Citat:
În prealabil postat de STEPHAN
Doamne ajută tuturor membrilor acestui forum!Postez pentru prima dată și îmi cer scuze dacă nu voi posta exact la categoria care trebuia ( încă nu sunt familiarizat cu instrumentele forumului ).
Citesc de curând o carte deosebită :"Liturgica generală" scrisă de Pr.Prof.Ene Braniște (ediția1993). Mi-a atras atenția un citat deosebit din această carte și aș vrea să văd cum îl înțelegeți dv.: "...memorialul liturgic din cadrul cultului bisericesc nu este numai amintirea trecutului, ci el ne face prezente și contemporane evenimentele din trecut și ne sugerează cele din viitor ( eshatologie ). În marile sărbători ale Mântuitorului devenim un fel de martori oculari ai evenimentelor comemorate, devenim contemporani cu ele . Fiecare act divin din iconomia mântuirii a avut loc odată, într-un anumit moment al istoriei, dar se oferă, devine continuu prezent în taine, în misterul liturgic." (p.121) Poate că nu se poate raționaliza prea mult, totuși m-ar interesa cum înțelegeți această afirmație ?
|
Timpul Bisericii este timpul lui "astazi", intru care sunt unite, in chip de taina, cele trecute, cele prezente, si cele viitoare.
Inceputul lui "astazi" ca timp al mantuirii L-a pus Mantuitorul inca de pe Cruce, cand I-a rostit talharului care s-a pocait, "Astazi vei fi cu mine in Rai". Dupa aceea, Domnul S-a jertift, pentru acel talhar si pentru intreg neamul omenesc, daruindu-ne tuturor acest "astazi mantuitor", aceasta vreme a mantuirii, adica timpul Bisericii.
Inspre acelasi "astazi", este chemat sa participe, in toate slujbele si rugaciunile Bisericii, fiecare crestin ortodox, adica este chemat spre a fi madular viu.
Sa nu uitam ca "ieri" si "maine" sunt adesea intervale temporale amagitoare.