Scurt pe doi

[cristiboss56]

Indicele bursier Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq, ceea ce a atras "preocuparea" Preşedinţiei SUA.
ALERTĂ !
Bursa de la Bucureşti a deschis în scădere şedinţa de marţi, în ton cu restul burselor europene, antrenate de căderile de pe piaţa americană şi de pe bursele asiatice.
Indicele BET înregistra o cădere de peste 3% la ora transmierii ştirii, cele 13 companii din componenţa sa fiind pe roşu, cu minusuri de 1 până la 5 procente.
La Londra, indicele FTSE 100 înregistra o scădere de mai mult de 3%, conform BBC, indicele Stoxx 600 marcând o scădere de 1,56%. Indicele DAX al bursei din Frankfurt a scăzut cu peste 3%, în timp ce CAC 40 din Paris a scăzut cu 3,23%. Indicele FTSE MIB din Italia a scăzut cu 1,64%, în timp ce IBEX 35 din Spania a scăzut cu 1,44%.
Bursele din Asia, afectate
Pieţele din Asia au scăzut din nou marţi, în condiţiile în care investitorii au reacţionat puternic la vestea că indicele bursei americane Dow Jones a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii peste şase ani, informează site-ul postul BBC News.
Titlurile pe piaţa niponă s-au depreciat masiv, cu indicele bursei japoneze Nikkei 225 înregistrând cea mai mare scădere pe zi din 1990. La un moment dat, indicele înregistra o depreciere de 7%, pentru ca pe parcursul zilei să revină uşor, scăderea fiind în cele din urmă de 4,7%.
Declinul pe pieţele bursiere a început de săptămâna trecută după o creştere accentuată a randamentelor obligaţiunilor americane în urma datelor anunţate vineri care au arătat că nivelul salariilor din SUA a înregistrat cea mai rapidă creştere din 2009, stârnind temeri privind creşterea inflaţiei.
"Ştirile economice din SUA au fost mai puternice decât era anticipat", a declarat David Kuo, director executiv al firmei de consultanţă financiară Motley Fool.
Scăderile înregistrate de bursele din Statele Unite intervin după luni de creşteri la niveluri record care au generat speculaţii privind supraevaluarea activelor companiilor.
Casa Albă a încercat să reasigure investitorii afirmând că se concentrează asupra "fundamentelor economice pe termen lung, care rămân excepţional de puternice".
Cei mai bogaţi 500 de oameni din lume au pierdut ieri 114 miliarde de dolari, în urma căderilor de pe Wall Street, după ce optimismul faţă de reducerea impozitelor, care a alimentat câştigurile din ianuarie, a dat naştere la îngrijorări legate de inflaţie, scrie Bloomberg.
Warren Buffett, al treilea cel mai bogat om din lume, a fost lovit cel mai tare, acesta rămânând fără 5,1 miliarde dolari în conturi, potrivit Bloomberg Billionaires Index.
Averea CEO-ului Mark Zuckerberg e mai mică acum cu 3,6 miliarde dolari, al doilea cel mai mare declin. Nici Jeff Bezos nu a rămas neatins: acesta a pierdut 3,3 miliarde dolari.
Indicele Dow Jones a înregistrat cea mai mare scădere din ultimii ani/ Casa Albă exprimă "preocupare"
Indicele bursei americane Dow Jones a scăzut cu 4,6% (1.175 de puncte), închizând sesiunea de luni la nivelul de 24.345,75. Aceasta este cea mai mare scădere înregistrată de Dow Jones din septembrie 2008, când valoarea indicelui pierduse 777,8 puncte după respingerea unui plan de asistenţă financiară destinat sistemului bancar din Statele Unite.
Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare, potrivit BBC News.
Scăderile înregistrate de bursele din Statele Unite intervin după luni de creşteri la niveluri record care au generat speculaţii privind supraevaluarea activelor companiilor.
Casa Albă exprimă "preocupare"
"Suntem preocupaţi de fiecare dată când pieţele bursiere au pierderi, dar avem încredere în soliditatea economiei", a transmis Preşedinţia SUA, potrivit CNBC.

[cristiboss56]

Bursa de pe Wall Street s-a încheiat din nou în scădere, iar indicele bursier Dow Jones a înregistrat, joi, o scădere de peste 1.000 de puncte, coborând cu 4,15% din valoarea iniţială, informează site-ul agenţiei Associated Press şi postul BBC.
Un alt indice important, S&P 500, a avut o scădere 100,6 puncte, coborând cu 3,75%, în timp ce valoarea indicelui Nasdaq a pierdut 274,8 puncte, înregistrând o scădere de 3,9%.
Dow Jones a avut luni o scădere de 1.175 de puncte, cea mai mare după criza financiară din anul 2008, situaţii asemănătoare înregistrându-se şi la bursele S&P 500 şi Nasdaq.
Valoarea indicelui S&P 500 a înregistrat luni o scădere de 3,8%, iar Nasdaq a piedut 3,7% din valoare.
Bursa de la Bucureşti deschide în scădere, în ton cu pieţele internaţionale
Indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti înregistra la ora 10 un minus de 1,43%, în ton cu scăderile înregistrate de bursa americană şi cele asiatatice.
Şi restul indicilor BVB consemnau minusuri de 1,14 - 1,90%.
Prăbuşirea burselor globale, care părea să se fi încheiat la mijlocul săptămânii, a revenit vineri în SUA şi mai ales în Asia, cu declinuri care depăşesc 10% faţă de valorile din ianuarie. China, unde domină investitorii de retail, a fost lovită cel mai puternic.
Valorile de referinţă ale pieţei japoneze de capital au scăzut vineri cu peste 3%, bursa din Hong Kong-ul a scăzut cu aproape 4%, iar în China pierderile au depăşit 5%. Concomitent, China a cotat yuanul în scădere până la niveluri care n-au mai fost întâlnite din 2015.
Indicele NIKKEY al Bursei de la Tokyo a scăzut cu peste 500 de puncte, ajungând la cotaţii în jurul valorii de 23.000 de puncte, MSCI Asia Pacific a scăzut cu 2,1%, indicele Topix a scăzut cu 2,2%, apoi indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 3,5% şi indicele S&P / ASX 200 din Australia a scăzut cu 0,9%.

[cristiboss56]

Schimbarea bianuală a orei ar putea fi curând eliminată după ce membrii Parlamentului European au votat, joi, abolirea acestei practici.
În urma unei petiţii realizate în ianuarie de către Finlanda în care au fost strânse 70.000 de semnături, membrii Parlamentului European au dezbătut dacă schimbarea orei ar trebui eliminată.
Conform Reuters, membrii Parlamentului European au votat cu 384 la 153 pentru studierea şi schimbare acestei practici de către Comisia Europeană. Parlamentarul francez Karina Delli a afirmat în cadrul şedinţei că schimbarea către ora de vară oboseşte oamenii şi provoacă accidente rutiere. Însă parlamentarul belgian Hilde Vautmans a afirmat că eliminarea schimbării orei ar însemna pierderea unei ore de lumină de la sfârşitul zilei timp de şapte luni pe parcursul verii sau trimiterea copiilor la şcoală în întuneric pe parcursul a cinci luni iarna.
''Decizia Comisiei Europene nu va fi realizată prea curând, însă dacă va fi promulgată ar putea oferi ţărilor şansa de a alege dacă doresc sau nu să schimbe ora în funcţie de anotimp,'' a declarat europarlamentarul Liadh Ni Riada din Irlanda.
În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie, ora 00:00, şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
În 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.
Conform Convenţiei fusurilor orare, ceasornicele arată pentru fiecare punct de pe Pământ acelaşi minut şi aceeaşi secundă, iar diferenţele dintre ore sunt date de faptul că la fiecare 15 grade longitudine apare o oră în plus.
Numerotarea acestor fusuri începe de la meridianul de origine, care trece prin localitatea Greenwich (Marea Britanie), în sens pozitiv către est. Astfel, pentru Europa, ora Europei Occidentale este ora fusului 0, a Europei Centrale - ora fusului 1 şi a Europei Orientale - ora fusului 2.
România se afla în fusul orar 2, iar perioada dintre lunile octombrie şi martie (cea a lunilor de iarnă) este denumită "timpul legal român". În urma modificării, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal GMT va fi de trei ore. România revine la ora de iarnă în ultima duminică din luna octombrie.
Trecerea la ora de vară se face în fiecare an, în ultima duminică a lunii martie. Ceasurile se dau înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.
Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii. ''Ora de vară nu deteriorează doar sănătatea populaţiei, ci rezultă şi în pierderi economice ca urmare a faptului că oamenii sunt nevoiţi să îşi ia concediu medical şi să consume mai multe medicamente,'' a explicat anterior dr. Tatiana Yakovleva.
Medicii sunt de părere că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de vară, deoarece trebuie să se trezească cu o oră mai devreme decât s-au obişnuit.
"Cei mai mulţi dintre noi îşi vor ajusta ceasul biologic destul de rapid. După câteva zile se vor obişnui cu noul program", a afirmat Xiaoyong Yang, profesor asistent la Universitatea Yale. "Totuşi, pentru anumite grupuri de oameni, cei care suferă de depresie sau de probleme cardiace, unele cercetări sugerează că (n.r. ei) dezvoltă un risc mai mare de sinucidere, respectiv, atacuri de cord", a adăugat Yang.
Un studiu australian din 2008 a descoperit că riscul bărbaţilor de a se sinucide la câteva săptămâni după trecerea la ora de vară este mai mare decât în restul anului. O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu 6 sau chiar 10 procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.
Totodată, studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

[cristiboss56]

Imbatranirea populatiei este o provocare cunoscuta. Si Fondul Monetar International ii acorda o analiza ampla in fiecare intalnire trimestriala. Ceea ce atrage atentia este agresivitatea si cruzimea cu care pune in relief problema. Fondul reclama, intre alte masuri, ca beneficiile sa fie reduse si varsta de pensionare sa fie prelungita din cauza „riscului de a trai mai mult decat era de asteptat”.
De asemenea, propune solutii de piata pentru a reduce acest „risc”. In ceea ce priveste economistii FMI, spaniolul José Viñals numeste „risc de longevitate”. „Daca longevitatea creste cu trei ani peste ceea ce este prevazut, pana in 2050, costul imbatranirii – care deja este enorm pentru Guverne, intreprinderi, societati de asigurari si particulari – va creste cu 50% in economiile avansate luand ca referinta PIB-ul din 2010. Pentru tarile emergente, acest cost suplimentar ar fi de 25%. In termeni absoluti, costul prevazut va creste cu zeci de miliarde de dolari la scara globala. Acest lucru pune in pericol viabilitatea finantelor publice prin declansarea nivelurilor datoriei publice intr-o proportie similara. In paralel, este un risc pentru solvabilitatea entitatilor private.”
Dupa cum a explicat Viñals la conferinta de presa in care a prezentat raportul, „a trai mai mult este bine, dar are un risc financiar semnificativ. Ne va costa mai mult ca indivizi, corporatii si guverne. De aceea, trebuie sa ne ingrijoram acum pentru riscurile longevitatii, astfel incat costurile sa nu ne sufoce pe viitor„, a spus Viņals, seful Departamentului Piete de Capital.
Christine Lagarde: ”Batranii traiesc prea mult si este un risc pentru economia gñobala, trebuie facut ceva”
In 1750, speranta de viata in tarile Europei Occidentale nu ajungea la 40 de ani. Din 1900 a crescut ajungand la 80 de ani in 2010. La scala globala a trecut de la 48 in anii 1950 la 70 de ani in ultimul an de referinta. Dar ceea ce schimba calculele, conform FMI, este speranta de viata cand au implinit 60 de ani. Natiunile Unite prevad ca pentru 2050 speranta de viata, plecand de la aceasta varsta, 60 de ani, va creste cu 26 de ani in economiile avansate si cu 22 de ani in tarile in curs de dezvoltare. Traind mai mult populatia, va trebui sa se plateasca mai multe pensii si prestari la siguranta sociala. In acest caz pune ca exemplu planul de pensii private din SUA. „Companiile ar trebui sa-si multiplice contributiile de mai multe ori pentru a putea face fata acestor datorii suplimentare”, spune el. „Recunoasterea si atenuarea acestui risc este un proces care ar trebui lansat acum”.
Christine Lagarde, directoarea FMI, vrea ca reuniunea din primavara de la Washington sa serveasca pentru a privi inainte. In acest context, cere Guvernelor sa admita ca imbatranirea le poate crea probleme serioase in viitor si ca este un risc. Pentru a neutraliza efectele, recomanda combinarea cresterii varstei de pensionare cu alte masuri. Pentru prelungirea varstei de pensionare propune ca aceasta sa fie legata de speranta de viata, astfel ca numarul de ani in care pensionarul incaseaza pensia sa nu creasca. Dar asta nu e de ajuns. FMI crede ca trebuie luate si alte masuri, si intre ele, reducerea pensiilor, cresterea cotizatiilor si posibilitatea ca Statele membre sa angajeze asiguratori privati pentru a acoperi acest „risc pentru persoanele care traiesc mai mult decat se astepta”.
Economistii FMI prevad ca proprii cetateni sa-si creasca economiile prin planuri de pensii, recomanda chiar sa fie obligati sa contracteze utilizarea ipotecilor inverse, pentru care casa in proprietate este livrata Bancii in momentul decesului, in schimbul primirii pana la acea data a unui venit lunar pentru aceasta. Fondul solicita tarilor, de asemenea, o mai mare transparenta atunci cand raporteaza tendinta de imbatranire si modul in care se pregatesc sa finanteze pensionarea.
FMI conchide, reamintind ca toate aceste reforme „vor dura ani ca sa dea roade”, iar orice intarziere in acest proces va face dificila confruntarea cu aceasta provocare asa cum ar trebui. „A acorda atentie imbatranirii populatiei si riscului de longevitate suplimentara face parte din setul de reforme necesare pentru a restabili increderea in viabilitatea bilanturilor sectorului public si privat”.
Sursa: Karen Smith Blog, preluare dupa Alertas.eu

[cristiboss56]

O nouă sărbătoare legală şi nelucrătoare, votată în Senat/Calendarul liberelor legale în 2018
Senatorii au aprobat, miercuri, proiectul de lege pentru modificarea Codului Muncii, iniţiat de deputatul UDMR Szabo Odon, care prevede că Vinerea Mare - ultima zi de vineri înaintea Paştelui - să fie sărbătoare legală şi nelucrătoare.
„Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 - 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive semnată de deputatul UDMR Szabo Odon.
Propunerea legislativă pentru completarea art. 139 din Legea 53/2003 - Codul muncii a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, cu 86 voturi favorabile, unul împotrivă şi o abţinere.
Iniţial, proiectul legislativ nu se afla pe ordinea de zi, fiind introdus la solicitarea liderului senatorilor UDMR, Cseke Attila. De asemenea, deşi legile organice sunt votate lunea, la solicitarea lui Cseke Attila, aceasta a fost aprobată în şedinţa de miercuri.
ZILE LIBERE în 2018. Calendar al sărbătorilor legale. Câte zile nu se vor lucra anul acesta
Potrivit Codului Muncii, în prezent sunt 14 zile zile de sărbătoare legală şi nelucrătoare. Acestea sunt:
- 1 şi 2 ianuarie;
- 24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române;
- prima şi a doua zi de Paşti;
- 1 mai;
- 1 iunie;
- prima şi a doua zi de Rusalii;
- Adormirea Maicii Domnului;
- 30 noiembrie - Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României;
- 1 decembrie;
- prima şi a doua zi de Crăciun;
- două zile pentru fiecare dintre cele 3 sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestora.

[cristiboss56]

Tim Berners-Lee, inventatorul internetului, cere reglementarea gigaților IT pentru a preveni ca internetul să devină ”înarmat” pe scară largă de către state, scrie The Guardian.
Internetul a împlinit 29 de ani în data de 12 martie, dar viitorul său pare tot mai sumbru. Acesta este și motivul pentru care Berners-Lee a avertizat într-o scrisoare deschisă că giganții IT trebuie reglementați.
Știrile false și propaganda
Acesta că nu putem să așteptăm ca Google și Facebook să ne rezolve problemele. Și nu putem să ne așteptăm la asta pentru că interesele lor sunt diferite față de cele ale societății.
”În ultimii ani, am văzut teorii ale conspirației fiind în trend pe platformele de social media, conturi false de Twitter sau Facebook provocând tensiuni sociale, actori externi intervenind în alegeri și criminali furând grămezi de date personale”, a scris Berners-Lee.
Acesta s-a referit la proliferarea știrilor false pe Facebook, Twitter, Instagram sau YouTube, dar și la amestecul Rusiei în alegerile din SUA și Marea Britanie.
Facebook a recunoscut că propaganda rusă a ajuns la 126 de milioane de cetățeni americani, iar propaganda rusă s-a manifestat și în alegerile pentru Brexit.
Google și Facebook, un cvasi-monopol
Google are acum o cotă de piață de 87% în căutările efectuate pe internet la nivel mondial, în vreme ce Facebook are peste 2,2 miliarde de utilizatori.
De asemenea, Facebook deține și rețeaua foto Instagram și aplicația de mesagerie WhatsApp. Concomitent, Google deține cel mai popular site video din lume, YouTube, dar și browserul Chrome, sistemul de operare Android, serviciile Gmail sau Google Maps.
Împreună, cei doi giganți acontează 60% din banii cheltuiți la nivel mondial pe publicitate online.
Sir Tim Berners-Lee avertizează asupra concentrării puterii în mâinile unor companii puține care ”controlează ce idei sau opinii sunt partajate”. Iar acești cerberi online pot să își mențină puterea achiziționând rivali mai mici, cumpărând inovații sau angajând cei mai talentați programatori, făcând mai greu pentru companiile mici să poată concura cu ei.
Și, deși companiile au luat măsuri împotriva știrilor false sau a boților, acestea ”au fost construite pentru a maximiza mai mult profitul decât binele social”.
Alinierea scopurilor companiilor cu cele ale utilizatorilor și cu societatea în ansamblul ei se poate face prin consultări cu mai multe grupuri de oameni, de la afaceri, guverne, societatea civilă, mediul academic sau cel artistic.
Când s-a născut internetul
Internetul are mai multe ”zile de naștere”. Primul transfer de date între două calculatoare s-a efectuat în data de 29 octombrie 1969, potrivit The Telegraph.
Totuși, internetul cum îl știm astăzi nu s-a dezvoltat atunci. În data de 12 martie 1989 Tim Berners-Lee a inventat protocolul World Wild Web, prin care a făcut extrem de ușoară partajarea de informații. Tot el a inventat și primul browser de internet. Berners-Lee a realizat invenția sa pe când lucra la laboratorul de fizică nucleară CERN, din Elveția.
Pentru beneficiile sale, Tim Berners-Lee a fost făcut ”Sir” (cavaler) de către Regina Angliei.
Critici din toate părțile
Berners-Lee nu este singurul care critică dur Facebook și Google. Miliardarul George Soros a afirmat că Google și Facebook au devenit pericole la adresa democrației, iar magnatul Rupert Murdoch vrea ca Facebook să plătească pentru știrile de calitate tot așa cum furnizorii de cablu plătesc pentru a transmite programe tv.
Într-un singur minut de internet sunt efectuate 3,5 milioane de căutări pe Google, 900.000 de oameni intră pe Facebook, 452.000 de tweet-uri sunt trimise, ca și 156 de milioane de emailuri.

[cristiboss56]

RĂZBOI DIPLOMATIC: Marea Britanie expulzează 23 de diplomaţi ruşi, pe fondul crizei generate de atacul neurotoxic/ Moscova denunţă decizia "ostilă" şi "total inacceptabilă" a Londrei
de: Mihai Draghici - Mediafax
Marea Britanie a decis expulzarea a 23 de diplomaţi ruşi în contextul crizei generate de atacul neurotoxic, atribuit Rusiei, care l-a vizat pe un fost agent rus şi pe fiica acestuia în orăşelul britanic Salisbury, a anunţat miercuri premierul Theresa May.
Theresa May a anunţat că 23 de diplomaţi ruşi din Marea Britanie, identificaţi drept "agenţi de informaţii care nu şi-au declarat statutul", au la dispoziţie o săptămână pentru a părăsi ţara.
Este vorba de cel mai mare număr de diplomaţi ruşi expulzaţi de Marea Britanie în ultimele trei decenii.
În plus, Theresa May a anunţat că Guvernul britanic nu va trimite niciun reprezentant guvernamental oficial la Cupa Mondială de Fotbal Rusia 2018.
Aceasta este cea mai gravă criză dintre Rusia şi Marea Britanie din ultimii ani. Moscova a negat orice implicare în atacul neurotoxic din Salisbury.
Administraţia Vladimir Putin a atenţionat, marţi seară, Marea Britanie, transmiţându-i recomandarea de a nu ameninţa o "putere nucleară" precum Rusia, în contextul crizei generate de atacul care l-a vizat pe un fost agent secret rus. Referindu-se la criza bilaterală cu Marea Britanie, Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a transmis: "Nimeni au ar trebui să ameninţe o putere nucleară". La rândul său, Ambasada Rusiei din Marea Britanie a atras atenţia că "orice ameninţare cu măsuri punitive împotriva Rusiei va fi urmată de o ripostă". "Partea britanică trebuie să fie conştientă de acest lucru", a subliniat reprezentanţa diplomatică. "Ambasada a transmis marţi Ministerului britanic de Externe o notă în care a reiterat că Rusia nu este implicată în incidentul din Salisbury; de asemenea, a fost reiterată disponibilitatea pentru o investigaţie comună", precizează misiunea diplomatică.
Atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent secret rus a fost comis cu o substanţă de uz militar, "cel mai probabil" de către Rusia, a afirmat luni seară premierul Marii Britanii, Theresa May, care a dispus convocarea ambasadorului rus şi a ameninţat cu o ripostă puternică. "Cel mai probabil" Rusia este responsabilă de ceea ce s-a întâmplat. "Trebuie să fim pregătiţi să aplicăm măsuri mult mai extinse. Miercuri, vom face o analiză detaliată a răspunsului oferit de statul rus.
Dacă nu va fi oferit niciun răspuns credibil, vom concluziona că această acţiune este echivalentul folosirii forţei de către statul rus contra Marii Britanii, astfel că voi reveni în Camera Comunelor pentru a stabili gama largă a măsurilor de ripostă", a atras atenţia Theresa May.
"Această tentativă de asasinat prin folosirea unei substanţe neurotoxice de uz militar într-un orăşel britanic nu este doar un delict care a vizat familia Skripal, ci şi o acţiune nediscriminatorie şi lipsită de inteligenţă contra Marii Britanii, punând în pericol vieţile civililor nevinovaţi. Nu vom tolera tentative îndrăzneţe de acest gen de a ucide civili nevinovaţi pe teritoriul britanic", a insistat Theresa May, precizând că ambasadorul Rusiei a fost convocat pentru a explica modul în care substanţa de uz militar a fost adusă în orăşelul Salisbury.
Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal, rănit în oraşul britanic Salisbury, probabil a fost atacat cu o substanţă neurotoxică, au stabilit anchetatorii britanici. Potrivit unor surse din cadrul investigaţiei, substanţa folosită este din gama Noviciok.
Fostul agent al Serviciului rus de informaţii militare (GRU) şi fiica acestuia sunt în stare critică în urma atacului cu o substanţă neurotoxică. Un poliţist care a intervenit este, de asemenea, în stare gravă. În total, 21 de persoane au primit îngrijiri medicale după ce au inhalat vapori ai substanţei folosite în atac. Serghei Skripal şi fiica lui au fost expuşi contactului cu o substanţă toxică, în cursul unui incident produs în localitatea Salisbury, situată în provincia Wiltshire, la circa 100 de kilometri vest de Londra. Cei doi continuă să fie în stare critică, iar anchetatorii suspectează că au fost atacaţi cu o substanţă neurotoxică.
Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani, a primit azil în Marea Britanie în anul 2010 după un schimb de agenţi de spionaj efectuat între Statele Unite şi Rusia. Skripal, fost colonel în serviciile secrete ruse, a fost condamnat în 2006 la închisoare, pentru spionaj în favoarea Marii Britanii. Agentul a fost găsit vinovat de legături cu Serviciul britanic de informaţii externe (MI6). La investigaţie participă oameni de ştiinţă ai Institutului Porton Down. Ancheta este coordonată de Direcţia pentru combaterea terorismului a Scotland Yard şi este solicitată contribuţia serviciilor de informaţii.
Moscova denunţă decizia "ostilă" şi "total inacceptabilă" a Londrei
Ambasada Rusiei în Marea Britanie a catalogat "ostilă", "total inacceptabilă" şi "nejustificată" decizia Londrei de a expulza 23 de diplomaţi ruşi, informează site-ul cotidianului The Guardian.
"Pe 14 martie, ambasadorul Rusiei, Aleksandr Iakovenko, a fost convocat la Ministerul britanic de Externe şi a fost informat că 23 de diplomaţi au fost declaraţi personae non gratae. Considerăm total inacceptabilă, nejustificată şi cu perspective scurte această acţiune ostilă. Întreaga responsabilitate pentru deteriorarea relaţiilor între Rusia şi Marea Britanie aparţine actualei conduceri a Marii Britanii", precizează Ambasada Rusiei.

[cristiboss56]

Marea Britanie consideră că este "extrem de probabil" ca atacul neurotoxic care l-a vizat pe un fost agent secret rus să fi fost ordonat direct de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat vineri ministrul britanic de Externe, Boris Johnson.
"Disputa este cu Administraţia de la Kremlin condusă de Vladimir Putin şi se referă la decizia lui; credem că este extrem de probabil să fi fost decizia lui de a ordona folosirea unei substanţe neurotoxice într-un oraş din Marea Britanie, o premieră după al II-lea Război Mondial. De aceea suntem în dispută cu Rusia", a declarat vineri Boris Johnson.
Boris Johnson a confirmat că substanţa utilizată în atac - Noviciok - a fost produsă şi depozitată în Rusia.
"Nu avem nimic împotriva poporului rus, problema noastră este cu Vladimir Putin şi Kremlinul", a spus Johnson.
Marea Britanie a decis expulzarea a 23 de diplomaţi ruşi în contextul crizei generate de atacul neurotoxic. Este vorba de cel mai mare număr de diplomaţi ruşi expulzaţi de Marea Britanie în ultimele trei decenii. Aceasta este cea mai gravă criză dintre Rusia şi Marea Britanie din ultimii ani.
Moscova a negat orice implicare în atacul neurotoxic din Salisbury.
Administraţia Vladimir Putin a atenţionat, marţi seară, Marea Britanie, transmiţându-i recomandarea de a nu ameninţa o "putere nucleară" precum Rusia, în contextul crizei generate de atacul care l-a vizat pe un fost agent secret rus. Referindu-se la criza bilaterală cu Marea Britanie, Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a transmis: "Nimeni au ar trebui să ameninţe o putere nucleară". La rândul său, Ambasada Rusiei din Marea Britanie a atras atenţia că "orice ameninţare cu măsuri punitive împotriva Rusiei va fi urmată de o ripostă".
Fostul agent de spionaj rus Serghei Skripal, rănit în oraşul britanic Salisbury, probabil a fost atacat cu o substanţă neurotoxică, au stabilit anchetatorii britanici. Potrivit unor surse din cadrul investigaţiei, substanţa folosită este din gama Noviciok.
Fostul agent al Serviciului rus de informaţii militare (GRU) şi fiica acestuia sunt în stare critică în urma atacului cu o substanţă neurotoxică. Un poliţist care a intervenit este, de asemenea, în stare gravă. În total, 21 de persoane au primit îngrijiri medicale după ce au inhalat vapori ai substanţei folosite în atac. Serghei Skripal şi fiica lui au fost expuşi contactului cu o substanţă toxică, în cursul unui incident produs în localitatea Salisbury, situată în provincia Wiltshire, la circa 100 de kilometri vest de Londra. Cei doi continuă să fie în stare critică, iar anchetatorii suspectează că au fost atacaţi cu o substanţă neurotoxică.
Serghei Skripal, în vârstă de 66 de ani, a primit azil în Marea Britanie în anul 2010 după un schimb de agenţi de spionaj efectuat între Statele Unite şi Rusia. Skripal, fost colonel în serviciile secrete ruse, a fost condamnat în 2006 la închisoare, pentru spionaj în favoarea Marii Britanii. Agentul a fost găsit vinovat de legături cu Serviciul britanic de informaţii externe (MI6). La investigaţie participă oameni de ştiinţă ai Institutului Porton Down. Ancheta este coordonată de Direcţia pentru combaterea terorismului a Scotland Yard şi este solicitată contribuţia serviciilor de informaţii.

[cristiboss56]

Utilizatorii Facebook ar putea primi până la 17.500 de dolari în urma scandalului cu Cambridge Analytics
În urma scandalului cu Cambridge Analytics, Facebook, cea mai mare platformă de socializare din lume, a pierdut atât încrederea utilizatorilor de pe platformă, cât şi foarte mulţi bani, pe urma scăderilor acţiunilor de la bursă.
Mark Zuckerberg şi-a cerut scuze public legat de cele întâmplate:
"Avem responsabilitatea de a proteja informaţiile voastre. Dacă nu reuşim, înseamnă că nu le merităm. Poate că aţi auzit de o aplicaţie de tip “quiz” care a fost concepută de un cercetător, în anul 2014. A fost o aplicaţie prin care a folosit ilegal, datele a numeroşi utilizatori. A fost un abuz de încredere şi îmi pare rău că nu am luat măsuri la momentul respectiv. Mulţumesc pentru toată încrederea pe care ne-o acordaţi. Vă promit că vom face tot ce e mai bine pentru voi"
Totuşi Facebook ar putea plăti şi mai mult. Maureen Mapp, profesor la facultatea de drept, a spus că reţeau de socializare s-ar putea vedea nevoită să plătească o notă de plată de până la 880 de miliarde de dolari.
Potrivit lui Mapp, cei 50 de milioane de utilizatori ale căror date au fost furate de Cambridge Analytics ar putea avea dreptul să primească o sumă consistentă drept compensaţie. "Dacă fiecare dintre cei 50 de milioane de utilizatori ar putea depune o cerere de despăgubire, iar fiecare individ ar putea primi aproximativ 17.5000 de dolari pentru asta", spune profesorul pentru vt.co
Astfel, Facebook, care valorează 445 de miliarde de dolari, ar putea avea mari probleme.
Totuşi, David Barda, avocat pe segmentul protecţiei de date, spune că suma pe care ar primi-o americanii ar putea fi mult mai mică. "Undeva la 700 de dolari per utilizatori este o sumă realistă".
Cambridge Analytics este o firmă specializată în analizarea datelor online implicată în campania preşedintelui SUA Donald Trump şi în cea pro-Brexit ce a exploatat în scop electoral datele de pe Facebook a zeci de milioane de cetăţeni americani în ceea un membru al echipei lui Steve Bannon a numit drept "război psihologic". Un activist pentru transparenţă, Christopher Wylie, a dezvăluit pentru publicaţiile The New York Times şi Observer că firma Cambridge Analytica, deţinută de miliardarul specializat în tranzacţii speculative Robert Mercer şi condusă la acea vreme de Steve Bannon, a participat la campania electorală a lui Donald Trump folosind fraudulos profilurile Facebook a milioane de alegători americani pentru a construi un puternic program software în scopul anticipării şi influenţării preferinţelor electorale. Aceeaşi companie de analize a fost implicată în campania pentru ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană (Brexit).

