Intrebare pentru fete/medici

[fallen]

Multumesc.
Stiam ca psihoterapia e ok la noi, doar ca costurile sunt cam prohibitive, cel putin pt nivelul meu financiar (din cate m-am informat la vremea respectiva <2-3 ani se situau intre 60-140 ron/sedinta); si nu am vrut sa folosesc termenul de medicatie psihotropa in sens peiorativ.
In mare cam la asta ma gandeam si eu in ce priveste utilitatea acestei medicatii : sa nu faci vreun rau ireversibil : sa-ti pierzi slujba, sau barbatul, sa-ti plece copii de-acasa, etc (sau chiar ... Doamne fereste). Cat despre tratamentul etiologic, mi separe cam greu de indeplinit : anticonceptionale dupa 35 de ani nu prea mai sunt indicate, "ooforectomia" - e mult prea radicala, doar sa lasi timpul sa treaca si problema sa se rezolve de la sine. Din cate am inteles aceasta conditie a femeii il poate afecta negativ si pe consort (pe langa faptul ca s-ar putea dar nu m-am documentat suficient sa existe si la ei o conditie asemanatoare), iar la serviciu dupa ce faci o criza de sperii pe toata lumea nu cred ca te poti duce adoua zi cu "adeverinta" de la medic cum ca suferi de pms... Stiu ca se poate ameliora si cu gimnastica, sport, yoga ( dar pt astea trebuie si timp), parca as zice ca si pe perioadele de post (cand am tinut) n-am avut simptome alarmante, chiar si cand am fost mai prinsa, mai antrenata in diverse activitati nu am bagat de seama trecerea prin aceasta perioada. Nu stiu in ce masura te influenteaza daca ai avut sau nu copii, dar se pare ca dupa o varsta nu mai conteaza asa mult.
Iarasi nu stiu si m-ar interesa daca cumva exista tratament homeopat si daca e mai eficient si mai dezirabil decat cel alopat. Nu sunt o adepta fanatica a homeopatiei, nu regen medicina alopata (cum din pacate fac multi), sunt receptiva la cea homeopata atata timp cat este documentata suficeint (adica nu pe baza recomandarii vecinelor).
Iar despre psihoterapie, recunosc ca nu stiu prea multe, nici macar ce asteptari ar trebui sa am. In cele cateva sedinte (2-3 ) la care m-am dus mai mult din curiozitate, sau disperare de cauza, nu stiu exact (ca la pomul laudat), nu m-am lamurit cam ce trebuia de fapt sa se intample. Bineinteles ca am fost intrebata la randul meu ce am facut acolo, ce mi s-a spus, cu ce m-a ajutat (pe ce am dat banii mai exact) si n-am fost in masura sa dau un raspuns multumitor. Asta vorbind despre psihoterapie in general, nu despre tratarea pmdd in particular -care banuiesc ca ar presupune sa ma faca sa ma impac cu conditia, sa nu ma sperii de starile prin care trec in mod nejustificat, sa invat sa le controlez, sa am rabdare si sa astept sa treaca - ca la orice alta boala, de altfel. Cam asta e de fapt si "atitudinea crestineasca" pe care ar trebui sa o avem vizavi de boala in general.
Din pacate noi femeile nu prea putem merge la biserica (nu putem beneficia de sfintele taine - sf. maslu, spovedanie, sf. impartasanie) in aceste perioade zbuciumate ale existentei noastre.
Ma interb oare ce se intampla cu lauzele care sufera de depresie post natala in primele 40 de zile, daca ele pot beneficia de asistenta religioasa in aceasta perioada; daca o lauza e in pericol sa moara poate fi impatasita acum?

[arwein]

Cred ca varianta homeopatiei merita luata in discutie, desi este controversata din punct de vedere ortodox.

[sophia]

Fallen, eu vad mai multe cai.
La homeopatie nu ma pricep. Poate o fi buna la ceva. Stiu ca exista unele plante care te-ar putea ajuta.

