Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 31.12.2017, 01:58:48
dumitru18 dumitru18 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 31.12.2017
Mesaje: 20
Implicit Dependenta

Dependenta de servici este un pacat la fel de mare ca alte dependente :jocuri ,droguri ,iubirea de putere, de bani etc?
Ce vicii (pacate) ii corespund? Eu am identificat :slava desarta ,preocuparea de multe .
Ingrijorarea este o slabiciune sau un pacat ?
Care este diferenta dintre grija si gandul ,anticiparea unei probleme de a 2 a zi ?
Reply With Quote
  #2  
Vechi 31.12.2017, 02:44:01
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Citat:
În prealabil postat de dumitru18 Vezi mesajul
Dependenta de servici este un pacat la fel de mare ca alte dependente :jocuri ,droguri ,iubirea de putere, de bani etc?
Ce vicii (pacate) ii corespund? Eu am identificat :slava desarta ,preocuparea de multe .
Ingrijorarea este o slabiciune sau un pacat ?
Care este diferenta dintre grija si gandul ,anticiparea unei probleme de a 2 a zi ?
Să fi dependent de muncă, nu-i tot una cu cele înșiruire de tine , căci munca nu poate fi asemuită cu cu păcatele și spurcaciunile adăugate, intenționat să nu , de tine.
Părintele Stăniloae și mulți alți teologi ortodocși au tratat această problemă și dacă aveai chiar curiozitatea să afli adevărul căutai lămuriri în acest sens.
"Munca este porunca de la Dumnezeu si lege fundamentala a vietii omenesti, existand ca atare de cand exista si omul. De aceea, indata dupa crearea omului si intocmirea Edenului, Geneza arata cum omul a fost pus in aceasta gradina ca s-o lucreze, "Si a luat Domnul Dumnezeu pe Adamsi l-a pus in gradina Edenului ca s-o lucreze si s-o pazeasca. Si a poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicand: Din toti pomii gradinii vei manca. Dar din pomul cunostintei binelui si al raului sa nu mananci, fiindca in ziua in care vei manca din el, vei muri" (Gen, II, 15-17).
Vrand sa arate cat de mult coincide inceputul muncii cu inceputul omului, sau ca ea tine chiar de firea omului, Geneza vorbeste de destinatia lui Adam de a lucra gradina Edenului chiar inainte de scoaterea Evei din coasta lui. Caci abia dupa versetele anterioare urmeaza descrierea crearii Evei. Putem deduce de aici faptul, pe care il observam si in realitatea concreta, ca munca face parte din fiinta fiecarui individ chiar inainte de a se naste din el un alt om. Iar un stravechi comentar rabinic arata ca poporul evreu, observase cum in acest ioc se mentioneaza ca intai omul primeste porunca sa lucreze gradina si abia dupa aceea sa guste din fructele gradinii.
Pamantul nu-si da fructele sale omului decat prin munca. Numai animalul mananca ceaa ce ii da pamantul in mod neprelucrat. Omul dotat cu inteligenta si vointa trebue sa plateasca prin munca tributul pentru inteligenta si vointa cu care este inzestrat, sau mai bine zis sa-si dezvolte aceste insusiri prin munca. De aceea s-a definit munca drept o activitate metodica, deci constienta si voluntara, prin care omul, stapanind si transformand natura, produce bunuri materiale si spirituale pentru satisfacerea nevoilor si nazuintelor sale. Munca, prin urmare, e in primul rand conditia hranirii, conditia existentei omului.
Asa cum omul mananca de cand exista, tot asa lucreaza de cand exista. "In aceasta consta viata omului in gradina, sa lucreze gradina". Mai clar ca la toate popoarele din antichitate, munca si religia sunt la poporul evreu impreunate. Munca apare ca voie a lui Dumnezeu, ca prima porunca a lui Dumnezeu. Munca nu apare numai dupa caderea omului in pacat, ca o pedeapsa pentru pacat si ca o conditie a starii de pacat. Deci nu munca reprezinta blestemul rostit de Dumnezeu asupra omului (Gen. III, 17-19), ci osteneala ce se adauga la ea, pe de o parte din pricina ca natura isi da dupa cadere mai anevoie rodul ei, pe de alta din pricina ca omul in starea de pacat sau de egoism si de lene in care a cazut, simte prea mult greutatea muncii. In fiinta ei asa cum a fost randuita de Dumnezeu, munca nu e ceva greu, dimpotriva ea e impreunata eu veselie, asa cum se veseleste poporul Israel la seceris (Isaia IX, 3). Dar si sudoarea si osteneala care s-au adaugat la munca prin caderea in pacat, primesc pentru crestin un rost pozitiv, intrucat tin in frau si slabesc patimile si poftele egoiste.
