei, şi ale tuturor Sfinţilor, să ne mântuim.

Post binecuvântat pe mai departe. Iertaţi-mă.

[stefan florin]

În prealabil postat de Dalian

Frate drag Daniel_Ortodox, tu propovăduiesti că Biserica îi cinstește pe ereticii din iad?
Asta cam miroase putin a teologie sectara.

unde se afla acum Augustin, doar Dumnezeu stie!

[Dalian]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Eretic fiind şi Augustin, cum am dovedit, se află în iad.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Augustin este eretic, dovedind scriptic, palpabil, dogmatic, biblic.

Ce face Biserica e perfect normal, să ceară rugăciunile unui "fericit",

Zici ca e normal să fie cerute rugăciunile unui fericit eretic din iad?

[catalin2]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

În timpul monofizitismului, TOATĂ(!!!) Biserica, toată Ortodoxia, ORTODOXIA era în erezie! Era eretică. TOT creştinismul de pe pământ.
NU MAI EXISTA absolut nici un creştin pe pământ, nici în Apus, nici în Răsărit. Toţi erau eretici. Nici unu singur, înafară de Maxim.

Daca ai citit despre Sfantul Maxim, acolo scria si despre Sfantul Papa Martin. In al doilea rand e vorba de monotelism (o singura vointa). Biserica apuseana nu impartasea monotelismul, doar Constantinopolul. http://ro.wikipedia.org/wiki/Maxim_M%C4%83rturisitorul

Nu sunt împotriva Bisericii, tocmai pentru că îmi iubesc foarte mult Biserica, de aceea studiez şi cercetez, sunt absolut fascinat de Teologie, de studiul Patristic şi Biblic, cu cât aprofundez mai mult, şi iubesc mai mult, şi mă smeresc mai mult, aşa după puterea mea cea slabă, cu atât totul devine mai frumos, mai limpede, mai adânc, mai înalt, în toate direcţiile, parcă se deschid orizonturi şi parcă se ridică ceaţa şi vezi minunile... E inexplicabil.

De fapt, dupa parerea mea, iti creste si mai mult mandria si asta te face sa crezi ca esti mai intelept ca Biserica si sa nu mai vezi bine adevarul.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Dar cred că sunt alte interese la mijoloc, altfel nu îmi explic de ce un eretic a fost introdus de la bun început în calendare şi mai ales că a rămas deja de peste 30 de ani în calendare, din 1982, de când a fost băgat în calendare, ereticul Augustin.

Raspunsul e simplu: tu te inseli si Biserica are dreptate. Dar tu, din cauza mandriei, nici macar nu ai luat in calcul aceasta varianta evidenta.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Degeaba se spune şi despre alţi sfinţi că au erezii. Este eroare. Nimeni, nici un Sfânt, nu mai are erezii, afară de Augustin, care nu e sfânt, slavă Domnului.

Nu cunosti foarte multe. majoritatea celor de pe forum stiu de apocatastaza la Sf. Grigorie de Nyssa. http://www.sfantulvasile.ro/sf-grigorie-de-nyssa/
Cine spune ca sfintii au fost fara greseala cad in idolatrie, facand sfintii infailibili, ca Dumnezeu. Diferenta intre un eretic si un sfant care a sustinut o greseala dogmatica este smerenia. Ereticii s-au impotrivit adevarului, chiar cand l-au aflat, sfintii au facut-o din nestiinta.

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Iertare din nou, dacă am smintit, dar rămân întărit pe ce am spus, că ştiu şi simt că e de la Dumnezeu ce spun, şi nu, Biserica nu e în erezie, că a pus titlul de "fericit", unui eretic, cerându-i rugăciunile, şi nu a pus numele "sfânt" lui Augustin, spun doar că Biserica se află în primejdie.

Iar scrii fara sa te informezi. Fericitul e tot sfant, e numit asa doar pentru ca are si greseli dogmatice. Citez: "Fericit: este un apelativ folosit uneori pentru Sfinții a căror operă teologică nu întrunește integral acordul Bisericii, precum Fericitul Augustin de Hippona. Distincția de sorginte romano-catolică între Sfinți (sancti) și Fericiți (beati) nu se face însă cu rigurozitate în Biserica Ortodoxă, asfel că apelativele de Sfânt și Fericit tind să fie considerate echivalente și să fie folosite alternativ (ex: Sfântul/Fericitul Ieronim)."
Nu Biserica se afla in promejdie, ci tu, nu spun asta ironic. Ti-am scris aceste lucruri si cand erai Daniel. Dar nu e nimic pierdut, am incredere in tine.

[Lucian008]

Igor, Daniel, Emilian... si ce alte personalitati mai poate mintea ta inventa... am si eu doua intrebari. Bine trei.
1. Este posibil ca tu sa te inseli si ca Biserica sa aiba dreptate?
2. Este posibil sa ai probleme ce ar putea avea nevoie de tratament medical? (nu este o intrebare tendentioasa)
3. Ai luat in calcul pana acum cele doua posibilitati de mai sus si le-ai analizat?

[Lucian008]

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Degeaba se spune şi despre alţi sfinţi că au erezii. Este eroare. Nimeni, nici un Sfânt, nu mai are erezii, afară de Augustin, care nu e sfânt, slavă Domnului.

Afirmatia asta nu lasa loc de interpretari. Ce faci daca iti demonstrez cu citat ca gresesti si ca exista Sfinti cinstiti de Biserica si care au invataturi eretice?

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de catalin2

Daca ai citit despre Sfantul Maxim, acolo scria si despre Sfantul Papa Martin. In al doilea rand e vorba de monotelism (o singura vointa). Biserica apuseana nu impartasea monotelismul, doar Constantinopolul. http://ro.wikipedia.org/wiki/Maxim_M%C4%83rturisitorul

1. Monotelism, ai dreptate, m-am gândit la monofizitism. Greşeala mea.
2. Dar erezia monotelită era şi în apus, gândeşte logic, frăţior, altfel, nu aduna Sfântul Martin, Patriarhul Romei, sinodul de la Lateran în 649, să combată erezia monotelită, dacă nu exista erezia monotelită în apus, logic, nu? Fi mai atent, te rog.
3. Iar când mai dai trimiteri la wikipedia, dă trimiteri la wikipedia ortodoxă, e mai amplă. http://ro.orthodoxwiki.org/Maxim_M%C4%83rturisitorul
4. Iar "papa", care înseamnă părinte, tată, este dat Patriarhului, cu titlul onorific. Nu înseamnă că trebuie să numim Patriarhii "Papi", Patriarh este exprimarea corectă, ortodoxă, altfel, atribuim unuia sau câtorva mai multe merite, faţă de ceilalţi Patriarhi. Şi asta nu-i creştineşte. Toţi Patriarhii sunt egali şi ei ştiu asta. Ori spui Patriarhi la toţi, ori spui Papi la toţi, nu numai la unu.
Înainte de Marea Schismă, pe bună dreptate se numea la Roma, Patriarhul Romei, patriarhi ai Romei, care sunt şi câţiva Sfinţi. După căderea apusului în erezii, Patriarhul Romei, devine Patriarhul apostat, eretic şi schismatic al Romei, în Licenţa "Ereziile romano-catolice", în exprimare oficială, este numit doar Patriarhul Romei de după 1054, în semn de respect pentru demnitatea lui de fiinţă umană, totuşi. Preferam totuşi, în exprimare oficială, Patriarhul eretic al Romei. Deşi şi titlul de Patriarh, la toţi patriarhii, este onorific, ei fiind tot episcopi, şi ei ştiu asta de asemenea. Dar pentru funcţia administrativă ce o au în plus, sunt numiţi Mitropoliţi şi Patriarhi. După anul 1054, în Ortodoxie, se evită denumirea de "papă", fiind folosit doar cel de Patriarh, chiar şi în amintirea "papilor" din apus, înainte de căderea apusului de după 1054, tocmai pentru a se evita confundarea termenului care după cădere, apusul la autoînsuşit, violând pe nedrept folosirea terminologiei de "papă", pentru susţinerea ereziei primatului papal, la fel cum au violat pe nedrept termenul "romano-catolic".

În prealabil postat de catalin2

De fapt, dupa parerea mea, iti creste si mai mult mandria si asta te face sa crezi ca esti mai intelept ca Biserica si sa nu mai vezi bine adevarul.

Da, frăţior iubit, iartă-mă. Ştiu că sunt mândru, mă lupt cu mândria. Nu am spus că sunt smerit, ci spun că sunt mândru. Sunt vai de capul meu. Dacă Sfântul Apostol Pavel se numeşte pe sine, cel dintâi dintre păcătoşi, eu atunci ce sunt? Doamne, ai milă de mine. Să te rogi, să mă pomeneşti, frăţior, că dacă mor, nu pot merge în Rai, fiindcă sunt vrednic de iad.

În prealabil postat de catalin2

Raspunsul e simplu: tu te inseli si Biserica are dreptate. Dar tu, din cauza mandriei, nici macar nu ai luat in calcul aceasta varianta evidenta.

N-am spus că Biserica nu ar avea dreptate. Spun doar să fie atentă, Biserica, care suntem noi, să fie atentă să nu cadă în ereziile augustiniene. Că dacă Sfântul Sinod cade în ereziile augustiniene, cele 8 exprimate, există Sfânta Neascultare. Şi sincer, eu nu vreau schismă în Biserică. Destule tulburări au fost la ruşi. Ajunge.
Cât despre mine, pomeneşte-mă, că sunt vrednic de iad, din cauza mândriei, cum bine spui şi de nimic nu am fost vreodată vrednic, decât de iad. Nici să respir nu sunt vrednic, la câte păcate fac şi ce mult supăr pe Dumnezeu, în fiecare zi, vai mie, preaspurcatului... Vai mie... Pomeneşte-mă şi iartă-mă.

În prealabil postat de catalin2

Nu cunosti foarte multe. majoritatea celor de pe forum stiu de apocatastaza la Sf. Grigorie de Nyssa. http://www.sfantulvasile.ro/sf-grigorie-de-nyssa/
Cine spune ca sfintii au fost fara greseala cad in idolatrie, facand sfintii infailibili, ca Dumnezeu. Diferenta intre un eretic si un sfant care a sustinut o greseala dogmatica este smerenia. Ereticii s-au impotrivit adevarului, chiar cand l-au aflat, sfintii au facut-o din nestiinta.

Greşit!
Eram sigur că te referi la "apocatastaza" Sfântului Grigorie de Nyssa. Aici nu îţi permit. Gata. Acuzi un Sfânt al Bisericii de erezie? Nu îţi permit!
Deci te rog frumos să îmi dai texte reale, cu trimiteri la PG sau PL, sau alte surse de bibliografie serioase, cu pagină, citate exacte, nu trimiteri de pe net. Să fim clar înţeleşi. Că ales sunt copilării, articole fără autor, fără bibliografie cu pagini, surse, etc. Texte reale din care reiese că Sfântul Grigorie de Nyssa, ar spune că dracii se mântuiesc.
Ce mi-ai dat de pe net, articolul acela, spune că Sfântul Grigorie de Nyssa a spus: răul va avea un sfârşit". Şi apoi spune că Biserica a respins apocatastaza.
Stai puţin frate, că acolo nu-i apocatastază. Autorul articolului, poate să facă altceva, că-i este somn, sărăcuţul, dar nu să acuze pe Sfântul Grigorie de Nyssa, un titan al Creştinismului de apocatastază. Autorul articolului e foarte obosit, a aruncat în fix ultimele două rânduri, e gogoaşă cât capul lui de mare şi sminteşte pe cei mici, care citresc şi iau de bun ce elucubraţii spune el acolo.
Să fim clar înţeleşi când spui: "răul va avea un sfârşit", NU este erezia apocatastazei ! Limpede ! Păi în Împărăţia Cerurilor va mai exista răul? Normal că va avea un sfârşit. Sfârşit de unde? Unde se va sfârşi răul? Din turma lui Hristos, dintre sfinţii Lui. În Rai, este odihnă, este bucurie, desfătare, este BINELE, acolo răul, ce l-au trăit aici pe pământ, sfinţii, nu îl vor mai trăi acolo. Acolo răul va avea sfârşit. Nu vor mai fi ispite, cum a fost în Rai, înainte de câderea lui Adam. De ce? Pentru că firea umană, a dobândit cunoştiinţa binelui şi răului, prin consumarea fructului oprit, şi neascultarea de Dumnezeu. Şi din al doilea motiv, nu vor mai fi ispite în Împărăţia Cerurilor, pentru că acolo vom fi îndumnezeiţi, prin Hristos.
Deci nici pomeneală de răutate în Împărăţia Cerurilor. Iadul "cel gătit diavolului şi îngerilor lui" cum ne spune Hristos, la Matei, da? Cei din Împărăţia Cerurilor, nu vor mai avea contact cu iadul, cu răul, căci, vedem la săracul Lazăr, dreptul lui Dumnezeu, Lazăr, care odată ajuns în sânul lui Avraam, nu vedea pe bogatul care se chinuia în iad. Dar bogatul îl vedea. Sfântul Isaac Sirul spune că Raiul şi Iadul, au fost, sunt şi vor fi pline de Iubirea lui Dumnezeu, doar că pe cei din iad, tocmai asta îi va arde, Iubirea lui Dumnezeu. De aceea cei din iad văd Raiul, pentru că totul va fi plin de iubire şi de har, dar pe ei tocmai asta îi va chinui, iubirea. Cum că au putut să creadă şi să accepte cea numită "ortodoxia", adică creştinismul adevărat, dar nu au vrut, s-au răzvrătit, li s-a dat mii şi mii de şanse, în decursul vieţii lor să fie creştini, şi să nu fie eretici, păgâni, hinduşi, atei, etc., dar nu au vrut, nu le-a păsat, nu s-au interesat, au ponegrit, au negriat, au judecat, au urât pe creştinii adevăraţi.
Deci de asta cei din iad văd pe cei din Rai, pentru că se vor alfa efectiv în lumină, în iubire, în har, în slava lui Dumnezeu, iar asta îi va chinui. Iar cei din Rai, nu vor vedea pe cei din iad, pentru că ei, cei din iad, înauntrul lor, înauntrul esenţei lor, al fiinţei lor, al persoanei lor create, vor fi în întuneric, în chin, vor urâ pe Dumnezeu şi pe aproapele, vor fi veşnic răzvrîtiţi şi veşnic nemulţumiţi. Ăsta va fi chinul lor veşnic. Iadul deci este un loc, unde Dumnezeu îi va aduna pe toţi aceştia, iad care iniţial a fost gătit, cum spune Hristos "diavolului şi îngerilor lui" şi care în întuneric fiind, zice la pilda săracului Lazăr, câ între cei din iad şi din Rai, este o prăpastie de netrecut, şi adunaţi acolo fiind, aşa se vor chinui. Singuri se vor chinui. Nu îi vor chinui dracii în cazane cu smoală, ci ei ca esenţă, se vor chinui. Că zice Psalmistul David: "şi de mă voi coborâ la iad, Tu acolo eşti". Deci vor fi chinuiţi de ura lor, de neiubirea lor, se vor autochinui, veşnic, cu toţii. De aceea mai spune Scriptura că "Împărăţia Cerurilor e înăuntrul nostru". Deci şi iadul e înăuntrul nostru. Şi cum Împărăţia Cerurilor se poate trăi încă de aici de pe pământ, la fel şi iadul, se trăieşte şi se dobândeşte încă de aici de pe pământ. Şi trăit în veşnicie, ca o continuare.
Înţelegi, frăţior? Fi mai atent de acum, când faci acuzări la adresa Sfinţilor, precum Sfântul Grigorie de Nyssa. Că toţi au acelaşi glas, al Duhului Sfânt, şi noi, prin ei, la fel.
Fi foarte atent, că poţi cădea foarte uşor în ispite. Ispitele, mai ales în vremurile astea, sunt tot mai mari. Dar se pot birui. Slavă Domnului.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de catalin2

Iar scrii fara sa te informezi. Fericitul e tot sfant, e numit asa doar pentru ca are si greseli dogmatice. Citez: "Fericit: este un apelativ folosit uneori pentru Sfinii a căror operă teologică nu întrunete integral acordul Bisericii, precum Fericitul Augustin de Hippona. Distincia de sorginte romano-catolică între Sfini (sancti) i Fericii (beati) nu se face însă cu rigurozitate în Biserica Ortodoxă, asfel că apelativele de Sfânt i Fericit tind să fie considerate echivalente i să fie folosite alternativ (ex: Sfântul/Fericitul Ieronim)."
Nu Biserica se afla in promejdie, ci tu, nu spun asta ironic. Ti-am scris aceste lucruri si cand erai Daniel. Dar nu e nimic pierdut, am incredere in tine.

Greşit. Sfântul nu e tot una cu fericitul. Să-ţi intre bine în căpşor.
Nu eşti tu de vină, iei şi tu ce prostii le debitează minţile altora, de la prea multă odihnă sau prea multă oboseală. Scriu articole, fără binecuvântare, fără rugăciune, etc.
Deci prea-fericitul Daniel, e Prea-sfântul Daniel, Patriarhul României? Prea-beatificatul? Vezi ce prostii spui? Te faci de ruşine, frăţior iubit şi nu vreau să fiu eu ăla care te face de ruşine, dar dacă trebuie, fac şi asta, mustrarea trebuie să fie şi în public, conform Scripturii, spre îndreptare.
Citatul tău e o teologumenă. Teologumenele, sau părerile teologice, pot fi uneori nişte prostii mari cât casa. Nu e dogmă. Nu e verset Scripturistic, nu e citat al Sfinţilor Părinţi. Clar, iubite frăţior? Să ai grijă, mare grijă.
Nu mai da exemple cu "sancti" şi "beati", că latina-i vai şi-amar de ea limbă. Praf şi pulbere. Cea mai săracă limbă de pe pământ, în sensuri, în traduceri, etc. Şi limba greacă veache, e cea mai bogată limbă de pe pământ, declar ce spun lingviştii, nu ce spun eu, ne-a spus părintele de greacă şi latină în facultate, nu vorbesc de pe pereţi.
Vai şi-amar de ei "romano-catolici", cu beatificările şi sfinţii lor falşi. Vai şi-amar de ei. Iadul ei îl încep şi îl trăiesc încă de aici de pe pământ. Neiubirea lor şi mândria lor grosolană, bădărană şi nesimţită.
Deci frate, da, şi eu mă aflu în pericol, la fiecare ispită ce o primesc şi mai ales că în multe ispite cad. Şi mă trezesc când am săvârşit păcatul. De aceea ne spune Hristos: "rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită." Nu spune că dacă ne rugăm, nu vor mai fi ispite. Nu, vor fi. Pentru că prin suferinţă vine mântuirea, cum am spus şi în alt topic. E valabil. Ci spune ca să ne rugăm, ca să nu cădem în ispită. Adică să putem birui ispita.
Deci sunt şi eu, şi Biserica este în primejdie. Dacă va numi sfânt pe ereticul Augustin, e în primejdie. Da, şi nu am spuso eu primul, ci părintele Ioannis Romanides, înaintea mea. Datorită lui Augustin e fericit, şi nu sfânt. Părintele Romanides, vroia să fie scos definitiv din calendare, cum şi eu vreau, pe bună dreptate, fiindcă e eretic.
Mulţumesc, şi eu am încredere în tine.

Ai grijă de tine, Cătălin, frate. Fi foarte atent, trezvie, discernământ, dreaptăa socotinţă, îmbrăcate în iubire, cât mai mare, cât mai mare cu putinţă. Mai ales că ai hainele şi statura de teolog, ca şi mine, noi suntem primii atacaţi de vrăjmaşii nevăzuţi, suntem primii doborâţi şi biruiţi, cum spune Scriptura "bate păstorul şi se risipeşte turma". Dar în acelaşi timp, noi primim şi cel mai mare har, şi cea mai mare putere asupra întunericului. Dacă ne facem inimile de copii şi minţile de bărbaţi. Dacă nu mai suntem la măsura laptelui, ci la măsura cărnii. Pentru că până nu vom fi precum pruncii, nu vom moşteni Împărăţia Cerurilor, spune Scriptura.

Hai, curaj la rugăciune, cu mila Domnului ! Doamne miluieşte ! Ajutor de la Domnul, Cel ce a făcut Cerul şi pământul !

Iertare !

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de Dalian

Zici ca e normal să fie cerute rugăciunile unui fericit eretic din iad?

Tu nu mă prea iubeşti, deci nu vei crede ce îţi spun eu.
Dute şi vorbeşte cu duhovnicul tău, cel îmbunătăţit, care nădăjduiesc să fie măcar curăţit, dacă nu luminat sau îndumnezeit, iar dacă nici măcar curăţit nu e, găseşte un ierarh, un preot, diacon, sau chiar un monah sau monahie, care să fie măcar curăţit, în cel mai profund sens creştinesc, dacă nu va fi şi luminat sau şi îndumnezeit, şi îţi va răspunde el sau ea, viu, mântuitor, la întrebarea ta.
Nu te îndrum la nimeni, e lupta ta, nu o pot eu purta în locul tău, ce pot să fac, e să te sprijin, ceea ce fac acum, în aceste cuvinte, cu rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să ne miluiască pe noi.
Iartă-mă dacă te-am ofensat sau mâhnit în orice fel.
Post cu biruinţe şi belşug de har şi bucurie pe mai departe.

[Igor_Paslusnik]

În prealabil postat de Lucian008

Igor, Daniel, Emilian... si ce alte personalitati mai poate mintea ta inventa... am si eu doua intrebari. Bine trei.
1. Este posibil ca tu sa te inseli si ca Biserica sa aiba dreptate?
2. Este posibil sa ai probleme ce ar putea avea nevoie de tratament medical? (nu este o intrebare tendentioasa)
3. Ai luat in calcul pana acum cele doua posibilitati de mai sus si le-ai analizat?

Prefer Igor, îţi spun a 3-a oară, mulţumesc pentru înţelegere.
1. Am răspuns deja la Cătălin, la întrebare asta, să cauţi mai sus, te rog frumos.
2. Da, sunt puţin răcit, aş avea nevoie de tratament medicamentos, dar nu mă prea împac eu cu medicina chimică, prefer prevenţie, prin medicina naturistă, şi rugăciune şi multă iubire, când eşti bolnav, e cam târziu. Dar cum scopul Ortodoxiei, e strict medical, de vindecare, Dumnezeu lucrază minunat prin sfinţii Lui, nu? Ce minunat e scopul Bisericii. Ce minunată e întreagă creştinătatea. Toată Ortodoxia de pa pământ, ce minunată e, nu?
3. Da, desigur. Slavă Domnului.