Biserica/credinta te poate ajuta astfel: te poti ruga la Sf. Nectarie sau alt sfant apropiat tie (citit acatiste) ca sa te ocroteasca, sa te ajute sa invingi boala si sa-ti dea rabdare.
Poti vorbi cu un preot sa se roage pentru tine la Sf. Liturghie sau/si sa-ti citeasca o rugaciune speciala pentru boala. Nu stiu.

In fine psihoterapia. Eu nu stiu cum se face in tara.
Exista doua feluri de terapie: una in care impreuna cu terapeutul cauti si gasesti cauzele problemelor si alta in care sa mergi mai departe si sa gasesti solutii la probleme (terapie comportamentala), cum sa procedezi in anumite situatii, cum sa te controlezi etc.

Dar nu trebuie uitat/renuntat la componenta medicala (endocrina). Exista medicamente care te pot ajuta.

Nici nu stiam ca exista pmdd, stiam numai de pms si mi se pare suficient de greu.
Timpul nu poate rezolva de la sine.
In ceea ce-l priveste pe partener...trebuie sa aibe rabdare.
Problema mare apare la copil. Daca isi doreste (si el) si nu puteti avea.
La barbati sa fie ceva asemanator? La ce te referi? Hormonal?

[ioanna]

În prealabil postat de sophia

Dar nu trebuie uitat/renuntat la componenta medicala (endocrina)

si medicatie antidepresiva.

[fallen]

@sophia
Trece de la sine probabil odata cu instalarea menopauzei.
La barbati cica ar fi "ceva semanator' cauzat de insuficienta testosteronului (stresul care afecteaza hipofiza) sau de conversia insuficienta a estrogenilor in testosteron (sunt chimic asemanatori) ceea ce ii faci irascibili si isterici ca muierile. Cica ar trece cu sport si activitate fizica (si cum ei nu prea se mai inghesuie...). Nu am date medicale suficiente.
De asemeni nu stiu daca acest "pmdd" ar afecta cu ceva fertilitatea. S-ar putea dar nu pot fi sigura ca aceste simptome sa fie mai grave atunci cand ovulatia nu se mai produce. Iarasi hipofiza se pare ca nu-si mai face bine treaba tot din cauza stresului, dar s-ar putea insa sa fie si o varsta limita la care se termina "rezerva de oua" a fiecareia. Cu toate astea am auzit si de fete tinere care fac forma urate de pms/pmdd chiar inainte de vartsa "reproductiei", si carora li se promite ca vor fi mai bine dupa ce se marita si fac copii. Insa eu eram bine mersi la tinerete si bag seama ca "ma stric" cu trecerea timpului, cum scrie si in manual, si nu specifica daca simptomele sunt mai rele sau mai usoare la femeile care au copii fata de cele care n-au.

[fallen]

Iata ce am gasit scris de cineva pe net. Ce parere aveti?
(era vb de cineva care suferea de anxietate/atacuri de panica)

"""Referitor la tratamentul medicamentos psihiatric:
xanax 0,25mg e foarte putin, la cat de intense sunt simptomele tale. Exista si pastile de 1 mg. Da, da dependenta, insa trece cam in 7 zile, si sevrajul e mai putin chinuitor fata de cum era acum 15 sevrajul dupa diazepam sau nitrazepam. Tratamentul cu xanax fiind pur simptomatic, nu te vei face bine cu el. Ai atacuri de panica si anxietate, dar ai si depresie. Nu s-a inventat vreun antidepresiv care sa vindece depresia, doar o amelioreaza, o face suportabila. Dar chiar si asa, daca nu vin bucurii din mediu, de la altii, sau care ti le faci tu, depresia se va accentua, cu sau fara antidepresive. In momentul de fata, unii au depresii asa de intense, ca si o psihoza (de aceea se numesc depresii de intensitate psihotica). Psihiatrii prescriu in acest caz antipsihotice, desi pacientul nu are delir sau halucinatii. Insa doar ele pot diminua depresia, insa si asta tine 2-3 ani, apoi trebuie schimbata substanta. Fiindca nu mai are efect. Pe psihiatri nu-i intereseaza cauzele tulburarilor psihice asa ca merg ca rusul inainte pe chimicale. Daca de la antipsihotice apar tulburari extrapiramidale (tremuraturi) iti vor da antiparkinsoniene. In orice caz, in 10 ani de tratamente medicamentoase psihiatrice, cu greu iti vei mai aminti ziua, luna si anul in care esti. Ori sa scazi pe 26 din 100. Cand vei ajunge in halul asta, iti vor face certificat de handicapat si te vor pensiona de boala.

De ce ti se intampla toate acestea: pentru ca asa (cu acceptiunea ta inconstienta de pe vremea cand erai mic copil) ti-a fost programat inconstientul in familie (deaia ti-e si rau cand te duci acolo). Acest inconstient nu e al tau, ci al celor care te-au educat, insa el e in capul tau, si incearca sa te extermine (pentru ca asa au dorit cei care ti-au dat de mancare si te-au crescut). Din pacate, simpotmele arata ca deja ai decompensat psihiatric, caci emotional erai mai demult (mai intai are loc decompensarea psihologica, dar aia nu o simti). Necunoscand cauzele, poate vei cauta explicatii mistice sau vei gasi tu propriile explicatii. Nici e nici o sansa sa reusesti acum singur. Pentru ca daca reuseai, ai fi facut-o deja, inca de cand erai mic, si respingeai programarea distructiva parentala. Asa scapa de nebunie copiii din medii nocive ca orfelinate, parinti degenerati, nevrotici, depresivi. Dar unii nu scapa, pentru ca nu au inteligenta emotionala destula (sunt ca si cainii, se ataseaza de stapanul care-i bate zilnic, pe cand pisicile de la o vreme pleaca si nu mai vin). O sa-ti dau adresa unui psihoterapeut din Elvetia cu care am facut si eu psihoterapie. Ieri spunea cuiva ca a pierdut 8 ani din viata incercand sa-i invete meserie pe niste dobitoci de medici din Romania (Timisoara si Bucuresti). Psihoterapia nu e pentru oricine, e necesar un IQ minim de 110, bun simt si chemare spre adevar (capacitatea de a gandi cauza-efect). Eu am cautat 20 de ani un medic psihiatru sau psihoterapeut sa-mi descifreze sistemul familial in care am dezvoltat simptomele. Nu am gasit in Romania. Acest terapeut mi le-a spus rapid in doar 8 ore. Din pacate cand am inceput sa fac scandal cu parintii, care m-au vampirizat de energie psihica, mi-au taiat fondurile pentru psihoterapie (destul de scumpa, 40-60 euro ora). Asa cam am ramas oarecum prins intre doua lumi. """

(scuze pt eventualele blasfemii/injurii aduse de "autor" ).

Acelasi "autor" mai scrie:
"""Eu merg pe cauza psihogenetica a schizofreniei, care sustine ca inconstientul este programat (de catre figurile parentale) contra individului. Creierul in totalitate, are puterea a aprox. 1 milion de laptopuri, iar inconstientul detine nu mai stiu exact dar cam 90% din puterea creierului (nu conteaza procentul, ci conteaza ca majoritatea proceselor psihice sunt inconstiente si concura la integrarea functiilor psihice astfel incat individul sa se poata adapta rapid la mediu, aici si acum). Acum, gantiti-va ce inseamna sa pierzi controlul asupea inconstientului si sa puna el stapanire pe tine prin delir si halucinatii. Cei care au avut halucinatii hipnopompice terifiante sau au consumat droguri, stiu ce putere de simulare a realitatii are inconstientul (cei care au facut Avatar cu sculele lor sunt nimic in comparatie cu puterea de simulare a unui singur creier uman). Visul e o nebunie scurta, si nebunia e un vis lung. Asta explica totul. Pentru mai multe detalii cautati pe google date despre Eu merg pe cauza psihogenetica a schizofreniei, care sustine ca inconstientul este programat (de catre figurile parentale) contra individului. Creierul in totalitate, are puterea a aprox. 1 milion de laptopuri, iar inconstientul detine nu mai stiu exact dar cam 90% din puterea creierului (nu conteaza procentul, ci conteaza ca majoritatea proceselor psihice sunt inconstiente si concura la integrarea functiilor psihice astfel incat individul sa se poata adapta rapid la mediu, aici si acum). Acum, gantiti-va ce inseamna sa pierzi controlul asupea inconstientului si sa puna el stapanire pe tine prin delir si halucinatii. Cei care au avut halucinatii hipnopompice terifiante sau au consumat droguri, stiu ce putere de simulare a realitatii are inconstientul (cei care au facut Avatar cu sculele lor sunt nimic in comparatie cu puterea de simulare a unui singur creier uman). Visul e o nebunie scurta, si nebunia e un vis lung. Asta explica totul. Pentru mai multe detalii cautati pe google date despre familia schizofrenogena. """

Oare ar putea fi adevarat? De ce permite Dumnezeu ca mintea noastra sa fie atat de influentabila de catre ceilalti???

[fallen]

Am vazut ca multa lume are tendinta cand are o neplacere sau o suferinta sa o nege, sa o ascunda, sa nu se gandeasca la ea sperand ca va disparea de la sine. Si nu numai atat dar ii incurajeaza si pe ceilalti sa faca la fel, ca asa e mai bine. Chiar si medicii fac asta uneori.
De asemeni si atunci cand fac "un pacat" incearca sa se autosugestioneze ca nu au facut nimic rau, ca nu e adevarat. Poate nu va baga de seama nici Dumnezeu... Probabil de-asta multa lume nici nu mai merge la biserica, fiindca daca si-ar aminti si si-ar marturisi toate pacatele, "popii cei rai" nu i-ar ierta si nu le-ar mai da niciodata sfanta impartasanie. De-asta unii chiar neaga importanta acesteia, tocmai in momentul cand le e refuzata.
Scria cineva pe alt topic ca cauza necredintei poate fi de multe ori tocmai frica de o eventuala pedeapsa pt ce amfacut. La unii insa mai poate fi i deznadejdea care rezulta din stiinta ca am facut rele.

[fallen]

În prealabil postat de arwein

Cred ca varianta homeopatiei merita luata in discutie, desi este controversata din punct de vedere ortodox.

oare de ce?

[fallen]

În prealabil postat de sophia

Dar nu trebuie uitat/renuntat la componenta medicala (endocrina). Exista medicamente care te pot ajuta.

De asta am uitat: Terapia endocrina cel putin cat stiu eu se bazeaza pe supresie si/sau substitutie.
Supresia se face de ob in caz de hiper-ceva (tiroidism, etc) si se face de ob cu aceleasi subst cu care se face si substitutia, adica hormoni sintetici- ca si anticonceptionalele. Daca ii dai organismului "doza zilnica" creierul endocrin crede ca organul respectiv si-a facut treaba si nu-i mai da semnalele chimice (gonadotrofine, hormoni de eliberare) sa mai produca alti hormoni. Se cheama feedback pozitiv. (! pt doctori- stiu care e diferenta intre gonadotrofine si hormoni de eliberare!!!). Cand conc. de hormon scade in sange, se produce Feedbackul negativ -adica creierul da ordin sa se reia productia.
Problema e fiind atat de multe etaje la care se face reglarea (hipotalamus, hipofiza) ca mesajul sa nu se piarda pe drum. Adic organul sa dea semnalul potrivit - ca a facut x mg de hormon, iar creierul endocrin fiind stresat sau ocupat cu altceva sa-i dea in continuare ordin sa mai faca sau sa nu mai faca. Uneori fiind asemantoare chimic poate le mai si incurca intre ele, de-asta se cam imbina hiper sau hipotiroidismul de ex cu tulb. de reproductie. iar pt treaba asta eu una nu stiu ce se poate face. dar poate ca se poate...

[arwein]

În prealabil postat de fallen

oare de ce?

Cred ca ar trebui sa citesti postarile dl. dr. Alexandru Atanasiu. Parerea mea personala (ca "fata", nu ca "medic") este ca as incerca. Daca dupa ce citesti ce scrie dansul ai vreo indoiala, cred ca duhovnicul iti poate lamuri lucrurile si mai bine.