Cu aceste doua caracteristici: ca porunca divina si ca lege fundamentala a vietii, apare munca si in Decalog. Caci precum porunceste Dumnezeu prin Decalog cinstirea Sambetei, asa porunceste ca celelalte sase zile sa fie umplute de munca. Munca tine de evlavie, de religiozitate, e datorie fata de Dumnezeu. A nu munci inseamna a nu asculta pe Dumnezeu, a pacatui fata de El. Prin munca isi indeplineste omul toate indatoririle de viata, tot rostul in lume. "Sase zile sa lucrezi si sa faci toate lucrurile tale" (Exod II, 9). Ba mai mult, munca omului este pusa in legatura cu activitatea creatoare a lui Dumnezeu. "Ca in sase zile a facut Dumnezeu cerul si pamantul" (Exod VI, 11). Dumnezeu se da pe Sine ca pilda de munca si odihna pentru om. Munca este imbracata astfel intr-o suprema onoare, dar e si una din cele mai mari datorii.
Cine munceste, imita pe Dumnezeu, pastreaza si dezvolta in sine chipul Lui. Cine nu munceste, altereaza acest chip, se instraineaza de Dumnezeu. In acelasi timp, intrucat munca are un loc intre cele zece porunci, ea face parte dintre regulile fundamentale ale vietii. Ea are un dublu aspect, fiind in acelasi timp regula religios-morala si conditie de viata: intrucat e porunca a lui Dumnezeu si prin implinirea ei se cinsteste pe Dumnezeu, e regula religios-morala; iar intrucat prin ea se sustine viata, e lege si conditie fundamentala a vietii.
Sub acest dublu aspect e vazut si rodul muncii: el e si binecuvantare de la Dumnezeu, dar si rezultat ce decurge prin fire din munca insasi, caci "lucrul mainilor omului se rasfrange asupra lui" (Prov. 12, 14). Daca Israelitenii vor implini toate poruncile, deci inclusiv pe cea a muncii, tara in care vor intra va fi binecuvantata sa fie manoasa, "tara cu grau", cu orz, cu podgorii, cu smochini, cu rodii, tara cu maslini, cu untdelemn si miere, tara in care va simti belsugul de paine si nu va duce lipsa de nimic, tara in pietrele careia sta ascuns fierul si din muntii careia se scoate arama" (Deut. VIII, 2, 8-9).
"Cea mai scumpa comoara pentru om este munca", spun Proverbele lui Solomon (12, 27), intuind marele adevar ca pe cand orice alta comoara se sfarseste daca numai se ia din ea si nu se pune nimic in loc prin munca, munca este singurul factor creator de bunuri, de comori, singurul factor care fructifica orice comoara. Toate comorile sunt pasive, singura munca este activa, este izvorul din care tasneste, cat traieste omul, apa vie sustinatoare a vietii lui pamantesti. Dar Proverbele lui Solomon staruie mult asupra urmarilor harniciei si lenei. In primul rand harnicia asigura painea, lenea aduce lipsa si foame. "Mai mult pretuieste un om smerit dar harnic, decat unul mandru dar lipsit de paine. Cel ce munceste ogorul sau se satura de paine, iar cel ce vaneaza naluci duce lipsa" (12, 9, 11). Omul harnic are tot ce-i trebuie, lenesul e chinuit mereu de doruri neimplinite. "Sufeltul celui lenes pofteste zadarnic, ci numai pofta celor silitori se implineste" (13, 4). "Toamna lenesul nu ara ogorul, iar cand vine secerisul zadarnic cauta rod" (20, 4). "Lenea cufunda pe om in toropeala si sufletul trandav patimeste de foame" (Prov. 19, 15). Lenesul nu numai ca nu construieste dar si pustieste......"
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #3  
Vechi 31.12.2017, 08:02:30
Demetrius Demetrius is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.04.2012
Mesaje: 2.965
Implicit