[cristiboss56]

Preşedintele american, Donald Trump, a avertizat, miercuri, Rusia că Statele Unite vor ataca Siria, din cauza unui presupus atac chimic atribuit Administraţiei Bashar al-Assad.
"Rusia a promis că va doborî toate rachetele lansate spre Siria. Rusia, pregăteşte-te, pentru că rachetele vor veni, frumoase, noi şi inteligente! Nu ar trebui să fiţi parteneri cu un Animal care îşi omoară poporul cu gaz şi se bucură de asta!", a transmis miercuri Donald Trump prin Twitter.
"Regimul sirian face lucruri pe care nimeni nu le considera posibile, în pofida investigaţiei corupte şi nesfârşite efectuate de Rusia, care consumă mult timp şi atenţie (...)", a afirmat Donald Trump.
"Relaţiile noastre cu Rusia sunt în acest moment în situaţia cea mai rea de până acum, inclusiv comparativ cu Războiul Rece. Nu există motive pentru această situaţie. Rusia are nevoie să o ajutăm economic, un lucru pe care l-am face uşor, şi avem nevoie să coopereze toate naţiunile. Să oprim cursa înarmării?"
Administraţia Bashar al-Assad şi Rusia au negat orice implicare în atacul chimic de la periferia Damascului, sugerând că incidentul ar putea fi folosit ca pretext pentru o intervenţie militară.
Donald Trump a promis o ripostă dură la atacul chimic produs la periferia Damascului, soldat, potrivit diverselor surse, cu moartea a 40-60 de persoane şi rănirea altor aproximativ 1.000. Preşedintele SUA s-a consultat cu Franţa şi Marea Britanie pentru o ripostă militară multinaţională în Siria.
Administraţia Vladimir Putin a avertizat Washingtonul să nu lanseze niciun atac contra Siriei. Oficiali militari de la Moscova au ameninţat că armata rusă va doborî rachetele lansate de SUA şi va ataca sistemele de lansare.
Distrugătorul Donald Cook, aparţinând Forţelor Navale americane, a fost trimis în estul Mării Mediterane, în largul Siriei.
În plus, potrivit Forţelor Navale americane, în largul Siriei va fi trimis şi portavionul Harry S. Truman, însoţit de grupul naval aferent.
Regimul Bashar al-Assad susţine că SUA se folosesc de pretexte pentru a ataca Siria
Regimul Bashar al-Assad a criticat, miercuri, ameninţările lansate de SUA, pe care le-a catalogat drept ”nesăbuite”, precizând că acestea pun în pericol pacea internaţioanlă, informează site-ul agenţiei The Associated Press.
Prin intermediul unui comunicat emis de către Ministerul sirian de Externe, Damascul a acuzat Washingtonul că se foloseşte de atacul chimic pentru a avea un pretext de a ataca Siria.
”Nu suntem surprinşi de această escaladare nesăbuită din partea unui regim precum cel din Statele Unite, care continuă să sponsorizeze terorismul din Siria”, se arată în comunicatul Ministerului de Externe de la Damasc.
De asemenea, Damascul susţine că recentele ameninţări lansate de către preşedintele american Donald Trump nu sunt întemeiate pe principii şi pe valori şi scot în evidenţă ”lipsa de înţelepciune şi de logică” a Administraţiei de la Washington.
”Pretextul atacului chimic a devenit bine cunoscut pentru toată lumea şi reprezintă o scuză pentru a ataca Siria. Dacă aceste ameninţări ale SUA şi ale aliaţilor săi au ca scop oprirea Damascului din lupta împotriva terorismului, atunci ele sunt simple iluzii. Statul sirian va continua să lupte împotriva terorismului indiferent de reacţiile provocate”, a transmis Ministerul sirian de Externe.
Reacţia regimului Bashar al-Assad vine după ce Donald Trump a avertizat Rusia că Statele Unite vor ataca Siria, din cauza unui presupus atac chimic atribuit Administraţiei al-Assad.