Citat:
În prealabil postat de dumitru18 Vezi mesajul
Dependenta de servici este un pacat la fel de mare ca alte dependente :jocuri ,droguri ,iubirea de putere, de bani etc?
Ce vicii (pacate) ii corespund? Eu am identificat :slava desarta ,preocuparea de multe.
...
Incorect(dpmdv).
Serviciul este o sursa de trai si de fapte bune pentru aproapele in comparatie cu celelalte adaugiri ale tale care, toate, sunt patimi.
__________________
Sublimă fărâmă a Sfintei Chemări,
Zvâcnită din Vrerea divină,
Mi-e sufletul vultur ce spintecă zări
Și sus, printre stele, se-nchină.(pr. Dumitru)
Reply With Quote
  #4  
Vechi 31.12.2017, 15:57:54
Bucuriepedrum's Avatar
Bucuriepedrum Bucuriepedrum is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 15.08.2017
Locație: Cluj-Napoca
Religia: Ortodox
Mesaje: 455
Implicit

Părintele meu duhovnic, pe când eram într-o perioadă de mare stres, confuzie, anxietate și mă clătinam și în depresie, mi-a spus că opusul credinței nu e necredința, așa cum cred oamenii în genere, ci frica. Dacă ți-e teamă, înseamnă că nu te-ai lăsat complet în voia lui Dumnezeu, n-ai încredere în pronia cerească.

O grijă excesivă pentru cele lumești poate genera spaime reale. Nu e un păcat să muncești prea mult (dacă zilele de sărbătoare le ții), e mai curând un dezechilibru pe undeva (dat, în parte cel puțin, de îngrijorare). Iar pentru asta recomand rugăciune, viață în Biserică (cu post, spovedanie și împărtășanie), eventual psiholog ca să înțelegi mai fin resortul ăsta al preocupării exagerate.

La mulți ani în Hristos!
__________________
"Mergeți și propovăduiți Evanghelia. Dacă va fi nevoie, folosiți și cuvintele."
Reply With Quote
  #5  
Vechi 31.12.2017, 15:58:50
dumitru18 dumitru18 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 31.12.2017
Mesaje: 20
Implicit

Munca este o virtute ,clar . Dar pana la ora 17.
Eu vorbesc despre acele persoane care continua preocuparea si dupa programul de lucru, isi neglijeaza viata sociala,spirituala,isi neglijeaza eul lor , deoarece gandul le ramane la munca .
In acest caz cred ca devine o patima .
Alipirea totala de bunurile pamantesti devine o patima.
De asemenea grija exagerata pt ziua de maine este condamnata de Mantuirtor , pentru ca te alunga de la cautarea slavei lui Dumnezeu (Cuvantarea de pe munte) .
Reply With Quote
  #6  
Vechi 02.01.2018, 19:50:55
dumitru18 dumitru18 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 31.12.2017
Mesaje: 20
Implicit

Mai sunt si alte dependente mai noi , in afara de munca aceasta prea abstracta pe care o avem , cum ar fi dependenta de lumea digitala. Sunt persoane care lucreaza pe calculator , se destind pe calculator,au prieteni pe calculator ,se insoara pe calculator, se implinesc spiritual pe vreun blog, socializeaza in fata ecranului si nu "face to face" ,cumpara pe calculator , cunosc orasele si natura inainte de a le vedea .Calculatorul nu e rau ca unealta,dar cand ajunge sa stapaneasca timpul liber si idealurile poate fi ucigator pt spirit,si chiar si pt sanatate.

Orice pune control total asupra ta si depaseste simpla pasiune devine patima.
Si seamana cu dependentele traditionale : iubirea de putere, de bani ,de faima, de alcool ,care de asemenea te rapesc cu totul.

Cum sa lamuresti un astfel de om care nu isi mai apartine lui ,sa stea sa isi asculte vocea interioara , si astfel sa gaseasca calea spre Dumnezeu ? Pentru ca acel om nu mai are nici o clipa libera e total supus patimii.
E adevara ca un rol primordial aici il au tainele Bisericii , care te duc catre har .In plus tainele au o mica legatura cu un element material (apa, painea ,uleiul ,marturisirea in fata cuiva ) , te scot cumva in exteriorul tau , si usureaza sarcina de a iesi din acest cerc vicios al patimii ,din care singur nu poti iesi.
Mintea singura e greu sa razbeasca in acest labirint pentru ca mereu ii vin in gand dulceata sau ingrijorarea patimii care o stapaneste
Reply With Quote
  #7  
Vechi 02.01.2018, 21:19:55
catehumen catehumen is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 14.01.2011
Locație: Galati
Religia: Ortodox
Mesaje: 109
Implicit

Dumitre ,i-ati tata un concediu ,odihneste-te apoi mai vorbim . Ceea ce spui tu sunt niste chestii utopice ! Leul doarme cu mielul ,mergem la munca doar din placere ,nu exsista stapani si sclavi ,etc. Desteptarea Dumitre ca avem treaba !
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare